curs 4 Flashcards

1
Q

organe digestive

A

Cavitate bucala – Faringe
– Esofag
– Stomac
– Intenstin subtire – Intestin gros
– Rect

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

organe accesorii

A

Dintii
– Limba
– Glandele salivare – Ficatul
– Vezicula biliara
– Pancreasul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

ce este secreția

A

produce sucurile digestive care contin enzime (pentru digestia alimentelor), hormoni, alte substante

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

ce este digestia

A

moleculele mari, insolubile din bolul alimentar sunt transformate in molecule mai mici, solubile prin mijloace:
* Chimice (specifice pentru proteine, glucide, lipide)
mecanice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

motilitatea tubului digestiv

A

Masticatia, deglutitia
Miscari peristaltice
Miscari segmentare
Defecatia

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

secrețiile tubului digestiv

A

Saliva
* Sucul gastric
* Sucul pancreatic * Bila
* Sucul intestinal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

ce sunt glandele salivare

A

glande de tip tubulo-acinos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

celulele acinare-saliva

A

Seroase (secreta ↑ enzime)
- Mucoase (secreta ↑ mucus)
- Mixte

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

ductele glandelor salivare

A

(secreta ↑ apa si ioni)
- Intercalate
- Striate
- Excretorii – se deschid la
nivelul mucoasei bucale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

tipuri de secreții salivare

A

secreţie seroasă: apă, electroliţi, enzime  secreţie mucoasă: mucus
 secreţie mixtă: seroasă + mucoasă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

glande salivare

A

Parotide: seroase
* 25% din secreţia salivară
 Submandibulare: mixte
* 70% din secreţia salivară
 Sublinguale: mixte
* 5% din secreţia salivară
 Glande parietale: mucoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

volumul secreției salivare

A

1,5 litri/zi cu debit variabil: minim 0,25 – maxim 4 ml/min  creşte la stimularea alimentară (4 ml/min)
 scade în repausul alimentar (0,5 ml/min)
 scade în timpul somnului (0,25 ml/min)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

secretie salieara-aspect ,ph,osmolaritate

A

opalescent, filant (mucus)
3. pH: 6-7 (pH = 8 pentru secreţia stimulată) 4. Osmolaritate: 50 - 100 mOsm/l (hipotonie)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

hipersalivatia-sialoreea-fiziologic,patologic

A

flux salivar > 0,5 ml/min:
– Fiziologic: eruptia dintilor, condiment, sarcina
– Patologic: inflamatii locale (stomatite, gingivite),
intoxicatii cu Pb, Hg, parazitoze intestinale, nevralgie de trigemen, voma, unele medicamente (anestezice), etc.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

hiposalivatia

A

flux salivar 0,01-0,06 ml/min
– Fiziologic: frica, persoane in varsta
– Patologic: deshidratari (hemoragii, febra),
dupa atropina, opioide

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

aptialism

A

flux salivar < 0,01 ml/min
– Patologic: stomatite atrofice, degenerescenta
glandelor salivare, intoxicatie cu atropina sau opiacee

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

componentele secreției salivare-enumerare

A

apa-99,5%
subst anorganice, organice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

subst anorganice secretie salivara

A

0,2%
* Na+, Cl- (saliva < plasma)
* K+, HCO3- form șist tampon al salivei - (saliva > plasma)
* Calciu -concentraţie ~ plasmă
 pH acid  dizolvarea cristalelor de hidroxiapatită
 carii dentare
 pH alcalin  precipitarea sărurilor de calciu
 tartru dentar şi calculi salivari (sialoliţi)
fluor rol în formarea fluorapatitei - asigură rezistenţa smalţului dentar* in compozitia fluorapatitei care intareste smaltul dentar *
Tiocianat de sodiu - antibacterian

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

subst organice secretie salivara

A

0,3% * Enzime (amilaza)
* Mucus
* Factori antimicrobieni, factori de coagulare, hormoni, cataboliti
* Factori de crestere, etc.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

sedimentul salivar

A

Celule epiteliale descuamate  Leucocite
 Bacterii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

enzimele digestive-saliva

A

amilaza salivară:
* scindează legăturile  - 1,4 glicozidice * hidrolizează 75% din amidonul preparat
 dextrine  maltoză  lipaza salivară: doar la sugar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

mucusul salivar

A

contine glicoproteine cu vascozitate, elasticitate si aderenta mare  participă la formarea bolului alimentar
 lubrefiant care asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

staterina

A

(proteina bogata in prolina)
─ previne precipitarea calciului si cresterea cristalelor de fosfat de
calciu in fluidele bucale sau in ductele salivare
─ mentine saliva in conditii de suprasaturare pentru stabilizarea si
recalcifierea suprafetei smaltului
─ asigura integritatea smaltului in timpul atacului acid

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

subst cu rol în apărarea locală

A

Imunoglobuline  apărarea antibacteriană
 Ig A (este o imunoglobulina “secretoare”)
 dimer, sintetizat in glandele salivare
 impiedica aderarea bacteriilor la mucoasa
 IgG, IgM: trec din sange in saliva
 lactoferina  inhibă multiplicarea bacteriilor prin fixarea fierului  lizozim  distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

fact de coagulare, antigene,cataboliti proteici, horm.

A

fact 7,8,9 si plasminogen
antigene A,B,H la subiecții secretoriuree, acid uric, creatinina, amoniaccortizol, hormoni sexuali (estrogeni, testosterone) ─ metabolizare in glande salivare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

factori de creștere

A

EGF – factorul de creştere epidermal
─ implicat în erupția dinților
─ asigură diferențierea odonto și ameloblastelor
─ facilitează vindecarea leziunilor mucoasei bucale
─ NGF – factor de creștere nervos
─ accelerează erupția dinților
─ IGF – factor de creștere insulin-like
─ contribuie la vindecarea leziunilor mucoasei bucale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

rol digestiv saliva

A

saliva participă la masticaţie  rol în formarea bolului alimentar
 saliva conţine amilază  rol în hidrolizarea amidonului  maltoză
 determină stimularea receptorilor bucali prin solubilizarea
constituienţilor alimentari cu declanşarea:
* senzaţiei de gust
* reflexelor secretorii gastrice şi pancreatice

28
Q

rol protectie mecanica saliva

A

curăţirea mecanică a cavităţii bucale de particule alimentare
 lubrefiere prin formarea unui film de mucină la suprafaţa alimentelor
şi a structurilor buco-dentare (rol in masticatie, deglutitie, vorbire)

29
Q

rol echilibru microbian saliva

A

intreţine flora saprofită din cavitatea bucală
 lizozimul şi tiocianatul de sodiu au efect antimicrobian

30
Q

rol echilibru hidroelectrolitic si acido bazic si trofic saliva

A

în condiţii de deshidratare, ADH  reabsorbţia apei din salivă  uscăciunea mucoasei bucalesenzaţia de SETE
sistemul tampon salivar HCO3Na/H2CO3
menţine integritatea smalţului dentar  intervine în repararea ţesuturilor moi

31
Q

rol excretor saliva

A

cataboliţi azotaţi: uree, acid uric, creatinina, NH3
 substanţe toxice: Pb, Hg, alcool, nicotină
 hormoni circulanţi: h. steroizi
 virusuri: poliomielită, parotidită epidemică, rabie
 medicamente: tetraciclina, citostatice

32
Q

etapa acinara

A

se form saliva primara
fluid extracelular izoton
 conţine: apă, amilază salivară, electroliţi
(Na+, Cl-, HCO3-, K+), mucus

33
Q

etapa ductala

A

se form saliva finala
fluid extracelular hipoton (celulele ductale permit foarte putin absorbtia apei în condiţii normale)
 se reabsorb Na+ şi Cl-
 se secretă K+ şi HCO3-
 prin contracţia cel. mioepiteliale
periductale  “expulzia” salivei în cavitatea bucală

34
Q

reglarea secreții salivare

A

prin mecanism nervos reflex
(a) reflex necondiționat
- PARASIMPATIC (mediator – Acetilcolina)
- SIMPATIC (mediator – Adrenalina, Noradrenalina)
b-reflex condiționat

35
Q

caracteristici secretie salivara colinergic

A

este activată rapid si de lungă durată
* are volum crescut
* este apoasă
* este bogată în amilază

36
Q

caracteristici secretie salivara adrenergic

A

este activată tardiv
* are volum scăzut
* este vâscoasă
* este bogată în mucină

37
Q

MECANISMUL REFLEX CONDIŢIONAT

A

este declanşat de stimuli nespecifici: vederea, mirosul, auzul, chiar evocarea alimentelor sau anticiparea contactului alimentelor cu zona reflexogenă bucală
are loc stimularea CORTEXULUI  stimularea HIPOTALAMUSULUI ANTERIOR (aria apetitului)  prin mecanism colinergic  stimularea secreţiei salivare

38
Q

INFLUENŢELE INTERCENTRALE

A

Activarea altor centrii vegetativi de la nivelul bulbului cerebral, cum ar fi centrul deglutiţiei şi centrul vomei modifică secreţia salivară prin acţiune directa asupra centrilor salivatori bulbari.

39
Q

sucul gastric def

A

produsul de secreţie al glandelor gastrice (oxintice şi pilorice)

40
Q

glandele oxintice-localizare si ce conțin

A

GLANDELE OXINTICE
Glande oxintice Glande pilorice
Localizare: mucoasa din regiunea corpului şi fundului stomacului (80% din suprafaţa stomacului).
Glandele oxintice conţin:
1. Celule mucoase ale gâtului glandei
 secretă mucus + HCO3- + apă
2. Celule parietale (oxintice)
 secretă HCl + factor intrinsec Castle 3. Celule principale (peptice)
 secretă pepsinogen
4. Celule enterocromafine (ECL)
 secretă histamină
5. Celule stem  refacerea epiteliului

41
Q

glande pilorice-localizare si ce conțin

A

Localizare: mucoasa din regiunea pilorică a
stomacului (20% din suprafaţa stomacului)
Glandele pilorice conţin:
1. Celule mucoase: secretă mucus
2. Celule de tip G: secretă gastrină
3. Celule de tip D: secretă somatostatin

42
Q

compoziție suc gastric

A

apă (99%)
substanţe anorganice (0,6%)
* HCl = 150 – 160 mEq/L
* KCl = 15 mEq/l
* NaCl, HCO3- în concentraţii 
substanţe organice (0,4%)
* enzime digestive proteolitice
* mucus  protecţia mucoasei gastrice
* factorul intrinsec Castle (IF)  absorbţia vitaminei B12
* lizozim,IgA“secretoare”rolantibacterian

43
Q

proietti fizic chimice suc gastric-culoare ,volum,ph

A

secreţie incoloră, limpede sau uşor opalescentă (mucus), hipotonă volum  1500 ml/zi, cu variaţii legate de perioada digestivă
pH = 1,5 – 2,5 ( 2)

44
Q

roluri hcl

A

activează pepsinogenul în pepsină
 transformă proteinele în acid-meta-proteine 
 facilitează acţiunea pepsinei
 reduce Fe3+ alimentar în Fe2+ absorbabil  stimulează evacuarea gastrică
 induce secreţia de somatostatin
 rol antimicrobian local

45
Q

patologic hcl

A

Hipersecreţia de HCl
 ulcer gastric şi duodenal
* Deficitul de HCl (achilie gastrică)
 anemia pernicioasă Biermer (prin deficit de vitamină B12 + acid folic)
Manifestări ale anemiei pernicioase la nivel oral:
- Mucoasă palidă, atrofică, dureroasă, cu ulcerații
- Cheilităangulară
- Pierderea desenului papilar la nivelul mucoasei linguale

46
Q

pepsina

A

este secretată sub formă inactivă de pepsinogen (cel. principale)  este activată de HCl şi prin proces autocatalitic
 hidrolizează acid-meta-proteinele în oligopeptide şi aminoacizi
 favorizează acţiunea enzimelor proteolitice pancreatice
 pH optim acţiune = 1,5 – 2
 se inactivează la pH  5

47
Q

labferment,gelatinaza

A

LABFERMENTUL – doar la copil  pH optim = 4 – 5
 digeră cazeinogenul din lapte
3. GELATINAZA – doar la la copil  scindează gelatina în peptide şi aminoacizi

48
Q

FI-stomac ,intestin moh

A

În stomac
 se formează complexul FI-B12  se împiedică astfel digestia vitaminei B12
În intestin
 complexul FI-B12 este preluat in celula intestinala:
 se desface complexul FI-B12
 B12 se fixeaza pe transcobalamina
(TC-II)
În maduva osoasa hematogena (MOH)
 complexul TC-II-B12 se desface: * B12  formare eritrocite
* TC-II  în sânge

49
Q

rolul mucusului gastric

A
  1. Barieră fizică (datorită grosimii)
  2. Barieră chimică (datorită HCO3-)
     HCO3- neutralizează HCl 
     pH7 la nivelul epiteliului gastric   asigură rezistenţa mucoasei la
    acţiunea HCl şi a pepsinei
50
Q

mucusul gastric patologic

A

Infecţia mucoasei digestive cu Helicobacter pilori determină:
 distrugerea stratului de mucus  ulcer gastric şi duodenal.

51
Q

mecanism nervos-secretei gastrica

A

prin Acetilcolina(Ach)+GRP (gastrin releasing peptide)
 Activarea vagală  eliberarea de ACh + GRP  Efecte:
* ACh stimulează secreţia de pepsinogen, HCl şi histamină
* GRP stimulează secreţia de gastrină

52
Q

mecanism endocrin-secretei gastrica

A

prin gastrină (hormon secretat de celulele G din glandele pilorice)
 se eliberează la stimulare vagală + produşii de digestie proteică trece în sânge, ajunge la locul de acţiune  Efecte:
* în celula parietală gastrică  secreţie de HCl
* în celulele ECL (enterocromafine)  histamină  secreţie de HCl

53
Q

mecanismul paracrin-secretie gastrica

A

prin histamină
 histamina = amină biogenă eliberată de celulele ECL gastrice sub acţiunea acetilcolinei şi a gastrinei
Efecte:
* acţionează sinergic cu acetilcolina şi gastrina
*  secreţia de HCl

54
Q

fazele secreției gastrice-3

A
  1. Faza cefalică - 40% din secreţia maximală
    – Mecanism nervos
  2. Faza gastrică - 50% din secreţia maximală
    – Mecanism nervos, endocrin, paracrin
  3. Faza intestinală -10% din secreţia maximală
    – Mecanism nervos, endocrin
55
Q

sucul pancreatic-def plus secretie

A

(secreţia exocrină pancreatică) = produsul de secreţie al glandelor pancreatice de tip tubulo-acinos
 secreţie acinară: bogată în enzime
 secreţie ductală: hidro-electrolitică, bogată în HCO3-

56
Q

pancreasul exocrine si endocrin

A

PANCREASUL EXOCRIN
 Format din: * acini
* ducte excretoare
PACREASUL ENDOCRIN
 Cuprinde:
* celule   glucagon
* celule   insulina
* celule   somatostatină

57
Q

suc pancreatic-culoare,volum,ph

A

secreţie limpede, vâscoasă  volum  1500 ml/zi
 pH  8

58
Q

compoziție suc pancreatic

A

apă (99%)
 substanţe anorganice: HCO3-, Na+, K+, Cl-
* HCO3- are rol protector:
 neutralizează aciditatea gastrică
 asigură pH-ul alcalin necesar acţiunii enzimelor pancreatice
 substanţe organice: enzime şi mucus

59
Q

enzime proteolitice pancreatice-enumerare

A

tripsina,chimotripsina,carboxipeptidaza,elastaza,nucleaza

60
Q

caracteristici enzime proteolitice pancreatice

A

sunt sintetizate sub formă inactivă  transformarea tripsinogenului în
tripsină:
* are loc în intestin, sub acţiunea enterokinazei plasată la polul apical al enterocitelor
* determină activarea “în cascadă” a enzimelor proteolitice pancreatice
 activarea prematură a enzimelor la nivelul structurilor pancreatice este prevenită de inhibitorul tripsinei secretat de celula acinară

61
Q

rol enzime proteolitice

A
  • scindează polipeptidele rezultate din digestia gastrică în:
    oligopeptide, tri-, dipeptide şi aminoacizi
    scindează elastina în aminoacizi 5. nucleazele
     scindează acizii nucleici în nucleotide
62
Q

pancreatita acută

A

are loc activarea enzimelor proteolitice la nivelul ductelor pancreatice  autodigestia pancreasului
 principalele cauze: * litiaza biliară
* consumul de alcool

63
Q

lipaza pancreatica

A

cea mai puternică lipază digestivă * scindează trigliceridele în
2 AGL + 1 monoglicerid
* necesită acţiunea prealabilă a sărurilor
biliare care asigură emulsionarea grăsimilor (fracţionarea lor în picături mici înconjurate de săruri biliare)

64
Q

colesterol-ester-hidrolaza si fosfolipaza

A

scindează colesterolul esterificat în
colesterol liber + AGL
Fosfolipaza - A2
 scindează lecitina în lizolecitină + AGL

65
Q

amilază pancreatica

A

cea mai puternică amilază digestivă:
* scindează legăturile -1,4 glicozidice şi -1,6 glicozidice
* hidrolizează polizaharidele în dizaharide (maltoză) şi oligozaharide (maltotrioză,  - dextrine) 
amidon  dextrine  maltoză
glicogen  maltoză + maltotrioză +  - dextrine

66
Q

mecanism endocrin-secretei pancreatica

A

are rolul principal
 controlează secreţia acinară şi ductală
Secreţia acinară este bogată în enzime
 este activată de colecistokinina (CCK) eliberata din mucoasa
duodenala la contactul cu lipide si produsi de digestive proteica
Secreţia ductală este bogată în apă şi HCO3-
 este activată de secretină eliberata din mucoasa duodenala la
contactul cu chimul gastric acid

67
Q

mecanismul nervos-secretia pancreatica

A

are rol secundar
parasimpaticul prin nervul vag (mediator chimic Ach) – activează secreţia acinară
*  debitul secretor