curs 4 Flashcards
organe digestive
Cavitate bucala – Faringe
– Esofag
– Stomac
– Intenstin subtire – Intestin gros
– Rect
organe accesorii
Dintii
– Limba
– Glandele salivare – Ficatul
– Vezicula biliara
– Pancreasul
ce este secreția
produce sucurile digestive care contin enzime (pentru digestia alimentelor), hormoni, alte substante
ce este digestia
moleculele mari, insolubile din bolul alimentar sunt transformate in molecule mai mici, solubile prin mijloace:
* Chimice (specifice pentru proteine, glucide, lipide)
mecanice
motilitatea tubului digestiv
Masticatia, deglutitia
Miscari peristaltice
Miscari segmentare
Defecatia
secrețiile tubului digestiv
Saliva
* Sucul gastric
* Sucul pancreatic * Bila
* Sucul intestinal
ce sunt glandele salivare
glande de tip tubulo-acinos
celulele acinare-saliva
Seroase (secreta ↑ enzime)
- Mucoase (secreta ↑ mucus)
- Mixte
ductele glandelor salivare
(secreta ↑ apa si ioni)
- Intercalate
- Striate
- Excretorii – se deschid la
nivelul mucoasei bucale
tipuri de secreții salivare
secreţie seroasă: apă, electroliţi, enzime secreţie mucoasă: mucus
secreţie mixtă: seroasă + mucoasă
glande salivare
Parotide: seroase
* 25% din secreţia salivară
Submandibulare: mixte
* 70% din secreţia salivară
Sublinguale: mixte
* 5% din secreţia salivară
Glande parietale: mucoase
volumul secreției salivare
1,5 litri/zi cu debit variabil: minim 0,25 – maxim 4 ml/min creşte la stimularea alimentară (4 ml/min)
scade în repausul alimentar (0,5 ml/min)
scade în timpul somnului (0,25 ml/min)
secretie salieara-aspect ,ph,osmolaritate
opalescent, filant (mucus)
3. pH: 6-7 (pH = 8 pentru secreţia stimulată) 4. Osmolaritate: 50 - 100 mOsm/l (hipotonie)
hipersalivatia-sialoreea-fiziologic,patologic
flux salivar > 0,5 ml/min:
– Fiziologic: eruptia dintilor, condiment, sarcina
– Patologic: inflamatii locale (stomatite, gingivite),
intoxicatii cu Pb, Hg, parazitoze intestinale, nevralgie de trigemen, voma, unele medicamente (anestezice), etc.
hiposalivatia
flux salivar 0,01-0,06 ml/min
– Fiziologic: frica, persoane in varsta
– Patologic: deshidratari (hemoragii, febra),
dupa atropina, opioide
aptialism
flux salivar < 0,01 ml/min
– Patologic: stomatite atrofice, degenerescenta
glandelor salivare, intoxicatie cu atropina sau opiacee
componentele secreției salivare-enumerare
apa-99,5%
subst anorganice, organice
subst anorganice secretie salivara
0,2%
* Na+, Cl- (saliva < plasma)
* K+, HCO3- form șist tampon al salivei - (saliva > plasma)
* Calciu -concentraţie ~ plasmă
pH acid dizolvarea cristalelor de hidroxiapatită
carii dentare
pH alcalin precipitarea sărurilor de calciu
tartru dentar şi calculi salivari (sialoliţi)
fluor rol în formarea fluorapatitei - asigură rezistenţa smalţului dentar* in compozitia fluorapatitei care intareste smaltul dentar *
Tiocianat de sodiu - antibacterian
subst organice secretie salivara
0,3% * Enzime (amilaza)
* Mucus
* Factori antimicrobieni, factori de coagulare, hormoni, cataboliti
* Factori de crestere, etc.
sedimentul salivar
Celule epiteliale descuamate Leucocite
Bacterii
enzimele digestive-saliva
amilaza salivară:
* scindează legăturile - 1,4 glicozidice * hidrolizează 75% din amidonul preparat
dextrine maltoză lipaza salivară: doar la sugar
mucusul salivar
contine glicoproteine cu vascozitate, elasticitate si aderenta mare participă la formarea bolului alimentar
lubrefiant care asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea
staterina
(proteina bogata in prolina)
─ previne precipitarea calciului si cresterea cristalelor de fosfat de
calciu in fluidele bucale sau in ductele salivare
─ mentine saliva in conditii de suprasaturare pentru stabilizarea si
recalcifierea suprafetei smaltului
─ asigura integritatea smaltului in timpul atacului acid
subst cu rol în apărarea locală
Imunoglobuline apărarea antibacteriană
Ig A (este o imunoglobulina “secretoare”)
dimer, sintetizat in glandele salivare
impiedica aderarea bacteriilor la mucoasa
IgG, IgM: trec din sange in saliva
lactoferina inhibă multiplicarea bacteriilor prin fixarea fierului lizozim distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor
fact de coagulare, antigene,cataboliti proteici, horm.
fact 7,8,9 si plasminogen
antigene A,B,H la subiecții secretoriuree, acid uric, creatinina, amoniaccortizol, hormoni sexuali (estrogeni, testosterone) ─ metabolizare in glande salivare
factori de creștere
EGF – factorul de creştere epidermal
─ implicat în erupția dinților
─ asigură diferențierea odonto și ameloblastelor
─ facilitează vindecarea leziunilor mucoasei bucale
─ NGF – factor de creștere nervos
─ accelerează erupția dinților
─ IGF – factor de creștere insulin-like
─ contribuie la vindecarea leziunilor mucoasei bucale
rol digestiv saliva
saliva participă la masticaţie rol în formarea bolului alimentar
saliva conţine amilază rol în hidrolizarea amidonului maltoză
determină stimularea receptorilor bucali prin solubilizarea
constituienţilor alimentari cu declanşarea:
* senzaţiei de gust
* reflexelor secretorii gastrice şi pancreatice
rol protectie mecanica saliva
curăţirea mecanică a cavităţii bucale de particule alimentare
lubrefiere prin formarea unui film de mucină la suprafaţa alimentelor
şi a structurilor buco-dentare (rol in masticatie, deglutitie, vorbire)
rol echilibru microbian saliva
intreţine flora saprofită din cavitatea bucală
lizozimul şi tiocianatul de sodiu au efect antimicrobian
rol echilibru hidroelectrolitic si acido bazic si trofic saliva
în condiţii de deshidratare, ADH reabsorbţia apei din salivă uscăciunea mucoasei bucalesenzaţia de SETE
sistemul tampon salivar HCO3Na/H2CO3
menţine integritatea smalţului dentar intervine în repararea ţesuturilor moi
rol excretor saliva
cataboliţi azotaţi: uree, acid uric, creatinina, NH3
substanţe toxice: Pb, Hg, alcool, nicotină
hormoni circulanţi: h. steroizi
virusuri: poliomielită, parotidită epidemică, rabie
medicamente: tetraciclina, citostatice
etapa acinara
se form saliva primara
fluid extracelular izoton
conţine: apă, amilază salivară, electroliţi
(Na+, Cl-, HCO3-, K+), mucus
etapa ductala
se form saliva finala
fluid extracelular hipoton (celulele ductale permit foarte putin absorbtia apei în condiţii normale)
se reabsorb Na+ şi Cl-
se secretă K+ şi HCO3-
prin contracţia cel. mioepiteliale
periductale “expulzia” salivei în cavitatea bucală
reglarea secreții salivare
prin mecanism nervos reflex
(a) reflex necondiționat
- PARASIMPATIC (mediator – Acetilcolina)
- SIMPATIC (mediator – Adrenalina, Noradrenalina)
b-reflex condiționat
caracteristici secretie salivara colinergic
este activată rapid si de lungă durată
* are volum crescut
* este apoasă
* este bogată în amilază
caracteristici secretie salivara adrenergic
este activată tardiv
* are volum scăzut
* este vâscoasă
* este bogată în mucină
MECANISMUL REFLEX CONDIŢIONAT
este declanşat de stimuli nespecifici: vederea, mirosul, auzul, chiar evocarea alimentelor sau anticiparea contactului alimentelor cu zona reflexogenă bucală
are loc stimularea CORTEXULUI stimularea HIPOTALAMUSULUI ANTERIOR (aria apetitului) prin mecanism colinergic stimularea secreţiei salivare
INFLUENŢELE INTERCENTRALE
Activarea altor centrii vegetativi de la nivelul bulbului cerebral, cum ar fi centrul deglutiţiei şi centrul vomei modifică secreţia salivară prin acţiune directa asupra centrilor salivatori bulbari.
sucul gastric def
produsul de secreţie al glandelor gastrice (oxintice şi pilorice)
glandele oxintice-localizare si ce conțin
GLANDELE OXINTICE
Glande oxintice Glande pilorice
Localizare: mucoasa din regiunea corpului şi fundului stomacului (80% din suprafaţa stomacului).
Glandele oxintice conţin:
1. Celule mucoase ale gâtului glandei
secretă mucus + HCO3- + apă
2. Celule parietale (oxintice)
secretă HCl + factor intrinsec Castle 3. Celule principale (peptice)
secretă pepsinogen
4. Celule enterocromafine (ECL)
secretă histamină
5. Celule stem refacerea epiteliului
glande pilorice-localizare si ce conțin
Localizare: mucoasa din regiunea pilorică a
stomacului (20% din suprafaţa stomacului)
Glandele pilorice conţin:
1. Celule mucoase: secretă mucus
2. Celule de tip G: secretă gastrină
3. Celule de tip D: secretă somatostatin
compoziție suc gastric
apă (99%)
substanţe anorganice (0,6%)
* HCl = 150 – 160 mEq/L
* KCl = 15 mEq/l
* NaCl, HCO3- în concentraţii
substanţe organice (0,4%)
* enzime digestive proteolitice
* mucus protecţia mucoasei gastrice
* factorul intrinsec Castle (IF) absorbţia vitaminei B12
* lizozim,IgA“secretoare”rolantibacterian
proietti fizic chimice suc gastric-culoare ,volum,ph
secreţie incoloră, limpede sau uşor opalescentă (mucus), hipotonă volum 1500 ml/zi, cu variaţii legate de perioada digestivă
pH = 1,5 – 2,5 ( 2)
roluri hcl
activează pepsinogenul în pepsină
transformă proteinele în acid-meta-proteine
facilitează acţiunea pepsinei
reduce Fe3+ alimentar în Fe2+ absorbabil stimulează evacuarea gastrică
induce secreţia de somatostatin
rol antimicrobian local
patologic hcl
Hipersecreţia de HCl
ulcer gastric şi duodenal
* Deficitul de HCl (achilie gastrică)
anemia pernicioasă Biermer (prin deficit de vitamină B12 + acid folic)
Manifestări ale anemiei pernicioase la nivel oral:
- Mucoasă palidă, atrofică, dureroasă, cu ulcerații
- Cheilităangulară
- Pierderea desenului papilar la nivelul mucoasei linguale
pepsina
este secretată sub formă inactivă de pepsinogen (cel. principale) este activată de HCl şi prin proces autocatalitic
hidrolizează acid-meta-proteinele în oligopeptide şi aminoacizi
favorizează acţiunea enzimelor proteolitice pancreatice
pH optim acţiune = 1,5 – 2
se inactivează la pH 5
labferment,gelatinaza
LABFERMENTUL – doar la copil pH optim = 4 – 5
digeră cazeinogenul din lapte
3. GELATINAZA – doar la la copil scindează gelatina în peptide şi aminoacizi
FI-stomac ,intestin moh
În stomac
se formează complexul FI-B12 se împiedică astfel digestia vitaminei B12
În intestin
complexul FI-B12 este preluat in celula intestinala:
se desface complexul FI-B12
B12 se fixeaza pe transcobalamina
(TC-II)
În maduva osoasa hematogena (MOH)
complexul TC-II-B12 se desface: * B12 formare eritrocite
* TC-II în sânge
rolul mucusului gastric
- Barieră fizică (datorită grosimii)
- Barieră chimică (datorită HCO3-)
HCO3- neutralizează HCl
pH7 la nivelul epiteliului gastric asigură rezistenţa mucoasei la
acţiunea HCl şi a pepsinei
mucusul gastric patologic
Infecţia mucoasei digestive cu Helicobacter pilori determină:
distrugerea stratului de mucus ulcer gastric şi duodenal.
mecanism nervos-secretei gastrica
prin Acetilcolina(Ach)+GRP (gastrin releasing peptide)
Activarea vagală eliberarea de ACh + GRP Efecte:
* ACh stimulează secreţia de pepsinogen, HCl şi histamină
* GRP stimulează secreţia de gastrină
mecanism endocrin-secretei gastrica
prin gastrină (hormon secretat de celulele G din glandele pilorice)
se eliberează la stimulare vagală + produşii de digestie proteică trece în sânge, ajunge la locul de acţiune Efecte:
* în celula parietală gastrică secreţie de HCl
* în celulele ECL (enterocromafine) histamină secreţie de HCl
mecanismul paracrin-secretie gastrica
prin histamină
histamina = amină biogenă eliberată de celulele ECL gastrice sub acţiunea acetilcolinei şi a gastrinei
Efecte:
* acţionează sinergic cu acetilcolina şi gastrina
* secreţia de HCl
fazele secreției gastrice-3
- Faza cefalică - 40% din secreţia maximală
– Mecanism nervos - Faza gastrică - 50% din secreţia maximală
– Mecanism nervos, endocrin, paracrin - Faza intestinală -10% din secreţia maximală
– Mecanism nervos, endocrin
sucul pancreatic-def plus secretie
(secreţia exocrină pancreatică) = produsul de secreţie al glandelor pancreatice de tip tubulo-acinos
secreţie acinară: bogată în enzime
secreţie ductală: hidro-electrolitică, bogată în HCO3-
pancreasul exocrine si endocrin
PANCREASUL EXOCRIN
Format din: * acini
* ducte excretoare
PACREASUL ENDOCRIN
Cuprinde:
* celule glucagon
* celule insulina
* celule somatostatină
suc pancreatic-culoare,volum,ph
secreţie limpede, vâscoasă volum 1500 ml/zi
pH 8
compoziție suc pancreatic
apă (99%)
substanţe anorganice: HCO3-, Na+, K+, Cl-
* HCO3- are rol protector:
neutralizează aciditatea gastrică
asigură pH-ul alcalin necesar acţiunii enzimelor pancreatice
substanţe organice: enzime şi mucus
enzime proteolitice pancreatice-enumerare
tripsina,chimotripsina,carboxipeptidaza,elastaza,nucleaza
caracteristici enzime proteolitice pancreatice
sunt sintetizate sub formă inactivă transformarea tripsinogenului în
tripsină:
* are loc în intestin, sub acţiunea enterokinazei plasată la polul apical al enterocitelor
* determină activarea “în cascadă” a enzimelor proteolitice pancreatice
activarea prematură a enzimelor la nivelul structurilor pancreatice este prevenită de inhibitorul tripsinei secretat de celula acinară
rol enzime proteolitice
- scindează polipeptidele rezultate din digestia gastrică în:
oligopeptide, tri-, dipeptide şi aminoacizi
scindează elastina în aminoacizi 5. nucleazele
scindează acizii nucleici în nucleotide
pancreatita acută
are loc activarea enzimelor proteolitice la nivelul ductelor pancreatice autodigestia pancreasului
principalele cauze: * litiaza biliară
* consumul de alcool
lipaza pancreatica
cea mai puternică lipază digestivă * scindează trigliceridele în
2 AGL + 1 monoglicerid
* necesită acţiunea prealabilă a sărurilor
biliare care asigură emulsionarea grăsimilor (fracţionarea lor în picături mici înconjurate de săruri biliare)
colesterol-ester-hidrolaza si fosfolipaza
scindează colesterolul esterificat în
colesterol liber + AGL
Fosfolipaza - A2
scindează lecitina în lizolecitină + AGL
amilază pancreatica
cea mai puternică amilază digestivă:
* scindează legăturile -1,4 glicozidice şi -1,6 glicozidice
* hidrolizează polizaharidele în dizaharide (maltoză) şi oligozaharide (maltotrioză, - dextrine)
amidon dextrine maltoză
glicogen maltoză + maltotrioză + - dextrine
mecanism endocrin-secretei pancreatica
are rolul principal
controlează secreţia acinară şi ductală
Secreţia acinară este bogată în enzime
este activată de colecistokinina (CCK) eliberata din mucoasa
duodenala la contactul cu lipide si produsi de digestive proteica
Secreţia ductală este bogată în apă şi HCO3-
este activată de secretină eliberata din mucoasa duodenala la
contactul cu chimul gastric acid
mecanismul nervos-secretia pancreatica
are rol secundar
parasimpaticul prin nervul vag (mediator chimic Ach) – activează secreţia acinară
* debitul secretor
