Chist/Abces/Cancer hepatic Flashcards
Cum se numeste substanta din lichidul hidatic si ce produce ea?
Ptomaina-este responsabila de reactiile alergice
Cum se numesc veziculele fiice produse de membrana proligena a chistului hidatic?
scolecsi
In chistul hidatic hepatic simptomatologie este dată …………..
de mărimea chistului și poziția lui
Simptomatologia in chistul hidatic hepatic
-hepatomegalie în chistele centrale
-formațiune tumorală renitent elastică palpabilă – fața anterosuperioară. Când sunt calcificate, pot mima tumori solide hepatice
-compresiune digestivă – fața inferioară
-semne de suferință toracică, sau compresiune pe venele hepatice – chisturile superioare
Mimează tumori/chiste renale – chiste posterioare
-compresiune pe calea biliară, cu colestază/icter
-compresiune pe vena portă – hipertensiune portală
Diagnosticul umoral al chistului hidatic hepatic
-Eozinofilie – doar în 15% din cazuri
-Reacția Cassoni – pozitivă în 70% din cazuri
-Teste ELISA – sensibilitate de 82-96% din cazuri
Clasificarea Gharbi a CHH
Acefalochist
Cu decolare de membrane
Cu vezicule fiice
Cu membrane ratatinate
Calcificat
Unde se poate rupe CHH?
- în peritoneu
- în căile biliare
- în pleură (transdiafragmatic
- într-un organ cavitar
- în vase mari – embolie hidatică
Complicatiile CHH
Infecția chistului – transformarea în abces
Ruptura chistului
Calcificarea chistului – echivalează cu moartea chistului
Ce medicament se foloseste in tratamentul ChH?
Albetazol
Tehnici chirurgicale in CHH
-Metode radicale:
Chistectomia ideală : îndepărtează chistul, fără a-l deschide
Hepatectomia reglată (chist+parenchim adiacent)
Rezecția domului proeminent (Lagrot) – chistectomie subtotală
-Metode paliative
Chistotomia cu drenaj - în chistele complicate cu infecție și formarea de abcese hepatice
Cavitatea reziduală – sursă de complicații – supurații, fistule biliare
Complicatiile postoperatorii ale CHH
- Material hidatic în căile biliare – ERCP urmat de sfincterotomie și extragerea endoscopică a materialului hidatic
-Abcesul cavității restante: drenaj percutan sau reintervenție
-Fistula biliară – ameliorarea drenajului biliar prin sfincterotomie endoscopică și/sau plasare de stent
-Oddită scleroasă – sfincterotomie endoscopică
-Stenoze biliare – stent, dilatare cu balonaș (endoscopic) sau anastomoză între cavitatea restantă (perichist) și o ansă jejunală –perichisto-jejun-anastomoză
Complicatiile postoperatorii ale CHH
- Material hidatic în căile biliare – ERCP urmat de sfincterotomie și extragerea endoscopică a materialului hidatic
-Abcesul cavității restante: drenaj percutan sau reintervenție
-Fistula biliară – ameliorarea drenajului biliar prin sfincterotomie endoscopică și/sau plasare de stent
-Oddită scleroasă – sfincterotomie endoscopică
-Stenoze biliare – stent, dilatare cu balonaș (endoscopic) sau anastomoză între cavitatea restantă (perichist) și o ansă jejunală –perichisto-jejun-anastomoză
Ce este chistul biliar simplu?
=formațiune chistică uniloculară, tapetată de epiteliu biliar, de obicei nu comunică cu arborele biliar. Tapetată de epiteliu biliar, conține ser
Ce este maladia polichistica a adultului?
chiste biliare asociate cu chiste renale
Ce este chistadenomul biliar?
chist hepatic tapetat de celule mucinoase – risc de chistadenocarcinom
Cea mai frecventa cale de diseminare a infectiei la ficat este ……………
-calea ascendenta(calea biliara)
angiocolite, infecții ale căilor biliare datorate
unor obstrucții benigne sau maligne.
Cale de diseminare a infectiei la ficat
- Cale ascendentă (cel mai frecvent): angiocolite, infecții ale căilor biliare datorate unor obstrucții benigne sau maligne.
- Diseminare hematogenă venoasă: orice patologie care afectează integritatea tractului digestiv poate determina o poartă de intrare pentru agenți patogeni, apare translocația bacteriană și diseminarea portală consecutivă: apendicită, diverticulită, tumori exulcerate, boli inflamatorii intestinale, colita ulcerativă, ischemia mezenterică cu infarct enteral.
- Diseminare hematogenă arterială: din focare infecțioase aflate la distanță, endocardite infecțioase, osteomielite, abcese orale netratate, admin. de droguri iv.
- Alte cauze: traumatisme directe, intervenții chirurgicale hepatice, transplantul hepatic.
Descrie caracteristicile abceselor hepatice prin diseminare hematogena
- Hepatomegalie sensibilă
- Multiple abcese de dimensiuni mici
- Icter adesea prezent
- Prognostic negativ
Tabloul clinic al abceselor hepatice din cauza angiocolitei.
-febră
-frisoane
-vărsături
-icter marcat
-hepatomegalie dureroasă
Descrie abcesul hepatic amoebian
- Agentul patogen ajunge la nivelul ficatului prin circulația portală
- Localizare: partea post-sup a lobului hepatic drept
- Leziuni solitare, rar sunt multiple
- Dimensiune: voluminoase și pot ocupa întregul lob hepatic drept
- Conținut: de aspect maroniu, format din țesut hepatic necrozat și eritrocite hemolizate (aspect ciocolatiu)
- Pereții cavității: țesut hepatic necrozat, ulterior devine fibros + minimă reacție leucocitară.
Amoeba se găsește în peretele abcesului!
Complicatiile abcesului hepatic
Pleurezie
Fistulă bronho-hepatică, empiem pleral
Ruptura abcesului în cavitatea peritoneală sau fistule-
stomac, colon, vena cavă,colecist
Suprainfecție bacteriană
Caracteristicile clinice al abcesului hepatic
-Debut insidios-febră, scădere ponderală, durere în etajul abdominal superior
-Pacientul are un facies teros (anemie, toxemie, icter
moderat)
-Progresia afecțiunii-stare generală alterată
-dureri în regiunea inferioară a toracelui/ umărul drept (iritarea diafragmului)
Examenul obiectiv al abcesului
-hepatomegalie
-suprafată netedă, sensibilă la palpare
-sensibilitate intercostală
-tumefiere în etajul abdominal superior
Tratamentul medical al abcesului
Antibioterapie cu spectru larg
Aspirația ghidată ecografic
Indicatiile tratamentului chirurgical al abceselor hepatice
- Abces de mari dimensiuni
- Suprainfecție
- Ineficiența tratamentului conservator
- Abces al lobului stâng hepatic
Vascularizatia venoasa hepatica
Vena hepatică medie
Vena hepatică stângă
Vena hepatică dreaptă
Vena portă este răspunzătoare pentru ………… din circulația aferentă hepatică (prin vena portă ficatul primește1500 ml sânge /min)
75%
Care sunt tumorile hepatice benigne?
Vascular – hemangiomul
Epitelial – adenomul, chistul hepatic
Leziuni tumorale-like – Hiperplazia nodulară focală (HNF)
Ce tumora nu se biopsiaza?
hemangiomul
De ce nu se biopsiaza hemangiomul?
risc de sangerare
Care este principelul factor de risc pentru hiperplazia nodulară focală?
contraceptivele
Cum se manifesta clinic adenomul benign hepatic?
○ Durere persistentă
○ Durerea se accentuează– hemoragie intratumorală
Adenomul nu se asociaza cu cosumul de contraceptive. A/F
F
se asociaza
Ce tumora hepatica benigna are risc de malignizare?
adenomul
Tumorile maligne hepatice primare
– apar de obicei pe ficat patologic, cu o frecvență de 80%
- hepatocarcinomul, urmat de colangiocarcinomul intrahepatic
Tumorile hepatice secundare
– metastazele altor cancere, preponderent cu punct de plecare organele tubului digestiv
metastazele sunt mai frecvente ca incidență decât tumorile primare, în raport 30:1. A/F
A
Ce este carcinomul hepatocelular?
■ Hepatocarcinomul (HCC) reprezintă cea mai frecventă tumoră primară malignă a ficatului, cu punct de plecare hepatocitul
■ HCC se dezvoltă în general pe ficat patologic, în special cirotic
Factorii de risc iplicati in aparitia HHC
– Ciroza hepatică
– Hepatita cronică virală B
– Hepatita cronică virală C
– Toxicele: alcoolul și tutunul
– Factorii metabolici – NASH
– Factorii genetici – hemocromatoza, porfiria, boala Wilson etc.
Tabloul clinic al HHC
– Stadii incipiente – asimptomatic
– Stadii avansate: durere în hipocondrul drept, scădere ponderală, sațietate precoce sau masă palpabilă în etajul abdominal superior.
– Unii pacienți pot prezenta simptomele asociate decompensării cirozei subiacente cum ar fi: hemoragia variceală, ascita sau icterul.
– Prezența sindroamelor paraneoplazice.
Manifestarile complicatiilor HHc-ului
-hemoragie internă prin ruptura intraperitoneală a unei tumori hepatice mari, -icter obstructiv prin invazia tumorii în arborele biliar sau prin compresia ductelor biliare,
-sindrom febril asociat necrozei
centrale tumorale și suprainfecției bacteriene.
Ce proteina are valoare diagnostica in HHC?
-alfafetoproteina (AFP)> 50 ng/ml,
ce teste de laborator se fac in HHC?
alfafetoproteina (AFP)> 50 ng/ml, trombocitopenie,
INR sau TP crescut,
GOT/GPTcrescute,
uree/creatinină crescute (sindrom hepato-renal)
Ce este colangiocarcinomul intrahepatic?
■ Colangiocarcinomul este o tumoră malignă cu punct de plecare epiteliul ductelor
biliare de la nivelul ductelor segmentare, sectoriale și căii biliare principale până la
ampula Vater.
■ Colangiocarcinoamele, ca localizare, se clasifică în intrahepatice (aproximativ 10%)
și extrahepatice, compuse din cele perihilare (60-70%) și distale, pancreatice
Factorii de risc pentru colangiocarcinom
– Colangita sclerozantă primitivă
– Boala Caroli
– Fibroza chistică (mucoviscidoza)
– Litiaza biliară intrahepatică cu angiocolite recurente
– Ciroza și hepatitele virale cronice cu virusuri B, B+delta, C
Ce este boala Caroli?
Boala Caroli – caracterizată de multiple dilatații și stenoze ale ductelor biliare intrahepatice
Tabloul cliic al colangiocarcinomului intrahepatic
– asimptomatic până în stadii avansate, de unde reiese rata mică de rezecabilitate a acestor tumori
– jenă dureroasă sau o durere surdă la nivelul hipocondrului drept,
– scădere ponderală, sindrom asteno-adinamic
– subfebrilități
– durerea hepatică apare în momentul distensiei capsulei Glisson, în special prin dilatarea căilor biliare
– sindroame paraneoplazice
