Chist/Abces/Cancer hepatic Flashcards

1
Q

Cum se numeste substanta din lichidul hidatic si ce produce ea?

A

Ptomaina-este responsabila de reactiile alergice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Cum se numesc veziculele fiice produse de membrana proligena a chistului hidatic?

A

scolecsi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

In chistul hidatic hepatic simptomatologie este dată …………..

A

de mărimea chistului și poziția lui

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Simptomatologia in chistul hidatic hepatic

A

-hepatomegalie în chistele centrale
-formațiune tumorală renitent elastică palpabilă – fața anterosuperioară. Când sunt calcificate, pot mima tumori solide hepatice
-compresiune digestivă – fața inferioară
-semne de suferință toracică, sau compresiune pe venele hepatice – chisturile superioare
Mimează tumori/chiste renale – chiste posterioare
-compresiune pe calea biliară, cu colestază/icter
-compresiune pe vena portă – hipertensiune portală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Diagnosticul umoral al chistului hidatic hepatic

A

-Eozinofilie – doar în 15% din cazuri
-Reacția Cassoni – pozitivă în 70% din cazuri
-Teste ELISA – sensibilitate de 82-96% din cazuri

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Clasificarea Gharbi a CHH

A

Acefalochist
Cu decolare de membrane
Cu vezicule fiice
Cu membrane ratatinate
Calcificat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Unde se poate rupe CHH?

A
  • în peritoneu
  • în căile biliare
  • în pleură (transdiafragmatic
    • într-un organ cavitar
    • în vase mari – embolie hidatică
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Complicatiile CHH

A

Infecția chistului – transformarea în abces
Ruptura chistului
Calcificarea chistului – echivalează cu moartea chistului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Ce medicament se foloseste in tratamentul ChH?

A

Albetazol

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Tehnici chirurgicale in CHH

A

-Metode radicale:
Chistectomia ideală : îndepărtează chistul, fără a-l deschide
Hepatectomia reglată (chist+parenchim adiacent)
Rezecția domului proeminent (Lagrot) – chistectomie subtotală
-Metode paliative
Chistotomia cu drenaj - în chistele complicate cu infecție și formarea de abcese hepatice
Cavitatea reziduală – sursă de complicații – supurații, fistule biliare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Complicatiile postoperatorii ale CHH

A
  • Material hidatic în căile biliare – ERCP urmat de sfincterotomie și extragerea endoscopică a materialului hidatic
    -Abcesul cavității restante: drenaj percutan sau reintervenție
    -Fistula biliară – ameliorarea drenajului biliar prin sfincterotomie endoscopică și/sau plasare de stent
    -Oddită scleroasă – sfincterotomie endoscopică
    -Stenoze biliare – stent, dilatare cu balonaș (endoscopic) sau anastomoză între cavitatea restantă (perichist) și o ansă jejunală –perichisto-jejun-anastomoză
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Complicatiile postoperatorii ale CHH

A
  • Material hidatic în căile biliare – ERCP urmat de sfincterotomie și extragerea endoscopică a materialului hidatic
    -Abcesul cavității restante: drenaj percutan sau reintervenție
    -Fistula biliară – ameliorarea drenajului biliar prin sfincterotomie endoscopică și/sau plasare de stent
    -Oddită scleroasă – sfincterotomie endoscopică
    -Stenoze biliare – stent, dilatare cu balonaș (endoscopic) sau anastomoză între cavitatea restantă (perichist) și o ansă jejunală –perichisto-jejun-anastomoză
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Ce este chistul biliar simplu?

A

=formațiune chistică uniloculară, tapetată de epiteliu biliar, de obicei nu comunică cu arborele biliar. Tapetată de epiteliu biliar, conține ser

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Ce este maladia polichistica a adultului?

A

chiste biliare asociate cu chiste renale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Ce este chistadenomul biliar?

A

chist hepatic tapetat de celule mucinoase – risc de chistadenocarcinom

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Cea mai frecventa cale de diseminare a infectiei la ficat este ……………

A

-calea ascendenta(calea biliara)
angiocolite, infecții ale căilor biliare datorate
unor obstrucții benigne sau maligne.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Cale de diseminare a infectiei la ficat

A
  1. Cale ascendentă (cel mai frecvent): angiocolite, infecții ale căilor biliare datorate unor obstrucții benigne sau maligne.
  2. Diseminare hematogenă venoasă: orice patologie care afectează integritatea tractului digestiv poate determina o poartă de intrare pentru agenți patogeni, apare translocația bacteriană și diseminarea portală consecutivă: apendicită, diverticulită, tumori exulcerate, boli inflamatorii intestinale, colita ulcerativă, ischemia mezenterică cu infarct enteral.
  3. Diseminare hematogenă arterială: din focare infecțioase aflate la distanță, endocardite infecțioase, osteomielite, abcese orale netratate, admin. de droguri iv.
  4. Alte cauze: traumatisme directe, intervenții chirurgicale hepatice, transplantul hepatic.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Descrie caracteristicile abceselor hepatice prin diseminare hematogena

A
  • Hepatomegalie sensibilă
  • Multiple abcese de dimensiuni mici
  • Icter adesea prezent
  • Prognostic negativ
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Tabloul clinic al abceselor hepatice din cauza angiocolitei.

A

-febră
-frisoane
-vărsături
-icter marcat
-hepatomegalie dureroasă

19
Q

Descrie abcesul hepatic amoebian

A
  • Agentul patogen ajunge la nivelul ficatului prin circulația portală
  • Localizare: partea post-sup a lobului hepatic drept
  • Leziuni solitare, rar sunt multiple
  • Dimensiune: voluminoase și pot ocupa întregul lob hepatic drept
  • Conținut: de aspect maroniu, format din țesut hepatic necrozat și eritrocite hemolizate (aspect ciocolatiu)
  • Pereții cavității: țesut hepatic necrozat, ulterior devine fibros + minimă reacție leucocitară.
    Amoeba se găsește în peretele abcesului!
20
Q

Complicatiile abcesului hepatic

A

Pleurezie
Fistulă bronho-hepatică, empiem pleral
Ruptura abcesului în cavitatea peritoneală sau fistule-
stomac, colon, vena cavă,colecist
Suprainfecție bacteriană

21
Q

Caracteristicile clinice al abcesului hepatic

A

-Debut insidios-febră, scădere ponderală, durere în etajul abdominal superior
-Pacientul are un facies teros (anemie, toxemie, icter
moderat)
-Progresia afecțiunii-stare generală alterată
-dureri în regiunea inferioară a toracelui/ umărul drept (iritarea diafragmului)

22
Q

Examenul obiectiv al abcesului

A

-hepatomegalie
-suprafată netedă, sensibilă la palpare
-sensibilitate intercostală
-tumefiere în etajul abdominal superior

23
Q

Tratamentul medical al abcesului

A

Antibioterapie cu spectru larg
Aspirația ghidată ecografic

24
Q

Indicatiile tratamentului chirurgical al abceselor hepatice

A
  • Abces de mari dimensiuni
  • Suprainfecție
  • Ineficiența tratamentului conservator
  • Abces al lobului stâng hepatic
25
Q

Vascularizatia venoasa hepatica

A

Vena hepatică medie
Vena hepatică stângă
Vena hepatică dreaptă

26
Q

Vena portă este răspunzătoare pentru ………… din circulația aferentă hepatică (prin vena portă ficatul primește1500 ml sânge /min)

A

75%

27
Q

Care sunt tumorile hepatice benigne?

A

Vascular – hemangiomul
Epitelial – adenomul, chistul hepatic
Leziuni tumorale-like – Hiperplazia nodulară focală (HNF)

28
Q

Ce tumora nu se biopsiaza?

A

hemangiomul

29
Q

De ce nu se biopsiaza hemangiomul?

A

risc de sangerare

30
Q

Care este principelul factor de risc pentru hiperplazia nodulară focală?

A

contraceptivele

31
Q

Cum se manifesta clinic adenomul benign hepatic?

A

○ Durere persistentă
○ Durerea se accentuează– hemoragie intratumorală

32
Q

Adenomul nu se asociaza cu cosumul de contraceptive. A/F

A

F
se asociaza

33
Q

Ce tumora hepatica benigna are risc de malignizare?

A

adenomul

34
Q

Tumorile maligne hepatice primare

A

– apar de obicei pe ficat patologic, cu o frecvență de 80%
- hepatocarcinomul, urmat de colangiocarcinomul intrahepatic

35
Q

Tumorile hepatice secundare

A

– metastazele altor cancere, preponderent cu punct de plecare organele tubului digestiv

36
Q

metastazele sunt mai frecvente ca incidență decât tumorile primare, în raport 30:1. A/F

A

A

37
Q

Ce este carcinomul hepatocelular?

A

■ Hepatocarcinomul (HCC) reprezintă cea mai frecventă tumoră primară malignă a ficatului, cu punct de plecare hepatocitul
■ HCC se dezvoltă în general pe ficat patologic, în special cirotic

38
Q

Factorii de risc iplicati in aparitia HHC

A

– Ciroza hepatică
– Hepatita cronică virală B
– Hepatita cronică virală C
– Toxicele: alcoolul și tutunul
– Factorii metabolici – NASH
– Factorii genetici – hemocromatoza, porfiria, boala Wilson etc.

39
Q

Tabloul clinic al HHC

A

– Stadii incipiente – asimptomatic
– Stadii avansate: durere în hipocondrul drept, scădere ponderală, sațietate precoce sau masă palpabilă în etajul abdominal superior.
– Unii pacienți pot prezenta simptomele asociate decompensării cirozei subiacente cum ar fi: hemoragia variceală, ascita sau icterul.
– Prezența sindroamelor paraneoplazice.

40
Q

Manifestarile complicatiilor HHc-ului

A

-hemoragie internă prin ruptura intraperitoneală a unei tumori hepatice mari, -icter obstructiv prin invazia tumorii în arborele biliar sau prin compresia ductelor biliare,
-sindrom febril asociat necrozei
centrale tumorale și suprainfecției bacteriene.

41
Q

Ce proteina are valoare diagnostica in HHC?

A

-alfafetoproteina (AFP)> 50 ng/ml,

42
Q

ce teste de laborator se fac in HHC?

A

alfafetoproteina (AFP)> 50 ng/ml, trombocitopenie,
INR sau TP crescut,
GOT/GPTcrescute,
uree/creatinină crescute (sindrom hepato-renal)

43
Q

Ce este colangiocarcinomul intrahepatic?

A

■ Colangiocarcinomul este o tumoră malignă cu punct de plecare epiteliul ductelor
biliare de la nivelul ductelor segmentare, sectoriale și căii biliare principale până la
ampula Vater.
■ Colangiocarcinoamele, ca localizare, se clasifică în intrahepatice (aproximativ 10%)
și extrahepatice, compuse din cele perihilare (60-70%) și distale, pancreatice

44
Q

Factorii de risc pentru colangiocarcinom

A

– Colangita sclerozantă primitivă
– Boala Caroli
– Fibroza chistică (mucoviscidoza)
– Litiaza biliară intrahepatică cu angiocolite recurente
– Ciroza și hepatitele virale cronice cu virusuri B, B+delta, C

45
Q

Ce este boala Caroli?

A

Boala Caroli – caracterizată de multiple dilatații și stenoze ale ductelor biliare intrahepatice

46
Q

Tabloul cliic al colangiocarcinomului intrahepatic

A

– asimptomatic până în stadii avansate, de unde reiese rata mică de rezecabilitate a acestor tumori
– jenă dureroasă sau o durere surdă la nivelul hipocondrului drept,
– scădere ponderală, sindrom asteno-adinamic
– subfebrilități
– durerea hepatică apare în momentul distensiei capsulei Glisson, în special prin dilatarea căilor biliare
– sindroame paraneoplazice