C5. Aplicarea în timp a legii penale mai favorabile. Flashcards
OUG-urile respinse sau aprobate cu modificări sau completări de către Parlament.
a. OUG-ul a incriminat o nouă faptă este respinsă de Parlament: dezincriminare;
b. OUG-ul respins a abrogat o incriminare existentă: reintrarea în vigoare a textului de incriminare abrogat;
c. OUG-ul a modificat o incriminare existentă și a fost ulterior respins de Parlament: succesiune de legi în timp;
d. OUG-ul a modificat o incriminare existentă și este aprobată cu modificări de Parlament: succesiune de legi în timp.
Legea de dezincriminare. Situații și efecte.
Sub legea nouă, fapta comisă de inculpat nu mai întrunește elementele unei infracțiuni.
Două situații:
a. incriminarea din legea veche nu mai are corespondent în legea nouă;
b. prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidență a unui text, astfel încât fapta concretă comisă de inculpat nu mai întrunește condițiile impuse de acesta.
Efecte:
- dacă procesul penal a început până la intrarea în vigoare a legii noi, va lua sfârșit prin clasare sau achitare;
- dacă s-a pronunțat deja o hotărâre definitivă, executarea pedepsei nu va mai începe sau va înceta la momentul intrării în vigoare a legii noi;
- nu are ca efect repunerea în situația anterioară;
- nu produce efecte asupra obligațiilor civile;
- efectele se produc în mod ireversibil.
Legea de amnistie sau grațiere.
Sunt acte cu caracter retroactiv, nu pot interveni decât cu privire la fapte comise anterior intrării lor în vigoare.
Legea mai favorabilă stricto sensu. Ipoteze de aplicare.
În situația în care după comiterea faptei de către inculpat intră în vigoare o altă lege care incriminează aceeași faptă, dar modifică tratamentul sancționator, legea care își va găsi aplicabilitate va fi cea care creează o situație mai favorabilă pentru inculpat.
Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracțiunilor nedefinitiv judecate. Condiții.
a. Succesiunea de legi penale să intervină între momentul comiterii faptei și momentul judecării definitive a infractorului;
- infr. în formă continuă, continuată sau de obicei epuizată sub legea nouă: se aplică legea nouă;
- infr. progresivă: legea nouă intervine între momentul comiterii acțiunii și momentul producerii ultimului rezultat, se aplică legea penală mai favorabilă.
b. Toate legile succesive să incrimineze fapta săvârșită de inculpat;
- continuitatea incriminării: una dintre cele două norme se regăsește în cealaltă;
- circumstanțele agravante prevăzute de legea nouă nu vor fi luate în considerare dacă nu erau prevăzute și de legea veche.
- când o circumstanță agravantă din legea veche devine infracțiune autonomă în legea nouă, se va lua în considerare.
c. Legile succesive să incrimineze sau să sancționeze diferit fapta comisă.
Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracțiunilor nedefinitiv judecate. Criterii de determinare a legii penale mai favorabile.
a. Modificarea condițiilor de incriminare:
- legea nouă reunuță la o agravantă din legea veche;
- legea veche incrimina fapta infractorului sub forma unei infracțiune complexe, scindată acum în două texte distincte, susceptibile să dea naștere unui concurs de infracțiuni;
- legea care permite reținerea unei cauze justificative sau de neimputabilitate.
b. Modificarea condițiilor de tragere la răspundere:
- una dintre legi prevede o condiție suplimentară pentru tragerea la răspundere penală a infractorului, iar aceasta nu este îndeplinită.
c. Modificarea regimului sancționator
- atunci când legile succesive prevăd pedepse diferite, determinarea legii penale mai favorabile se face având mai întâi în vedere pedeapsa principală.
- pedepse din aceeași specie: se are în vedere cuantumul/durata acestora;
- una dintre legi prevede alternativ închisoarea și amenda: va fi mai favorabilă cea care prevede și amenda dacă instanța alege să aplice această pedeapsă.
- aceleași limite: se au în vedere alte elemente (ex. pedepsele complementare)
Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive. Situații.
Se au în vedere specia și cuantumul/durata pedepsei.
Situații:
1. Închisoare/amendă - atunci când intervine o lege nouă care prevede un maxim special mai redus decât pedeapsa concret aplicată: dacă pedeapsa prevede un maxim special mai reduă decât pedeapsa aplciată in concreto inculpatului, aceasta din urmă se reduce la noua limită maximă prevăzută de lege.
- Detențiunea pe viață - intervine o lege nouă care prevede pentru aceeași faptă doar pedeapsa închisorii: detențiunea pe viață se înlocuiește cu maximul special al pedepsei închisorii.
- Închisoare - intervine o lege care pentru aceeași faptă prevede doar pedeapsa amenzii: închisoarea se înlocuiește cu amenda, fără a se putea depăși maximul special al pedepsei amenzii prevăzute pentru acea infracțiune.
Operează și atunci când pedeapsa a fost executată.
Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul cauzelor judecate definitiv. Măsurile educative.
Măsurile educative neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă.
Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul cauzelor judecate definitiv. Pedepsele complementare și măsurile de siguranță.
Când legea nouă este mai favorabilă în condițiile art. 6, alin (1)-(4), pedepsele complementare și măsurile de siguranță neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta.
Ultraactivitatea legii penale temporare.
Legea penală temporară se aplică infracțiunii săvârșite în timpul cât era în vigoare, chiar dacă fapta nu a fost urmărită sau judecată în acest interval de timp.
Două categorii de legi penale temporare:
1. Legea penală temporară propriu-zisă: legea are prevăzut explicit, din momentul adoptării sale, data ieșirii din vigoare.
2. Legea penală temporară excepțională: adoptată în împrejurimi excepționale (ex. stare de urgență, calamități naturale), iar durata aflării ei în vigoare coincide cu perioada cât se menține această stare.
Legea penală temporară ca lege penală mai favorabilă.
Legea penală temporară constituie o excepție de la principiul retroactivității legii penale mai favorabile.
a. L.T. incriminează o nouă faptă - tragerea la răspundere în temeiul acestei legi rămâne posibilă și după ieșirea ei din vigoare; nu se aplică art. 4 C.pen.;
b. unei L.T. mai severe îi succedă o L.T. mai blândă - faptele comise sub imperiul L.V. vor fi judecate conform prevederilor acesteia;
c. L.T. este mai favorabilă decât reglematare cuprinsă în legea ordinară precedentă - se fa aplica L.T. mai favorabilă.
