C1

Question 1

Boli chirurgicale:

Answer 1

1. generate de patologia determinată de traumatisme – semne şi simpt în cadrul traumatologiei
2. boli cronice tratate chirurgical – apendicita, hernia inghinală

Question 2

Traumatologia =

Clasificare =

Answer 2

Traumatologia = o categorie de patologie totdeauna acută, fie că se vb de traumatismul fizic sau fiziologic.

Traumatologia – clasificare:
Traumatismele sunt prod de agenţi vulneranţi care afectează partea somatică a corpului uman.

Question 3

Traumatismul

Ag vulnerant ?

Answer 3

suma fenomenelor locale + generale care apar ca şi consecinţă a unui factor vulnerant.

Agent vulnerant:

• fizic
• chimic
• termic
• care generează o patologie complexă prin faptul că ei înşişi sunt complecşi (termic, fizic, chimic).

Question 4

1. După ag fizic, traumatismele pot fi prin:

Answer 4

• înţepare = leziune punctiformă
• tăietor = traumatism prin tăiere
• corp contondent = traumatism prin contuzie (lovire)
• prin strivire = organismul / segmentul rsp poate fi prins între 2 corpuri dure: 1 mobil şi unul fix, 2 mobile, 2 fixe.
• prin avulsie(scalpare)/smulgere: apare un lambou (ţesut/tegument subiacent care apare în urma smulgerii şi care e desprins de organism dar menţine legături vasc)
• muşcătură: prin strivire şi inocularea de agent microbian din gura animalului ce conţine o floră microbiană extrem de patogenă şi avulsia
• prin împuşcare
• în urma arsurilor (în care acţ un ag termic)
• prin înec – produce leziuni
• prin iradiere
• prin explozie = combinaţie între factor mecanic în care apare expansiunea unui gaz, temperatura gazului..

Question 5

2. După nrul elementelor traumatice pe care le generează, traumatismele pot fi:

Answer 5

• unice (tăietură, înţepare, contuzie)
• multiple (politraumatisme): nu au legătură/a nu se confunda cu complexitatea traumatismului; = generate prin multiple mecanisme + multipli agenţi vulneranţi.

Question 6

3. După modul de producere, traumatisme:

Answer 6

• accidentale (prod de factor aleator, întâmplător): de circulaţie, de muncă, casnice, de vânătoare, sportive, iatrogene (produse de mediul medical)
• intenţionale: agresiuni sau autoagresiuni

Question 7

4. După localizare:

Answer 7

• cranio-cerebrale
• cervicale
• toracice
• abdominale
• perineale
• ale membrelor
• cu unică localizare
• cu localizări multiple = politraumatisme

Question 8

5. După interesarea tegumentului(=organ) ) S= 1,6 m2, separă mediul intern de cel extern:

Answer 8

• tegument continuu care nu are soluţii de continuitate => traumatismul se numeşte contuzie
• tegument cu lipsă de continuitate = plagă= tegument discontinuu

Question 9

Contuziile = de 2 categ:

Answer 9

-superf - profunde

Question 10

Contuzii superf:

Answer 10

ţesuturile aflate imd sub tegument sunt afectate în porţ lor superf = afectarea tegumentului efectiv adică a epidermului, dermului, hipodermului/ţesutului adipos = contuzii superf. – ţes superf

Question 11

Cont superf ex

Answer 11

• escoriaţiile = zgârieturile – epidermul maxim o parte din derm = liniare (mai subţ, sau mai late)
• impregnaţii/impregnări, at când în piele pătrund şi rămân în piele corpi străini mici (ex pietricele) care se inclavează în piele – echivalente cu un tatuaj posttraumatic
• echimoza/vânătaia=expresia unui hematom(=sângerare în cadrul unui ţesut), care se găseşte fie intrategumentar (între cele 3 straturi ale pielii) sau imd sub piele. = are 2 dim mai imp: lăţimea şi lungimea, grosimea hematomului e f mică/nesemnif=în pânză.

Question 12

Ce e hematomul?

Cum poate fi dpdv al aparitiei?

Answer 12

Hematomul=o colecţie de sânge care derivă din rupturi de vase mai mari. Poate fi:
o precoce, apare imd după traumatism pt că factorul traumatizant produce rupturi vasculare care se găsesc în zone de tegument subţire, iar hemoragia se vede imd. ex pleoape, faţă, loc cu fragilitate vasculară;
o tardivă, apare nu ca urmare a traumatismului aplicat în zona rsp, ci ca urmare a faptului că există undeva în org o hemoragie care poate a produs un hematom (migrează gravitaţional)=hematoame fuzate/alunecate. Hematomul nu neaparat se vede, el poate să bombeze. Tot ce apare tardiv după un traumatism e grav (ex traumatism cranio-cerebral cu fractură de bază de craniu care poate conduce la echimoze palpebrale / periorbiculare la 2-3 zile după traumatism).

Question 13

Hematom, dpdv S

Answer 13

Hematomul poate fi:

• difuz (ex hematom masiv de torace) – pe o suprafaţă mai mare;
• extrem de localizat (ex cucuiul/ bosă sangvinolentă – limitată la pielea păroasa a capului.

Question 14

Seromul si cum poate aparea?

Answer 14

Seromul = aglomerare de ser sanguin (sânge fără elem fig) care apare mai ales în urma unor rupturi de vase limfatice. (Limfa e formată din plasma).
Poate apărea fie:
- posttraumatic, în care nu avem o hemoragie/ distrugere de vase sanguine, ci doar de vase limfatice, doar limfa extravazează.
- postoperator, intră în categ elem patologice apărute iatrogen, în op în care chirugul decolează ţesuturile cu brutalitate, pot apărea spaţii virtuale care devin reale prin acumularea de ser sang care extravazează din vasele de sânge neafectate.

Question 15

Contuzii profunde

Answer 15

Contuzii profunde
= contuzii care pe lângă tegument şi ţesutul imd sub teg, datorită cineticii factorului vulnerant, energia se transmite în profunzime (fascii, mm, vase, nn).

Question 16

Contuzii profunde- afectare membre

Answer 16

• rupturi musc + striviri musc (mai grave decât ruptura)
• rupturi de fascii musculare => hernia musculară
• ambele asociate: ruptură musculară + ruptură fascială.
• fractură (nu e contuzie, e efectul unei contuzii = tegum nu e afectat).
• contuzii ale vaselor de sânge, ale regiunilor membrelor, contuzii nervoase (ale nervilor periferici).

Question 17

Contuzii profunde la niv TORACIC si ENDOTORACIC

Answer 17

La nivelul toracelui, contuzia poate să fie:
- cu afectări de perete toracic (contuzie toracică parietală: tegument, ţesut subcutanat, plan fascial, plan muscular: pectoral mare, mic, latissimus dorsi), mvn intercostale etc, pleura parietală.
Contuzia endotoracică: contuzie:
- pulmonară
- cardiacă
- mediastinală (esofag, trahee, organe mediastinale)
- diafragmatică, fără discontinuităţi ale tegumentului.

Question 18

Contuzii produnde ABD+ CEREBRO-MEDULARE

Answer 18

La niv abd, contuzie:
- parietală ( mm şi fasciile abdomenului)
- viscerală ( cu afectări de intestin, stomac, ficat, splină, rinichi).
Contuzia cerebro-medulară (spaţiul cerebro-medular= spaţiu endocranian şi endomedular):
poate conduce la - leziuni intracerebrale ( a encefalului, a măduvei spinării şi a nervilor cranieni/cerebrali)
- contuzia medulară = afectarea ms care e contuzionată de CV osoasă
Ac contuzie şi orice contuzie serioasă poate conduce la deces prin afectarea organelor vitale (creier, inimă, plămân). Un pct bine tinţit care prod o contuzie puternică prin reflexe vegetative de tip stop cardio-resp. (tr cerebral).

Question 19

Plăgile

1. In fct de ag etiologic
2. Dp topografie
3. Dp fiziopat

Answer 19

Plăgile
1. În fcţie de agentul etiologic + mec patogenic/ de etio-patogenie se împart în vezi ant:
Înţepare, tăiere, muşcătură, factori chimici, etc.
2. După topografie:
- Faciale
- De scalp
- Axiale
- Perineale
- Abdominale
- Poplitee
3. După fiziopatologie (afectarea funcţională în urma traumatismului ca urmare a ag vulnerant)

Question 20

Plagile

4. Dp intervalul de producere
5. Evolutie

Answer 20

4. În fcţie de intervalul de la producerea lor:
   - de 6 h de la producerea unui traumatism – până at poate fi cusută (intervalul de aur) – interval relativ absolut. Nu se poate afirma că >6 h plaga nu mai poate fi suturată – se poate transforma plaga veche într-o plagă recentă prin excizarea părţii infectate. În fcţie de ac interval-împărţire relativă:
   o recente: nu sunt condiţii pt microorg – până în 6 h => sutura plăgii
   o vechi >6 h se consideră ca fiind plăgi infectate: colonizarea org de microorg din mediul extern . Potenţialul de evoluţie cu infecţie a plăgii respective e mai mare şi cu atât mai mult a plăgilor care nu au fost dezinfectate.
   o în plăgile chiar mai vechi de 6 h prin aplicarea de dezinfectante, microbii pot fi anihilaţi, şi se poate face sutura. Mai mult decât atât, orice plagă veche se poate transforma într-o plagă recentă.
5. Evoluţie: plăgile pot evolua:
   - cu infecţie
   - evoluţia poate fi grevată de apariţia unor hematoame (dacă plaga conţine afectări vasculare)
   - cu apariţia şocului –cel mai grav (ex şoc hipovolemic).

Question 21

Ce simptomul? Particular?

Ce sunt semnele si de cate feluri pot fi??

Answer 21

Simptomele =entitate patologică pe care pacientul o percepe şi o exprimă personal (mă doare,mi-e greaţă).
Semnele = ce noi din afară punem în evidenţă.
Simptomul:
- în cazul plăgilor= durerea
- hemoragia (daca pacientul ajunge la medic fără hemoragie dar relatează)
- impotenţă funcţională
Semne:
- locale, la locul plăgii/traumatismului care a generat plaga
o plaga ca atare: soluţie de continuitate (punctiformă, liniară, plagă pe o suprafaţă mai mare - abraziune, în volum – lipseşte tegument+ţes adipos+ mm)
o hemoragia – poate fi semn / simptom
o eliminări patologice de lichide care se const în semne: exteriorizarea de LCR = lichid situat într-o cav închisă în spaţiul subarahnoidian medular şi cerebral: pe nas = semn de fractură de bază de craniu = rinoliquoree, otoliquoree = pe ureche.
o eliminare de urină în afara orif uretral de ex printr-o plagă la niv hipogastrului (deasupra simf pub): plagă de perete de vezică urinară.
- generale, care apar la niv organismului în urma unor traumatisme majore:
o apariţia şocului şi
o apariţia infecţiei, ca fiind practic fiziopatologic ca o manifestare generală a întregului org având şi aspecte locale.

Question 22

Complicaţii care apar în urma unor traumatisme care generează plăgi:

De cate feluri sunt??

Answer 22

• imediate:
  o infecţia = reprez de colonizarea zonei din plagă care nu mai are/fără o protecţie imunologică bună( pt că Imunoglobulinele de suprafaţă nu mai există) cu microorg patogene în cadrul unor condiţii f bune de dezv a ac microorg: căldura, substratul, ţesuturi oxigenate, la întuneric (pansament) prin soluţia de continuitate
  o necroza = termen care identifică mortificarea ţesuturilor = urmarea distrugerii vascularizaţiei dintr-o anum zonă generată de traumatism, care nu mai benef de o vasc suplim/ de rezervă => ţesuturile rsp vor muri => se vor necroza
  o apariţia seromului şi hematomului posttraumatic = contuzii
  o dehiscenţa plăgii = îndepărtarea spaţială a marginilor plăgii
  o hemoragie secundară – poate apărea unde există o plagă pe o arteră, apare simpaticul care face vasoconstricţie, iar leziunea vasculară poate fi mică, dar peretele vascular cedează.
• tardive: se ref la elem care interv în vindecarea unei plăgi.

Question 23

Plaga-
Cum se realizeaza vindecarea?

1. C. normala.
2. C. cheloida.
3. C . retractila.

Answer 23

Vindecarea unei plăgi se face prin cicatrizare => rezultă cicatricea.

1. Cicatricea normală = urmarea unui proces de vindecare normală în org. cicatricea = zona în care ţesutul rsp. e relativ asemănător în tot org + e ţesut de sudură a marg plăgii. Dimensiuni în fcţ de marginile plăgii – umple spaţiul dintre margini dacă e dehiscentă. Dacă marginile sunt apropiate, ea le uneşte.
   - văzuta de sus e plată, nu e elastică, e fermă, nu e dureroasă, nu e pruriginoasă, în general îmbracă ~aspectul tegumentului în zona în care ea se produce, iar ac proces de cicatrizare începe imd când marginile plăgii sunt create. Procesul durează 6-8(9) luni de zile. La copii durează mai mult. Sutura nu are legătură cu cicatrizarea.
2. Cicatricea cheloidă şi/sau cicatricea hipertrofică au ca şi element de bază faptul că ele bombează faţă de planul pielii, sunt roşii, sunt în permanentă evoluţie şi creştere, sunt extrem de pruriginoase, au o evoluţie malignă (fără leg cu cancerul), nenaturală, gravă. Apar în zone speciale: deltoidiană, presternală, cervicală = cic hipertrofice, la pers care nu sunt predispuse dpdv genetic la cicatrizare de tip cheloid. În schimb, cele predispuse la ac cicatrizare pot face aceasta oriunde în org. Ac cicatrice generează un disconfort permanent pacientului: clinic, fizic.
3. Cicatricea retractilă: duc la o retracţie, fibrilare . Apar la niv tegumentului fostei plăgi depresiuni, retracţii. Se prod în 6-9 luni. Se micşoreaza în loc să rămână la aceeaşi dim cu plaga.

Question 24

Vindec plaga.

4. Cicatricea dureroasa
5. Evolutie cicatrici

Answer 24

4. Cicatricea dureroasă: la orice mişcare, atingere = durere. În acest ţesut cicatrizat e posibil sa fie prins unul / mai multe filete nervoase, sau poate să existe chiar un nervişor care a fost cusut în plagă. Nevrom = cicatrice nervoasă creşte din axon => dacă se gaseşte într-o cicatrice tegumentară apare durere. = tentativă de vindecare a nervului, fibrele aflate în conexiune cu partea centrală încep să crească câte 1 mm/zi, ele trebuie primite de tecile nervoase, dacă nu le găseşte la un mom dat se opreşte. Toate acele fibre nervoase nu au corespondent, = excitate prin presiune, temp, etc
5. Cicatricele pot evolua prin malignizare = cancer de piele la ac nivel, dacă procesul de activare celulară/diviziune nu se opreşte când se opreşte cicatrizarea. O cicatrice expusă prematur la raze UV poate prod o malignizare.=celule f tinere, f sensibilie la factori malignizanţi – raze UV. =>de aceea arsurile(cicatrici de mare suprafaţă) se pot maligniza foarte uşor dacă sunt expuse la raze UV în primul an de vindecare.

Question 25

Tratamentul plăgilor- plaga recenta / plaga veche

Answer 25

Local: la locul traumatismului se pune totdeauna un pansament şi pe lângă el se aplică măsuri de asepsie şi antisepsie (prevenire şi combatere a apariţiei infecţiei). În mediul medical se face în cazul unei plăgi recente:
1. toaleta chirurgicală = 1. dezinfecţie în jurul plăgii a tegum indemn, 2. spălarea cu antiseptice a plăgii efectiv, totdeauna numai după ce se efectuează anterior anestezia: cu H2O2, cu cloramină, cu ser fiz, sol de betadină, 3. debridarea excizională, dacă plaga e veche sau anfractuoasă se face îndepărtarea marginii şi după sutura.
2. sutura
3. se finalizează local cu un pansament care împiedică contactul microorg din mediul ext cu plaga
4. se încheie cu profilaxia antitetanică (=tratam general făcut pt a împiedica pătrunderea bacilului tetanic prin plagă în org).
Plăgile vechi:
1. se lasă să se vindece natural = vindecare secundară, în schimb se îngrijeşte acea plagă care nu se mai poate coase, fol. met de asepsie şi antisepsie şi pansând plaga dehiscentă – durează săpt/luni de zile
2. se poate transf plaga veche într-una nouă şi automat se poate sutura ca fiind o plagă nouă dacă sunt condiţii de sală de operaţie.

Question 26

Tratam general al unui individ cu o plagă sau mai multe plăgi:

Answer 26

Tratam general al unui individ cu o plagă sau mai multe plăgi:

1. se face susţinerea volemică at când a avut loc o hemoragie: se introd fie ser fiz, fie sânge. Sau când volemia scade fără hemoragie din cauza şocului traumatic.
2. tratam antibiotic e oblig pt a susţine vindecarea, care e un proces cu consum energetic.
3. tratam de corecţie al bolilor pacientului pt ca acestea să nu consume energie pt a compensa bolile pe care le are.

Question 27

Procesul de vindecare

1. Ce e vindecarea primara??
2. Ce e vindecarea secundara??
3. Dar vindecarea tertiara??

Answer 27

Procesul de vindecare

1. Vindecarea primară = proces natural, dar nu spontan, e iniţiat de către medic sau cadrul medical prin apropierea marginilor plăgii. E vb de condiţii perf aseptice şi se finaliz prin sutură (cu fire, ace, sau dacă elasticitatea din zonă nu e f mare atunci se pun proteze externe (benzi adezive, care pot fi luate jos după 7 zile).
2. Vindecarea secundară=evoluţia unei plăgi care nu poate fi suturată datorită unei infecţii. Dacă plaga s-a infectat, ea evoluează în mod natural către o cicatrice sec. Organismul elimină tot ce s-a necrozat în urma conflictului cu microorg. Pe fundul plăgii apare un ţesut de granulaţii = ţesut de neoformaţie, care conţine f multe capilare, care apar din ţesuturile bune-culoare roşu/vişiniu.
   - Urmează faza de contracţie în care fibrele se scurtează(ţesutul de granulaţie are şi capacitate de contracţie)–se restrânge, aduce marginile plăgii cât mai apr una de alta.
   - Cicatrizarea se mai poate face prin epitelizare marginală – pornită de pe epiteliul marginilor depărtate. Celulele epiteliale se divid şi se rostogolesc peste ţesutul nou format pe fundul plăgii. Marginile plăgii se epitelizează şi se maturizează şi apoi se repetă cu noile margini + contracţia duce la unirea marginilor – plaga se va micşora şi se va epiteliza.
   - Acest proces = continuu, are loc restructurarea funcţională cu reformarea straturilor, structura rsp se rearanjează: epiderm, derm,etc.
   - Închiderea căii/bararea pătrunderii microorg(Restructurarea) poate dura chiar ani de zile.
3. Vindecarea terţiară= o combinatie care cumulează primele 2 modalităţi: dintre sutura secundară prin excizia plăgii sau prin defectul aflat la nivelul plăgii secundare, care se poate rapid anula prin transplant de piele în zona de granulaţie sau prin alte metode chirurgicale (prin transpl de lambou).
   - Plagă care nu poate fi suturată iniţial
   - Tratată o perioadă de timp
   - Suturată după ce factorul de risc a dispărut
   - Acţiune chirurgicală peste o epitelizare secundară

Question 28

! Factori care fav vindecarea:

Locali:

Answer 28

1. tipul de plagă: cu cât e mai netă/ produsă de un agent vulnerant mai neinfectant, vindecarea e mai rapidă.
2. temperatura: cu cât temp mediului/plăgii/organismului e apropiată de temp biologică normală => vindecarea e mai rapidă, mai corectă
3. vascularizaţia zonei – cu cât e mai bună, cu atât calitatea vindecării e mai bună (faţă, mână) => artere de tip terminal, fără surse colaterale => vindecare proastă
4. existenţa unor hematoame şi seroame ce nu pot fi eliminate împiedicând vindecarea corectă => factori favorizanţi ai infecţiei.
5. obezitatea=grosimea ţesutului adipos împiedică o bună vascularizaţie. (resurse nutritive reduse)Densitatea vasculară e mai mică – obezul se vindecă greu.
6. infecţia împiedică o bună cicatrizare
7. existenţa de corpi străini în zonă
8. mobilitatea regiunii: reg care nu poate fi/nu este imobilizată => vindecare slabă
9. stare imunitară slabă: leucemii, HIV, cancer – imunitate slabă local => vindecare slabă

Question 29

Factori Generali care fav vindecarea

Answer 29

Generali = reprez de contextul biologic al org afectat de factori traumatici.

1. Terenul = caracteristica de bază a organismului reprez de mixul dintre natural şi patologic – cancerul, diabetul zaharat, insuf hepatică, renală, TBC, sifilis = factori de teren nefavorabili pt ca org să-şi recapete homeostazia distrusă de un factor traumatic.
2. factorul endocrin – insuficienţa corticosuprarenală, unde cortizolul nu e secretat suficient, nu sunt factori ai inflamaţiei=> vindecare proastă.
3. anemia, fenomenele energetice care intră în vindecare = dep de O2 transportat de hematii.
4. starea de nutriţie – vindecarea are loc pe bază de resurse proteice (=”scheletul org”)
5. vârsta – pacient tânăr (nematurizarea org), pacient bătrân.