Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

semio > aparat cardiovasc > Flashcards

aparat cardiovasc Flashcards

1
Q

Unde se proiecteaza baza cordului

A

spatiul 2 intercostal drept si stang in proximitatea sternului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

unde se proiecteaza varful cordului (apexul cardiac)

A

sp 5 intercostal stang pe linie medio-claviculara
sau la 7-9cm de linia medio-sternala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Sistola-perioada de contractie ventriculara

A

Presiunea din VS creste la o val max de aprox 120 mm Hg

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Diastola-perioada de relaxare ventriculara

A

Presiunea din VS scade si se produce umplerea ventriculara
In ultima parte a diastolei, in timpul contractiei atriale, presiunea intraventriculara creste usor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Zgomotul 1

A

In timpul sistolei VS incepe sa se contracte, presiunea din VS depaseste presiunea din AS, determinand inchiderea valvei mitrale
ZGOMOTUL 1 ESTE PRODUS DE INCHIDEREA VALVEI MITRALE
(respectiv tricuspida pe partea dreapta)

Odata cu cresterea presiunii in VS, aceasta depaseste presiunea din Ao si determina deschiderea valvei aortice, care in mod normal nu este audibila

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Care este presiunea maxima din VS

A

Tas la subiectii sanatosi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Zgomotul 2

A

La sfarsitul ejectiei VS, presiunea din VS incepe sa scada. Atunci cand presiunea din VS<presiunea din Ao=> inchiderea valvelor aortice
ZGOMOTUL 2 ESTE PRODUS DE INCHIDEREA VALVELOR AORTICE
(respectiv pulmonare pe partea dreapta)

In diastola, presiunea din VS continua sa scada<presiunea din AS=>deschidere valvei mitrale, care in mod normal nu este audibila

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Zgomotul 3 fiziologic

A

Dupa deschiderea valvei mitrale, are loc umplerea rapida a VS odata cu trecerea sg din AS in VS in PROTO si MEZO diastola
La copii si tineri (cu perete toracic subtire) apare in PROTODIASTOLA zg 3 fiziologic care coresp umplerii ventriculare rapide (prin vibratiile pe care le determina patrunderea sg in ventricul)

Dupa are loc contractia atriala care det umplerea tardiva a VS (nu are corespondent auscultator)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Zgomotele cordului drept fata de stang

A

-presiunile din VD si AP sunt semnificativ mai mici
-dpdv temporal apar mai tardiv

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Dedublarea fiziologica a Z2

A

-inchiderea vv aortice=A2
-apoi inchiderea vv pulm=P2
In expir=cele 2 comp fuzioneaza intr un singur zgomot 2
In timpul inspirului, A2 si P2 se separa in comp care pot fi distincte la auscultatie
DEDUBLAREA ZG2 se ausculta in sp 2 si 3 INTERCOSTAL STG

Mecanismul dedublarii in inspir:
INSPIR=>creste fluxul sg in cordul dr->se prelungeste sistola VD->se intarzie inchiderea valvei pulmonare (devine distincta de inchiderea vv aortice)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Intensitatea zg 2

A

A2>P2
presiuni mai mari in aorta

presiuni mai mici in pulmonara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Intensitatea zg1

A

ZG 1 MITRAL> zg 1 tricuspidian
presiuni mai mari in cordul stg

Comp mitrala mai bine auscultata la nivelul apexului cardiac
comp tricuspidiana mai bn ausc in 1/3 inf a sternului

DEDUBLAREA ZG 1 NU este infl de respiratie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Evenimente ale cc care nu sunt audibile

A

Deschidere vv mitrala si tricuspida
deschidere vv aortica si pulmonara
contractie atriala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Focare de auscultatie cardiaca

A

AORTIC: sp 2 intercostal drept
PULMONAR: sp 2 intercostal stg
TRICUSPIDIAN: 1/3 inf stern spre marginea stg (sp4)
MITRAL: apex (sp 5 intercostal pe linie medio-claviculara)

focarul ERB=sp 3 intercostal stg (frecv zg aortice si pulmonare sunt mai bine audibile aici)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Ordine zg cardiace

A

ZG 1- sistola ventr- ZG2 - sp mai lung=diastola ventr-ZG 1….

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Palparea cordului

A
  1. SOC APEXIAN
    palparea intregii arii precordiale mai poate identifica
    -freamate
    -ZG3 (faza de umplere ventriculara rapida in protodiastola)
    -ZG4(det de contr atriala in telediastola/presistola)

2.VD

3.A PULMONARA (sp 2 intercostal stg)
AORTA (sp 2 intercostal dr)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Soc apexian sinteza

A

-coresp contr izometrice a VS
Localizare: sp 4/5 intercostal stg linie medio-claviculara
Diametru: 2cm(1cm la copii), max 3 cm in decubit lat stg
Amplitudine mica
Durata!!: de ob mai putin de 2/3 din sistola (se opreste inaintea zg2)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Proiectie VD

A

-in 1/3 inf stern
-VD poate fi palpat in EPIGASTRU sau in reg SUBXIFOIDIANA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Zg cu frecv inalta

A

Zg 1, zg 2, sufluri aortice, regurgitare mitrala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Auscultatia- pozitia decubit lateral stang

A

-sa expire complet apoi sa isi opreasca respiratia
-ausc la marg stg stern (Tricuspida) si apex (mitrala)

Se accentueaza
-zg 3/4 de la niv VS
-SUFLURI MITRALE (in special din stenoza mitrala)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Auscultatia-pozitia aplecat inainte

A

-sa expire apoi sa isi opreasca respiratia
-aus lla marg stg stern si apex

se accentueaza SUFLURI AORTICE DIASTOLICE

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Presiunea pulsului

A

TAs-TAd

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Principalii factor care infl tensiunea arteriala

A

DEBIT cardiac al VS
DISTENSIBILITATEA aortei si arterelor mari
REZISTENTA vasc perif
VOLUMUL de sg din sist arterial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Pulsul arterial si tensiunea arteriala- modif cu varsta

A

Varstnicii au HIPERTENSIUNE ARTERIALA SISTOLICA si presiunea pulsului creste
(cresterea TAs si scaderea TAd)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
La palparea pulsului se descriu
-frecventa -regularitatea -forma undei de puls -amplitudinea pulsului
26
Puls de amplitudine scazuta- presiunea pulsului diminuata
-insuf cardiaca -hipovolemie -stenoza aortica severa= "TARDUS ET PARVUS"
27
Puls de amplitudine MARE si ascensiune RAPIDA
-febra, anemie, hipertiroidism -insuf AORTICA ="ALTUS ET CELER"/ puls CORRIGAN -bradicardie -cresterea rigiditatii peretilor aortici (varsta, ateroscleroza)
28
Puls BISFERIENS
=2 unde apropiate in sistola inainte de incizura dicrota -insuf AORTICA SEVERA -CARDIOMIOPATIE HIPERTROFICA OBSTRUCTIVA
29
Puls ALTERNANT
=difera de la o bataie la alta, constand intr-o bataie de amplitudine mica, urm de o bataie de amplitudine mare, aflate la distante egale (nu extrasistole) =INSUF VENTRICULARA STANGA -se asociaza frecv cu zg 3 patologic =galop ventricular
30
Puls BIGEMINAT
cand exista EXTRASISTOLE BIGEMINATE -debitul cardiac produs de o bataie prematura este mult mai diminuat fata de o bataie normala-> pulsul arterial mult diminuat Dg dif cu pulsul alternant
30
Puls paradoxal (KUSSMAUL)
=accentuarea unui proces fiziologic =scaderea TAs>10 mm Hg in timpul INSPIRULUI -in boli pericardice: TAMPONADA CARDIACA si PERICARDITA CONSTRICTIVA
31
zgomote patologice din sistola
-clic de ejectie protosistolic (stenoza aortica, pulmonara) -clic de ejectie mezosistolic (prolaps de valva mitrala) durata scurta, frecventa inalta
32
zgomote patologice din diastola
-Zgomot 3 diastolic= galop protodiastolic, zgomot 3 de umplere (regurgitare atrioventr) -Zgomot 4 diastolic=galop presistolic/atrial-in telediastola inaintea Z1- in HVS (hta/stenoza aortica), HVD(htpulmonara, stenoza pulmonara) mica intensitate, frecv joasa -clacment de deschidere diastolic (deschiderea vv AV deformate patologic): stenoza mitrala (CD dupa A2), stenoza tricuspidiana-CD dupa P2) Cu cat stenoza creste, intervalul Z2-CD se scurteaza
33
Clasificare suflurilor in f de leziunea care le determina
1. Organice 2. Organofunctionale 3. Functionale, propriu-zise 4. Anorganice
34
Sufluri organice
Determinate de leziuni la niv valvei/ap valvular sau in boli cardiace congenitale ex -stenoza aortica -regurgitare valvulara prin perforarea valvei in endocardita infectioasa
35
Sufluri organofunctionale
Produse de boli care determina deformarea geometriei unei cavitati (ventriculare) si secundar a aparatului valvular (FARA ca valvele sa fie deformate) ex -CARDIOMIOPATIA DILATATIVA=>dilatarea VS=> regurgitare mitrala
36
Sufluri functionale, propriu-zise
determinate de cauze extra-cardiace ex -anemie severa -hipertiroidism -sarcina
37
Sufluri anorganice
La copii si adolescenti cu perete toracic subtire asociate cu -aritmie sinusala respiratorie -dedublare fiziologica Z2 -prezenta Z3 fiziologic
38
Clasif sufluri in functie de localizare in ciclul cardiac
-SISTOLICE (intre Z1 si Z2) ex: boli valvulare, si la pers cu cord normal -DIASTOLICE (intre Z2 si Z1) MEREU PATOLOGICE -CONTINUE comunicare intre cavitati in care gradientul de presiune este mentinut in cea mai mare parte a cc (ex persistenta canalului arterial)
39
Clasificarea suflurilor in functie de intensitate
-Intensitate clasificata in grade de la I la VI -Suflurile de intensitate IV-VI au FREAMAT la palpare (freamat=vibratia simtita la palpare)
40
Clasificarea suflurilor in functie de tonalitate si timbru
Tonalitate -joasa -inalta Timbru -aspre, rugoase = stenoza aortica -suflante= stenoza mitrala -aspirative=regurgitatie aortica -muzicale, piolante= iradierea apicala a suflului de stenoza aortica
41
Suflu aspru, rugos
stenoza aortica
42
Suflu suflant
stenoza mitrala
43
suflu aspirativ
regurgitatie aortica
44
suflu muzical, piolant
iradierea apicala a suflului de stenoza aortica
45
Clasificare suflurilor in f de localizare (zona precordiala de maxima intensitate)
-un suflu cu intensitate maxima in sp 2 intercostal drept det de lez din valva aortica -un suflu cu intensitate maxima la apex determinat de leziuni ale valvei mitrale
46
Suflu care iradiaza la niv CAROTIDELOR
suflu SISTOLIC din STENOZA AORTICA
47
Suflu care iradiaza MEZOCARDIAC, spre APEX
suflu DIASTOLIC din REGURGITATIA AORTICA
48
Suflu care iradiaza in AXILA
suflu SISTOLIC din REGURGITATIA MITRALA
49
suflu care NU iradiaza
Suflul (uruitura) DIASTOLICA din STENOZA MITRALA
50
Sufluri sistolice
Ejectionale -inocente=fiziologice -patologice: stenoza aortica, stenoza pulmonara, cardiomiopatia hipertrofica Pansistolice (holosistolice)- patologice -regurgitare mitrala -regurgitare tricuspidiana -defect de sept ventricular
51
Sufluri inocente
-anorganice, functionale -numai in SISTOLA -parasternal spre baza cordului, sp 3, 4 -pot fi PLURIORIFICIALE, fara o zona de intensitate maxima -NU modif zgomotele cardiace -NU iradiaza -intensitate mica (
52
Suflul sistolic din stenoza aortica
=ingustarea orificiului valvular cu deschidere limitata a valvei in sistola -Etio frecv: degenerativa pe valva mitrala/tricuspida, poate fi si congenitala -Suflu CRESCENDO-DESCRESCENDO (de ejectie) -Sp 2 intercostal dr -Iradiere pe VASE MARI GAT -intensitate uneori mica, cel mai frecv MARE+FREAMAT -tonalitate medie, la niv apexului poate fi mai mare -timbru ASPRU-RAZUITOR, la niv apexului poate fi muzical -se ausc mai bine in pozitie sezanda/aplecat inainte !suflul poate iradia si spre apex= fenomen GALLAVARDIN !Necesita dg dif cu regurgitare mitrale
53
Suflul sistolic din stenoza pulmonara
Etio congenitala -suflu CRESCENDO-DESCRESCENDO (de ejectie) -sp 2 si 3 intercostale stg -Iradiere pe UMAR STANG si GAT daca are intensitate mare -intensitate mica -tonalitate medie -timbru deseori ASPRU In stenoza severa este dedublat Z2, P2 diminuat
54
Suflul sistolic din cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
Produce suflu ejectional cu maxim de intensitate PARASTERNAL, fara clic uri ejectionale de insotire -se asociaza cu REGURGITARE MITRALA (prin deplasarea foitei mitrale anterioare catre septul interventricular) -suflu de ejectie cu viteza care se acc telesistolic -sp 3 si 4 intercostale stg -iradiere: MARG STG STERN CATRE APEX !!!!NU iradiaza spre vasele cervicale -intensitate variabila -tonalitate medie -timbru ASPRU
55
Sufluri sistolice de REGURGITATIE
-in boli in care valvele AV se inchid INcomplet, permitand regurgitarea sg in timpul sistolei din ventricul in atriul coresp -HOLOSISTOLICE, incep concomitent cu Z1 pe care il acoper (dif de pres dintre V si A apare la inceputul sistolei -acopera si Z2 (dif de pres persista si in diastola izovolumica) -intensitate relativ const pe toata durata (forma RECTANGULARA pe fonocardiograma) -caracter SUFLANT
56
Suflu sistolic de regurgitatie mitrala
=consecinta inchiderii incomplete a valvei mitrale cu regurgitarea sg in timpul sistolei din VS in AS -forma rectangulara -loc: APEX -Iradiere: AXILA STANGA -Intensitate: de la mica->MARE (daca este mare + freamat) -tonalitate: mediu->INALT (JET DE VAPORI) -timbru: suflant Z1 diminuat Z3 de umplere (daca e severa) Clic=suflu de regurgitatie mezo-telesistolic (prolaps de valva mitrala) suflul sistolic de RM se ausc dupa clic, la sf sistolei, si este tip CRESCENDO pana la z2
57
Suflu sistolic de REGURGITATIE TRICUSPIDIANA
-sg din VD->AD -cauza cea mai frecv: disfunctia sistolica si dilatatia VD cu dilatarea inelului tricuspidian (ORGANOFUNCTIONAL) -etio: cauze care determina dilatatia VD -forma rectangulara -loc: MAXIMAL ENDOAPEXIAN IN FOCARUL TRICUSPIDIAN -iradiere: ARIA XIFOIDIANA, EPIGASTRU -intensitate variabila -tonalitate medie -timbru SUFLANT !spre deosebire de suflul din regurgitarea mitrala, suflul din RT se acc in INSPIR= manevra RIVERO-CARVALLO)
58
Suflul sistolic din defect de sept ventricular (DSV)
=exista o solutie de continuitate la niv septului interventr (congenitala/dobandita) -det cel mai frecv sunt STANGA-DREAPTA -forma rectangulara -loc: sp 3,4,5 INTERCOSTALE STG -iradiere pe arie intinsa in "SPITE DE ROATA" -intens MARE ded ob+freamat -tonalitate INALTA -timbru ASPRU MAX de ausc in sp 4 parasternal stg
59
Sufluri diastolice
-mereu patologice -inchiderea incompl a valvelor semilunare (regurgitare aortica si pulmonara)-in protodiastola -deschiderea incompl a valvelor AV= uruitura diastolica(stenoza mitrala, tricuspidiana)-in mezo si tele diastola acc in expir
60
Suflul diastolic din regurgitarea aortica
=regurgitarea sg din Ao in Vs=> supraincarcare de volum si presiune VS -DESCRESCENDO, imediat dupa Z2 -loc: sp 2-4 intercostale -iradiere daca este de intensitate mare catre APEX -intensitate grad 1-3 -tonalitate inalta -timbru ASPIRATIV -mai bn asezat cu pac in sezut, aplecat, in expir -se asoc cu alte 2 sufluri 1. prin cresterea debitului bataie prin valva aortica=> suflu mezo-sistolic aortic 2. suflu diastolic mitral= SUFLU AUSTIN FLINT
61
Uruitura diastolica din stenoza mitrala
deschiderea incompleta a valvei mitrale in timpul diastolei 2 componente: 1. mezo-diastolica (in umplere ventr rpd) 2. presistolica (in contr atriala) loc: APEX Irad fara intensitate tonalitate joasa (uruitura) se acc in decubit lat stg, expir Z1 este acc si poate fi palpat la niv apexului
62
unde si cum se ausc mai bine frecatura pericardica
-dupa aplicarea cu presiune usoara a stetoscopului, cu bolnavul in APNEE -ENDOAPEXIAN, MEZOCARDIAC
63
prin ce se caract sincopa
debut rapid durata scurta revenire spontana rapida si completa
64
ce este lipotimia
pierderea de constienta de f scurta durata cu pastrarea functiilor vitale (o sincopa incompleta) presincopa, lesin
65
Gradele comei
-dezorientare temporo-spatiala -obnubilarea -stare stupuroasa -coma vigila, superficiala -coma profunda
66
Sincopa, dif de alte stari de pierdere tranzitorie a starii de constienta cum ar fi
lipotimia=presincopa, lesinul criza comitiala (de epilepsie)=grand mal coma hipoglicemica criza de isterie= pitiatica
67
Clasificarea sincopei
1. REFLEXA, VASOVAGALA-mediata neuronal 2. secundara hipotensiunii ORTOSTATICE 3. CARDIACA -aritmica -de efort (stenoza aortica) -prin obstr intermitenta a circ cardiace/vase mari (mixom cardiac, trombembolism pulmonar) 4. CEREBROVASCULARA- ischemie acuta in teritoriul vertebro-bazilar
68
Def si clasificare fibrilatie atriala
=activare atriala dezorganizata, rapida si neregulata (350-600 bpm) + rasp ventricular neregulat intre 120-160 bpm la alti pac <100 bpm -cea mai frecventa aritmie -FA PAROXISTICA= episoade de FA care term spontan cu reintrare in ritm sinusal -FA PERSISTENTA= continua -FA PERMANENTA= continua, fara tenta de a restabili ritmul sinusal
69
cauze FA
HTA Boala cardiaca ischemica hipertiroidism sdr sinusului bolnav alcool boala valvulara mitrala/tricuspidiana cardiomiopatie defect septal atrial pericardita miocardita embolism pulmonar pneumonie chirurgie cardiaca fibrilatie atriala idiopatica
70
FA simptome
Asimptomatica- descoperita intamplator Simptomatica -palpitatii (neregulate si adesea rapide) -dispnee -astenie fizica -ameteli sau sincope -simtome datorita EMBOLIILOR sistemice (de ex AVC, embolie periferica) -simptomele bolii asoc cu FA (stenoza mitrala, regurgitare mitrala, hipertiroidism)
71
FA semne clinice
-puls neregulat neregulat, adesea cu tahicardie -TA: variabila (cresc daca exista HTA pre-existenta) -ritm cardiac neregulat neregulat cu intensitate variabila Z1 (frecv cardiaca trb numarata central cu stetoscopul) -absenta undei a in PVJ (absenta sistolei atriale) +semne de insuficienta cardiaca +semne ale bolilor cardiovasc EMBOLIA sistemica= complicatie a FA, dar poate fi si prima manifestare a FA Evaluare riscului embolic CHADS2
72
Flutter atrial
-aritmie MACROREENTRANTA -frecv atriala 250-350 bpm -frecv ventr variabila 130-150 (2:1) sau 75bpm (4:1) Frecv ventr regulata este de ob rapida, cu o frecv de 150 bpm asoc cu boli structurale ale inimii
73
Tahicardie A-V prin reintrare nodala
=tahicardie paroxistica ventriculara -cea mai frecv tahicardie paroxistica supraventr regulata -poate aparea in abs bolilor cardiace structurale -de ob bine tolerata -batai rapide, regulate 160/min debut si oprire bruste manevrele vagale adesea termina episodul
74
Tahicardia sinusala
efort anxietate febra hipertiroidism anemie hipoTA debutea si se term lent FC<150 bpm
75
cum se def tahicardia ventriculara
de la 3 extrasistole ventriculare succesive cu frecv >=100 bpm -orig sub fasc Hiss TV sustinuta >30s (FC 160-180 bpm; Intens variabila Z1; manevrele vagale nu au efect) TV nesustinuta <30s -apare in boli cardiace structurale severe Complexul QRS -constant morfologic =TV monomorfa -poate varia de la o bataie la alta= TV polimorfa
76
Flutter ventricular si fibrilatie ventriculara
bolnav in stop cardioresp
77
Bradiaritmiile
=tulb de conducere -det de lipsa initierii impulsului si/sau conducerii impulsului -ameteli -oboseala, toleranta scazuta la efort -dificultati de respiratie -palpitatii -durere in piept -sincopa -Bradicardie sinusala= ritm sinusal lent <60 bpm fiziologica: sportivi, somn frecv: medicamente, ischemie, reactie vasovagala, hipotiroidism
78
Boala de nod sinusal
=tulb de conducere =sdr sinusului bolnav- imp inadecvate ale nodului sinusal -rasp inadecvat la efort -sdr bradicardie-tahicardie (alternante) -incetinirea activitatii siusale si pauze pe ECG
79
Bloc AV grad 3 simptome si semne
Simptome: -oboseala -ameteala -toleranta afectata la efort -dureri in piept Semne: -bradicardie -variatii ale intensitatii Z1 -examinare atenta vene gat=> dovezi de unde "a" de tun -unii pac pot dezv aritmii ventr severe (bradicardie semnificativa- risc de moarte subita cardiaca)
80
Care sunt simptomele unui pac cu stenoza aortica?
SA usoara- asimptomatic SA moderat-severa: -DISPNEE de efort -ANGINA PECTORALA -SINCOPA de efort
81
Care sunt simptomele unui pac cu regurgitare aortica
Pot ramane relativ asimptomatici multi ani simptome: -PALPITATII -DISPNEE de efort (prima cand scade rezerva cardiaca, poate fi urm de ORTOPNEE si DISPNEE PAROXISTICA NOCTURNA) -DURERE ANGINOASA (RA severa)- angina NOCTURNA
82
Stenoza aortica examen fizic
-suflu mezosistolic de ejectie -zg 2 componenta aortica cand valva este mobila -zg 2- componente sincrone/ DEDUBLARE PARADOXALA -Zg 4 in apex (HVS), zg 3 apare tardiv cand se dilata VS Presiunea pulsului scazuta (SA reumatismala) TA N sau scazuta (SA reumatismala) !!TA poate fi cresc la batranii cu SA degenerativa calcificata care asoc HTA ECG- volataj QRS crescut RX- uneori aorta ascendeta dilata
83
Cauze stenoza aortica
-degenerativa calcificata: tricuspida peste 70, bicuspida 40-50 -af reumatismala a cuspelor= dupa RAA -af congenitala
84
Cauze regurgitare aortica
-dilatarea inelului aortic (RA secundara dilatarii rad aortice) -V aortica ANORMALA (bicusp/RA reumatismala)
85
RA acuta si cronica
ACUTA -endocardita infectioasa -disectie de aorta CRONICA -vol bataie total ejectat de VS crescut -supraincare vol VS=> se adapteaza prin hipertrofie excentrica si dilatare (creste T sistolica) -ISCHEMIE miocardica
86
RA examen fizic artere
-dans arterial- puls altus et celer, puls "collapsing" -puls Corrigan- cu A crescuta, care dispare rapid cand p arteriala scade rapid in telesistola si diastola -pulsatii capilare -semn TRAUBE- "impuscatura de pistol" la niv a femurale -semn DUROZIEZ- daca a femurala e usor comprimata cu stetoscop=>suflu -presiunea pulsului e CRESC cu cresterea p sistolice si scaderea p diastolice
87
semn TRAUBE
=sunet ca o "impuscatura de pistol" auzit la art femurala in regurgitare aortica
88
semn DUROZIEZ
Daca a femurala e comprimata usor cu stetoscopul se aude un suflu in regurgitare aortica
89
RA examen fizic cord
-SOC APEXIAN hiperdinamic si deplasat LATERAL si INFERIOR -zg de inchidere a v aortice (A2) de ob abs -SUFLU DE RA CRONICA- diastolic descrescendo, suflant (sp 3 ic de a lungul marg stg stern) -SUFLU MEZOSISTOLIC DE EJECTIE -SUFLU AUSTIN FLINT- dulce, tonalitate joasa, mezodiastolic- jetul de regurgitare impiedica deschiderea valvei mitrale in diastola) RX: apex deplasat in jos si spre stanga in incidenta frontala
90
Suflu AUSTIN FLINT
-in regurgitare aortica -un al treilea suflu dulce, de tonalitate joasa, mezodiastolic- jetul de regurgitare impiedica deschiderea valvei mitrale in diastola
91

semio (7 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions