Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

semio > aparat cardiovasc > Flashcards

aparat cardiovasc Flashcards

1
Q

Unde se proiecteaza baza cordului

A

spatiul 2 intercostal drept si stang in proximitatea sternului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

unde se proiecteaza varful cordului (apexul cardiac)

A

sp 5 intercostal stang pe linie medio-claviculara
sau la 7-9cm de linia medio-sternala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Sistola-perioada de contractie ventriculara

A

Presiunea din VS creste la o val max de aprox 120 mm Hg

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Diastola-perioada de relaxare ventriculara

A

Presiunea din VS scade si se produce umplerea ventriculara
In ultima parte a diastolei, in timpul contractiei atriale, presiunea intraventriculara creste usor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Zgomotul 1

A

In timpul sistolei VS incepe sa se contracte, presiunea din VS depaseste presiunea din AS, determinand inchiderea valvei mitrale
ZGOMOTUL 1 ESTE PRODUS DE INCHIDEREA VALVEI MITRALE
(respectiv tricuspida pe partea dreapta)

Odata cu cresterea presiunii in VS, aceasta depaseste presiunea din Ao si determina deschiderea valvei aortice, care in mod normal nu este audibila

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Care este presiunea maxima din VS

A

Tas la subiectii sanatosi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Zgomotul 2

A

La sfarsitul ejectiei VS, presiunea din VS incepe sa scada. Atunci cand presiunea din VS<presiunea din Ao=> inchiderea valvelor aortice
ZGOMOTUL 2 ESTE PRODUS DE INCHIDEREA VALVELOR AORTICE
(respectiv pulmonare pe partea dreapta)

In diastola, presiunea din VS continua sa scada<presiunea din AS=>deschidere valvei mitrale, care in mod normal nu este audibila

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Zgomotul 3 fiziologic

A

Dupa deschiderea valvei mitrale, are loc umplerea rapida a VS odata cu trecerea sg din AS in VS in PROTO si MEZO diastola
La copii si tineri (cu perete toracic subtire) apare in PROTODIASTOLA zg 3 fiziologic care coresp umplerii ventriculare rapide (prin vibratiile pe care le determina patrunderea sg in ventricul)

Dupa are loc contractia atriala care det umplerea tardiva a VS (nu are corespondent auscultator)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Zgomotele cordului drept fata de stang

A

-presiunile din VD si AP sunt semnificativ mai mici
-dpdv temporal apar mai tardiv

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Dedublarea fiziologica a Z2

A

-inchiderea vv aortice=A2
-apoi inchiderea vv pulm=P2
In expir=cele 2 comp fuzioneaza intr un singur zgomot 2
In timpul inspirului, A2 si P2 se separa in comp care pot fi distincte la auscultatie
DEDUBLAREA ZG2 se ausculta in sp 2 si 3 INTERCOSTAL STG

Mecanismul dedublarii in inspir:
INSPIR=>creste fluxul sg in cordul dr->se prelungeste sistola VD->se intarzie inchiderea valvei pulmonare (devine distincta de inchiderea vv aortice)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Intensitatea zg 2

A

A2>P2
presiuni mai mari in aorta

presiuni mai mici in pulmonara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Intensitatea zg1

A

ZG 1 MITRAL> zg 1 tricuspidian
presiuni mai mari in cordul stg

Comp mitrala mai bine auscultata la nivelul apexului cardiac
comp tricuspidiana mai bn ausc in 1/3 inf a sternului

DEDUBLAREA ZG 1 NU este infl de respiratie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Evenimente ale cc care nu sunt audibile

A

Deschidere vv mitrala si tricuspida
deschidere vv aortica si pulmonara
contractie atriala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Focare de auscultatie cardiaca

A

AORTIC: sp 2 intercostal drept
PULMONAR: sp 2 intercostal stg
TRICUSPIDIAN: 1/3 inf stern spre marginea stg (sp4)
MITRAL: apex (sp 5 intercostal pe linie medio-claviculara)

focarul ERB=sp 3 intercostal stg (frecv zg aortice si pulmonare sunt mai bine audibile aici)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Ordine zg cardiace

A

ZG 1- sistola ventr- ZG2 - sp mai lung=diastola ventr-ZG 1….

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Palparea cordului

A
  1. SOC APEXIAN
    palparea intregii arii precordiale mai poate identifica
    -freamate
    -ZG3 (faza de umplere ventriculara rapida in protodiastola)
    -ZG4(det de contr atriala in telediastola/presistola)

2.VD

3.A PULMONARA (sp 2 intercostal stg)
AORTA (sp 2 intercostal dr)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Soc apexian sinteza

A

-coresp contr izometrice a VS
Localizare: sp 4/5 intercostal stg linie medio-claviculara
Diametru: 2cm(1cm la copii), max 3 cm in decubit lat stg
Amplitudine mica
Durata!!: de ob mai putin de 2/3 din sistola (se opreste inaintea zg2)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Proiectie VD

A

-in 1/3 inf stern
-VD poate fi palpat in EPIGASTRU sau in reg SUBXIFOIDIANA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Zg cu frecv inalta

A

Zg 1, zg 2, sufluri aortice, regurgitare mitrala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Auscultatia- pozitia decubit lateral stang

A

-sa expire complet apoi sa isi opreasca respiratia
-ausc la marg stg stern (Tricuspida) si apex (mitrala)

Se accentueaza
-zg 3/4 de la niv VS
-SUFLURI MITRALE (in special din stenoza mitrala)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Auscultatia-pozitia aplecat inainte

A

-sa expire apoi sa isi opreasca respiratia
-aus lla marg stg stern si apex

se accentueaza SUFLURI AORTICE DIASTOLICE

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Presiunea pulsului

A

TAs-TAd

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Principalii factor care infl tensiunea arteriala

A

DEBIT cardiac al VS
DISTENSIBILITATEA aortei si arterelor mari
REZISTENTA vasc perif
VOLUMUL de sg din sist arterial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Pulsul arterial si tensiunea arteriala- modif cu varsta

A

Varstnicii au HIPERTENSIUNE ARTERIALA SISTOLICA si presiunea pulsului creste
(cresterea TAs si scaderea TAd)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

La palparea pulsului se descriu

A

-frecventa
-regularitatea
-forma undei de puls
-amplitudinea pulsului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Puls de amplitudine scazuta- presiunea pulsului diminuata

A

-insuf cardiaca
-hipovolemie
-stenoza aortica severa= “TARDUS ET PARVUS”

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Puls de amplitudine MARE si ascensiune RAPIDA

A

-febra, anemie, hipertiroidism
-insuf AORTICA =”ALTUS ET CELER”/ puls CORRIGAN
-bradicardie
-cresterea rigiditatii peretilor aortici (varsta, ateroscleroza)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Puls BISFERIENS

A

=2 unde apropiate in sistola inainte de incizura dicrota
-insuf AORTICA SEVERA
-CARDIOMIOPATIE HIPERTROFICA OBSTRUCTIVA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Puls ALTERNANT

A

=difera de la o bataie la alta, constand intr-o bataie de amplitudine mica, urm de o bataie de amplitudine mare, aflate la distante egale (nu extrasistole)

=INSUF VENTRICULARA STANGA
-se asociaza frecv cu zg 3 patologic =galop ventricular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Puls BIGEMINAT

A

cand exista EXTRASISTOLE BIGEMINATE
-debitul cardiac produs de o bataie prematura este mult mai diminuat fata de o bataie normala-> pulsul arterial mult diminuat
Dg dif cu pulsul alternant

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Puls paradoxal (KUSSMAUL)

A

=accentuarea unui proces fiziologic

=scaderea TAs>10 mm Hg in timpul INSPIRULUI

-in boli pericardice: TAMPONADA CARDIACA si PERICARDITA CONSTRICTIVA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

zgomote patologice din sistola

A

-clic de ejectie protosistolic (stenoza aortica, pulmonara)
-clic de ejectie mezosistolic (prolaps de valva mitrala)

durata scurta, frecventa inalta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

zgomote patologice din diastola

A

-Zgomot 3 diastolic= galop protodiastolic, zgomot 3 de umplere (regurgitare atrioventr)
-Zgomot 4 diastolic=galop presistolic/atrial-in telediastola inaintea Z1- in HVS (hta/stenoza aortica), HVD(htpulmonara, stenoza pulmonara)
mica intensitate, frecv joasa

-clacment de deschidere diastolic (deschiderea vv AV deformate patologic): stenoza mitrala (CD dupa A2), stenoza tricuspidiana-CD dupa P2)
Cu cat stenoza creste, intervalul Z2-CD se scurteaza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

Clasificare suflurilor in f de leziunea care le determina

A
  1. Organice
  2. Organofunctionale
  3. Functionale, propriu-zise
  4. Anorganice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

Sufluri organice

A

Determinate de leziuni la niv valvei/ap valvular sau in boli cardiace congenitale
ex
-stenoza aortica
-regurgitare valvulara prin perforarea valvei in endocardita infectioasa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

Sufluri organofunctionale

A

Produse de boli care determina deformarea geometriei unei cavitati (ventriculare) si secundar a aparatului valvular (FARA ca valvele sa fie deformate)
ex
-CARDIOMIOPATIA DILATATIVA=>dilatarea VS=> regurgitare mitrala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

Sufluri functionale, propriu-zise

A

determinate de cauze extra-cardiace
ex
-anemie severa
-hipertiroidism
-sarcina

37
Q

Sufluri anorganice

A

La copii si adolescenti cu perete toracic subtire
asociate cu
-aritmie sinusala respiratorie
-dedublare fiziologica Z2
-prezenta Z3 fiziologic

38
Q

Clasif sufluri in functie de localizare in ciclul cardiac

A

-SISTOLICE (intre Z1 si Z2)
ex: boli valvulare, si la pers cu cord normal

-DIASTOLICE (intre Z2 si Z1)
MEREU PATOLOGICE

-CONTINUE
comunicare intre cavitati in care gradientul de presiune este mentinut in cea mai mare parte a cc (ex persistenta canalului arterial)

39
Q

Clasificarea suflurilor in functie de intensitate

A

-Intensitate clasificata in grade de la I la VI
-Suflurile de intensitate IV-VI au FREAMAT la palpare (freamat=vibratia simtita la palpare)

40
Q

Clasificarea suflurilor in functie de tonalitate si timbru

A

Tonalitate
-joasa
-inalta

Timbru
-aspre, rugoase = stenoza aortica
-suflante= stenoza mitrala
-aspirative=regurgitatie aortica
-muzicale, piolante= iradierea apicala a suflului de stenoza aortica

41
Q

Suflu aspru, rugos

A

stenoza aortica

42
Q

Suflu suflant

A

stenoza mitrala

43
Q

suflu aspirativ

A

regurgitatie aortica

44
Q

suflu muzical, piolant

A

iradierea apicala a suflului de stenoza aortica

45
Q

Clasificare suflurilor in f de localizare (zona precordiala de maxima intensitate)

A

-un suflu cu intensitate maxima in sp 2 intercostal drept det de lez din valva aortica
-un suflu cu intensitate maxima la apex determinat de leziuni ale valvei mitrale

46
Q

Suflu care iradiaza la niv CAROTIDELOR

A

suflu SISTOLIC din STENOZA AORTICA

47
Q

Suflu care iradiaza MEZOCARDIAC, spre APEX

A

suflu DIASTOLIC din REGURGITATIA AORTICA

48
Q

Suflu care iradiaza in AXILA

A

suflu SISTOLIC din REGURGITATIA MITRALA

49
Q

suflu care NU iradiaza

A

Suflul (uruitura) DIASTOLICA din STENOZA MITRALA

50
Q

Sufluri sistolice

A

Ejectionale
-inocente=fiziologice
-patologice: stenoza aortica, stenoza pulmonara, cardiomiopatia hipertrofica

Pansistolice (holosistolice)- patologice
-regurgitare mitrala
-regurgitare tricuspidiana
-defect de sept ventricular

51
Q

Sufluri inocente

A

-anorganice, functionale
-numai in SISTOLA
-parasternal spre baza cordului, sp 3, 4
-pot fi PLURIORIFICIALE, fara o zona de intensitate maxima
-NU modif zgomotele cardiace
-NU iradiaza
-intensitate mica (<grad 3), NU sunt insotite de freamat
-dispar la modificarea pozitiei si variaza in timp

52
Q

Suflul sistolic din stenoza aortica

A

=ingustarea orificiului valvular cu deschidere limitata a valvei in sistola
-Etio frecv: degenerativa pe valva mitrala/tricuspida, poate fi si congenitala

-Suflu CRESCENDO-DESCRESCENDO (de ejectie)
-Sp 2 intercostal dr
-Iradiere pe VASE MARI GAT
-intensitate uneori mica, cel mai frecv MARE+FREAMAT
-tonalitate medie, la niv apexului poate fi mai mare
-timbru ASPRU-RAZUITOR, la niv apexului poate fi muzical
-se ausc mai bine in pozitie sezanda/aplecat inainte

!suflul poate iradia si spre apex= fenomen GALLAVARDIN
!Necesita dg dif cu regurgitare mitrale

53
Q

Suflul sistolic din stenoza pulmonara

A

Etio congenitala

-suflu CRESCENDO-DESCRESCENDO (de ejectie)
-sp 2 si 3 intercostale stg
-Iradiere pe UMAR STANG si GAT daca are intensitate mare
-intensitate mica
-tonalitate medie
-timbru deseori ASPRU
In stenoza severa este dedublat Z2, P2 diminuat

54
Q

Suflul sistolic din cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

A

Produce suflu ejectional cu maxim de intensitate PARASTERNAL, fara clic uri ejectionale de insotire
-se asociaza cu REGURGITARE MITRALA (prin deplasarea foitei mitrale anterioare catre septul interventricular)

-suflu de ejectie cu viteza care se acc telesistolic
-sp 3 si 4 intercostale stg
-iradiere: MARG STG STERN CATRE APEX
!!!!NU iradiaza spre vasele cervicale
-intensitate variabila
-tonalitate medie
-timbru ASPRU

55
Q

Sufluri sistolice de REGURGITATIE

A

-in boli in care valvele AV se inchid INcomplet, permitand regurgitarea sg in timpul sistolei din ventricul in atriul coresp

-HOLOSISTOLICE, incep concomitent cu Z1 pe care il acoper
(dif de pres dintre V si A apare la inceputul sistolei

-acopera si Z2 (dif de pres persista si in diastola izovolumica)

-intensitate relativ const pe toata durata (forma RECTANGULARA pe fonocardiograma)

-caracter SUFLANT

56
Q

Suflu sistolic de regurgitatie mitrala

A

=consecinta inchiderii incomplete a valvei mitrale cu regurgitarea sg in timpul sistolei din VS in AS

-forma rectangulara
-loc: APEX
-Iradiere: AXILA STANGA
-Intensitate: de la mica->MARE (daca este mare + freamat)
-tonalitate: mediu->INALT (JET DE VAPORI)
-timbru: suflant

Z1 diminuat
Z3 de umplere (daca e severa)

Clic=suflu de regurgitatie mezo-telesistolic (prolaps de valva mitrala)
suflul sistolic de RM se ausc dupa clic, la sf sistolei, si este tip CRESCENDO pana la z2

57
Q

Suflu sistolic de REGURGITATIE TRICUSPIDIANA

A

-sg din VD->AD
-cauza cea mai frecv: disfunctia sistolica si dilatatia VD cu dilatarea inelului tricuspidian (ORGANOFUNCTIONAL)
-etio: cauze care determina dilatatia VD

-forma rectangulara
-loc: MAXIMAL ENDOAPEXIAN IN FOCARUL TRICUSPIDIAN
-iradiere: ARIA XIFOIDIANA, EPIGASTRU
-intensitate variabila
-tonalitate medie
-timbru SUFLANT

!spre deosebire de suflul din regurgitarea mitrala, suflul din RT se acc in INSPIR= manevra RIVERO-CARVALLO)

58
Q

Suflul sistolic din defect de sept ventricular (DSV)

A

=exista o solutie de continuitate la niv septului interventr (congenitala/dobandita)
-det cel mai frecv sunt STANGA-DREAPTA

-forma rectangulara
-loc: sp 3,4,5 INTERCOSTALE STG
-iradiere pe arie intinsa in “SPITE DE ROATA”
-intens MARE ded ob+freamat
-tonalitate INALTA
-timbru ASPRU

MAX de ausc in sp 4 parasternal stg

59
Q

Sufluri diastolice

A

-mereu patologice
-inchiderea incompl a valvelor semilunare (regurgitare aortica si pulmonara)-in protodiastola
-deschiderea incompl a valvelor AV= uruitura diastolica(stenoza mitrala, tricuspidiana)-in mezo si tele diastola
acc in expir

60
Q

Suflul diastolic din regurgitarea aortica

A

=regurgitarea sg din Ao in Vs=> supraincarcare de volum si presiune VS

-DESCRESCENDO, imediat dupa Z2
-loc: sp 2-4 intercostale
-iradiere daca este de intensitate mare catre APEX
-intensitate grad 1-3
-tonalitate inalta
-timbru ASPIRATIV
-mai bn asezat cu pac in sezut, aplecat, in expir
-se asoc cu alte 2 sufluri
1. prin cresterea debitului bataie prin valva aortica=> suflu mezo-sistolic aortic
2. suflu diastolic mitral= SUFLU AUSTIN FLINT

61
Q

Uruitura diastolica din stenoza mitrala

A

deschiderea incompleta a valvei mitrale in timpul diastolei
2 componente:
1. mezo-diastolica (in umplere ventr rpd)
2. presistolica (in contr atriala)

loc: APEX
Irad fara intensitate
tonalitate joasa (uruitura)
se acc in decubit lat stg, expir

Z1 este acc si poate fi palpat la niv apexului

62
Q

unde si cum se ausc mai bine frecatura pericardica

A

-dupa aplicarea cu presiune usoara a stetoscopului, cu bolnavul in APNEE
-ENDOAPEXIAN, MEZOCARDIAC

63
Q

prin ce se caract sincopa

A

debut rapid
durata scurta
revenire spontana rapida si completa

64
Q

ce este lipotimia

A

pierderea de constienta de f scurta durata cu pastrarea functiilor vitale (o sincopa incompleta)
presincopa, lesin

65
Q

Gradele comei

A

-dezorientare temporo-spatiala
-obnubilarea
-stare stupuroasa
-coma vigila, superficiala
-coma profunda

66
Q

Sincopa, dif de alte stari de pierdere tranzitorie a starii de constienta cum ar fi

A

lipotimia=presincopa, lesinul
criza comitiala (de epilepsie)=grand mal
coma hipoglicemica
criza de isterie= pitiatica

67
Q

Clasificarea sincopei

A
  1. REFLEXA, VASOVAGALA-mediata neuronal
  2. secundara hipotensiunii ORTOSTATICE
  3. CARDIACA
    -aritmica
    -de efort (stenoza aortica)
    -prin obstr intermitenta a circ cardiace/vase mari (mixom cardiac, trombembolism pulmonar)
  4. CEREBROVASCULARA- ischemie acuta in teritoriul vertebro-bazilar
68
Q

Def si clasificare fibrilatie atriala

A

=activare atriala dezorganizata, rapida si neregulata (350-600 bpm) + rasp ventricular neregulat intre 120-160 bpm la alti pac <100 bpm
-cea mai frecventa aritmie

-FA PAROXISTICA= episoade de FA care term spontan cu reintrare in ritm sinusal

-FA PERSISTENTA= continua

-FA PERMANENTA= continua, fara tenta de a restabili ritmul sinusal

69
Q

cauze FA

A

HTA
Boala cardiaca ischemica
hipertiroidism
sdr sinusului bolnav
alcool
boala valvulara mitrala/tricuspidiana
cardiomiopatie
defect septal atrial
pericardita
miocardita
embolism pulmonar
pneumonie
chirurgie cardiaca
fibrilatie atriala idiopatica

70
Q

FA simptome

A

Asimptomatica- descoperita intamplator
Simptomatica
-palpitatii (neregulate si adesea rapide)
-dispnee
-astenie fizica
-ameteli sau sincope
-simtome datorita EMBOLIILOR sistemice (de ex AVC, embolie periferica)
-simptomele bolii asoc cu FA (stenoza mitrala, regurgitare mitrala, hipertiroidism)

71
Q

FA semne clinice

A

-puls neregulat neregulat, adesea cu tahicardie
-TA: variabila (cresc daca exista HTA pre-existenta)
-ritm cardiac neregulat neregulat cu intensitate variabila Z1
(frecv cardiaca trb numarata central cu stetoscopul)

-absenta undei a in PVJ (absenta sistolei atriale)

+semne de insuficienta cardiaca
+semne ale bolilor cardiovasc

EMBOLIA sistemica= complicatie a FA, dar poate fi si prima manifestare a FA

Evaluare riscului embolic CHADS2

72
Q

Flutter atrial

A

-aritmie MACROREENTRANTA
-frecv atriala 250-350 bpm
-frecv ventr variabila 130-150 (2:1) sau 75bpm (4:1)
Frecv ventr regulata este de ob rapida, cu o frecv de 150 bpm
asoc cu boli structurale ale inimii

73
Q

Tahicardie A-V prin reintrare nodala

A

=tahicardie paroxistica ventriculara
-cea mai frecv tahicardie paroxistica supraventr regulata
-poate aparea in abs bolilor cardiace structurale
-de ob bine tolerata
-batai rapide, regulate 160/min
debut si oprire bruste
manevrele vagale adesea termina episodul

74
Q

Tahicardia sinusala

A

efort
anxietate
febra
hipertiroidism
anemie
hipoTA

debutea si se term lent
FC<150 bpm

75
Q

cum se def tahicardia ventriculara

A

de la 3 extrasistole ventriculare succesive cu frecv >=100 bpm
-orig sub fasc Hiss
TV sustinuta >30s (FC 160-180 bpm; Intens variabila Z1; manevrele vagale nu au efect)
TV nesustinuta <30s
-apare in boli cardiace structurale severe

Complexul QRS
-constant morfologic =TV monomorfa
-poate varia de la o bataie la alta= TV polimorfa

76
Q

Flutter ventricular si fibrilatie ventriculara

A

bolnav in stop cardioresp

77
Q

Bradiaritmiile

A

=tulb de conducere
-det de lipsa initierii impulsului si/sau conducerii impulsului

-ameteli
-oboseala, toleranta scazuta la efort
-dificultati de respiratie
-palpitatii
-durere in piept
-sincopa

-Bradicardie sinusala= ritm sinusal lent <60 bpm
fiziologica: sportivi, somn
frecv: medicamente, ischemie, reactie vasovagala, hipotiroidism

78
Q

Boala de nod sinusal

A

=tulb de conducere
=sdr sinusului bolnav- imp inadecvate ale nodului sinusal
-rasp inadecvat la efort
-sdr bradicardie-tahicardie (alternante)
-incetinirea activitatii siusale si pauze pe ECG

79
Q

Bloc AV grad 3 simptome si semne

A

Simptome:
-oboseala
-ameteala
-toleranta afectata la efort
-dureri in piept

Semne:
-bradicardie
-variatii ale intensitatii Z1
-examinare atenta vene gat=> dovezi de unde “a” de tun
-unii pac pot dezv aritmii ventr severe (bradicardie semnificativa- risc de moarte subita cardiaca)

80
Q

Care sunt simptomele unui pac cu stenoza aortica?

A

SA usoara- asimptomatic
SA moderat-severa:
-DISPNEE de efort
-ANGINA PECTORALA
-SINCOPA de efort

81
Q

Care sunt simptomele unui pac cu regurgitare aortica

A

Pot ramane relativ asimptomatici multi ani
simptome:
-PALPITATII
-DISPNEE de efort (prima cand scade rezerva cardiaca, poate fi urm de ORTOPNEE si DISPNEE PAROXISTICA NOCTURNA)
-DURERE ANGINOASA (RA severa)- angina NOCTURNA

82
Q

Stenoza aortica examen fizic

A

-suflu mezosistolic de ejectie
-zg 2 componenta aortica cand valva este mobila
-zg 2- componente sincrone/ DEDUBLARE PARADOXALA
-Zg 4 in apex (HVS), zg 3 apare tardiv cand se dilata VS

Presiunea pulsului scazuta (SA reumatismala)
TA N sau scazuta (SA reumatismala)
!!TA poate fi cresc la batranii cu SA degenerativa calcificata care asoc HTA

ECG- volataj QRS crescut
RX- uneori aorta ascendeta dilata

83
Q

Cauze stenoza aortica

A

-degenerativa calcificata: tricuspida peste 70, bicuspida 40-50
-af reumatismala a cuspelor= dupa RAA
-af congenitala

84
Q

Cauze regurgitare aortica

A

-dilatarea inelului aortic (RA secundara dilatarii rad aortice)
-V aortica ANORMALA (bicusp/RA reumatismala)

85
Q

RA acuta si cronica

A

ACUTA
-endocardita infectioasa
-disectie de aorta

CRONICA
-vol bataie total ejectat de VS crescut
-supraincare vol VS=> se adapteaza prin hipertrofie excentrica si dilatare (creste T sistolica)
-ISCHEMIE miocardica

86
Q

RA examen fizic artere

A

-dans arterial- puls altus et celer, puls “collapsing”
-puls Corrigan- cu A crescuta, care dispare rapid cand p arteriala scade rapid in telesistola si diastola
-pulsatii capilare
-semn TRAUBE- “impuscatura de pistol” la niv a femurale
-semn DUROZIEZ- daca a femurala e usor comprimata cu stetoscop=>suflu
-presiunea pulsului e CRESC cu cresterea p sistolice si scaderea p diastolice

87
Q

semn TRAUBE

A

=sunet ca o “impuscatura de pistol” auzit la art femurala in regurgitare aortica

88
Q

semn DUROZIEZ

A

Daca a femurala e comprimata usor cu stetoscopul se aude un suflu
in regurgitare aortica

89
Q

RA examen fizic cord

A

-SOC APEXIAN hiperdinamic si deplasat LATERAL si INFERIOR
-zg de inchidere a v aortice (A2) de ob abs
-SUFLU DE RA CRONICA- diastolic descrescendo, suflant (sp 3 ic de a lungul marg stg stern)
-SUFLU MEZOSISTOLIC DE EJECTIE
-SUFLU AUSTIN FLINT- dulce, tonalitate joasa, mezodiastolic- jetul de regurgitare impiedica deschiderea valvei mitrale in diastola)

RX: apex deplasat in jos si spre stanga in incidenta frontala

90
Q

Suflu AUSTIN FLINT

A

-in regurgitare aortica
-un al treilea suflu dulce, de tonalitate joasa, mezodiastolic- jetul de regurgitare impiedica deschiderea valvei mitrale in diastola

91
Q
A

semio (7 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions