3. Competie si colaborare Flashcards
Selectia de grup
Teoria selecției de grup susține că indivizii acționează în interesele grupului pentru că alelele care codează comportamentul altruist se pot disemina și deveni o caracteristică fixată a populației înrudite din cauza beneficiilor de fitness pe care le conferă populației, indiferent de consecințele asupra fitness-ului individual.
=> SN a selectat pentru populatiei care nu declanseaza tragedia comunelor
Kin selection
Chiar dacă orice genă este egoistă, ea nu este neapărat unică.
În cursul reproducerii, genele se clonează și este de așteptat ca aceste clone să existe în indivizi înrudiți.
Dacă indivizii înrudiți se asistă în moduri care le cresc fitnessul, atunci își cresc șansele ca unele dintre genele pe care le poartă să se replice
(fitness inclusiv)
Trebuie să știm că indivizii înrudiți au rămas în contact unii cu alții perioade suficiente de timp ca să permită comportamentului altruist să ofere beneficii în termen de succes reproductiv mai mare pentru cei care îl prezintă.
Teoria altruismului reciproc
Teoria jocului (Axelrod, 1984; Maynard - Smith, 1982): un mod de a studia situații de interacțiune în care strategii diferite sunt confruntate pentru a vedea care e cea mai viabilă în diverse contexte.
O lume cu 4 tipuri de personalitate:
- fraierul: îi ajută pe ceilalți nediscriminatoriu
- trisorul: ia tot
- resentimentarul: îi ajută doar pe cei care l-au ajutat
- initiatorul: pregătit să inițieze schimburi și să ofere favoruri
=> initiatorii se descurca CEL MAI BINE => strategie evolutionist stabila
Succesul altruismului kin ca modalitate de a obține avantaje de fitness= o versiune care e mai degrabă generoasă decât nu, mai degrabă incluzivă decât nu, ar putea fi selectată.
Teoria managementului erorii
Este uneori mai bine să supraestimezi probabilitatea unui rezultat și să subestimezi probabilitatea altuia, date fiind costurile dacă greșești.
- merită să îi ajuți pe termen lung dacă șansele de a fi înrudiți cu tine sunt mai mari de 50/50; merită să operezi pe bază de falși pozitivi, dacă este mic costul de a greși
=> Cei din jurul tău în timpul dezvoltării sunt mai degrabă înrudiți, cei care seamănă mai mult cu tine decât mulți alții sunt cel mai probabil înrudiți, deci cel mai probabil vei nimeri de partea corectă a ecuației atunci când vei supraestima probabilitatea ca aceștia să îți fie rude.
Teoria identitatii sociale
Trei asumpții de bază
1. Conceptul nostru de sine consistă din aspecte personale și sociale
2. În mod normal suntem motivați să reușim
și să susținem un concept de sine pozitiv; identitate socială pozitivă (crestem stima de sine prin afilierea cu ceilalti)
3. Identitatea noastră socială este construită pe identitatea pozitivă a grupului din care facem parte și din distincții pozitive în comparația cu alte grupuri
Nevoie de a ne afilia, identifica și deriva identitățile noastre din grupuri=» FOARTE MARE- când ne definim ca și membri ai unui grup, ne percepem ca fiind interșanjabili cu alți membri ai grupului.
Virtual kin altruism
Rezultatul nevoii de afiliere și de discriminare în favoarea membrilor grupului nostru: ‘virtual kin altruism’.
❑ Inventăm ”rude fictive” prin aducerea de oameni și chiar de animale ”în familie” și adoptarea unui mod de a vorbi despre persoanele nerelaționate ca fiind membri ai familiei (ex. a spune despre un prieten apropiat că ”îmi e ca un frate/soră”) – ex. limbaj utilizat în comunități religioase sau alte grupuri foarte coezive
❑ Etichete comune și coduri de îmbrăcăminte =» tipizează acele grupuri unde membri acceptă o obligație de a face sacrificii unul pentru celălalt și de a sacrifica interesul propriu în favoarea celui colectiv
