2. S. Investitia parentala Flashcards
Strategia de reproducere de tip r
Mizează pe producerea unui număr cât mai mare de urmași, oferind o investiție parentală redusă.
Strategii de tip k
Mizează pe producerea unui număr mai mic de urmași, dar care sunt mai bine pregătiți pentru a face față cerințelor de mediu, oferind o investiție parentală crescută.
Desigur, oamenii sunt o specie de tip K.
Teoria investitiei parentale
– investiția parentală se referă la timpul, energia și resursele pe care un organism le investește în procrearea și creșterea urmașilor.
Investiție directă vs. Investiție indirectă
Sexul care investește mai mult e mai selectiv
Certitudinea maternă vs. Incertitudinea paternă
Care din parinti investeste mai mult?
Chiar dacă bărbații investesc mai mult în competiția pentru acces la reproducere și găsirea de partenere, iar femeile au investiția parentală obligatorie mai mare, ambii părinți aduc un aport important, investind în copiii comuni atunci când e vorba de relații pe termen lung.
Comportamentul barbatilor in conditii de incertitudine paterna
- vor aloca mai multe resurse copiilor proprii decât celor vitregi (de 5,5 ori mai multe);
- vor investi mai puțin decât cei care sunt siguri de paternitate (=dpdv genetic) – petrec mai puțin timp împreună, oferă mai puține resurse pentru educație (inclusiv $);
- vor investi mai mult dacă actuala parteneră este și mama copilului decât dacă e vorba de un copil dintr-o relație anterioară (adesea divorțul slăbește relația tată – copil, nu pe cea mamă – copil).
Ipoteza îngrijitorului principal (Babchuck, 1985)
Femeile au o preferință mai accentuată spre a viziona imagini cu nou-născuți
Interesul cel mai mare se regăsește în perioada adolescenței și maturității tinere
Femeile recunosc mai ușor expresiile faciale ale emoțiilor nou-născuților decât bărbații (în special a emoțiilor negative) => Acestea ar avea rolul promovării unui atașament securizant și al evitării pericolelor
Tendința tend-and-befriend a femeilor (Taylor et al., 2000)
se referă la protejarea copiilor și calmarea acestora pentru a nu fi recunoscuți de posibili prădători, pe de o parte, și crearea și menținerea rețelelor sociale de suport, pe de altă parte
More than just a pretty face
Abilitățile necesare pentru a compara potențialii parteneri și a-i alege pe cei cu resurse superioare (ex: inteligența);
Abilitățile necesare pentru a-i ajuta pe copii să supraviețuiască, după atragerea partenerului – într-un mediu deloc prietenos, în condiții de incertitudine paternă;
Contribuția femeilor în furnizarea hranei (vânatul era o activitate riscantă și rareori consumau carne)
Rolul femeilor mai în vârstă
Cu ce se asociaza investita paterna?
Supraviețuire mai bună (triburi Ache, UK)
Stare de bine social (ex: joacă)
Competitivitate – înainte/după divorț
Menarhă mai târziu cu tatăl prezent
Alloparenting
Bias în ceea ce privește imaginea partenerului de cuplu, în cazul în care există satisfacție sporită cu relația de cuplu
Partenerii de cuplu care sunt îndrăgostiți reușesc mai ușor să facă abstracție de alternative atrăgătoare de parteneri
Partenerii de cuplu care se concentrează asupra sentimentelor pe care le au față de celălalt manifestă „inatenție automată” față de alternativele atractive de parteneri
Sindromul Cenusaresei
Copiii care trăiesc în casă cu un părinte vitreg sunt mai la risc de a fi abuzați, de a fi spitalizați cu răni provocate intenționat, de a fi victime ale unui omor din culpă sau intenționat
Atunci când un copil este ucis de un părinte, există diferențe în modul de realizare a crimei:
- Părinții vitregi (tatăl vitreg) este mai probabil să bată copilul până la apariția decesului
- Părinții biologici (tatăl biologic) este mai probabil să asfixieze, otrăvească sau să împuște copilul
Tatăl biologic este mai probabil să se sinucidă în urma acestei acțiuni decât tatăl vitreg
Conflitul parinte-copil
LIMITEAZA INVESTITIA CU SANSE MICI DE REUSITA
Avortul spontan - apăre de cele mai multe ori în prima lună de sarcină, când există probleme cromozomiale incompatibile cu viața;
IGF II - factor de crestere; tata si copilul vor sa creasca mare; mama nu vrea
Depresia post-natala
Depresia post-natala
Perioada imediat următoare nașterii reprezintă o posibilitate ca mama să evalueze situația înainte să decidă dedicarea timpului, a energiei și a resurselor în totalitate noului născut;
Astfel, îngrijorări referitoare la resursele care pot fi oferite copilului, precum și sănătatea acestuia funcționează ca indicatori ai viabilității lui, iar perioada de depresie post-natală se transpun în neglijare
Depresia post-partum are sens din punct de vedere evoluționist, dacă o privim nuanțat – drept o strategie inițial potrivită, care și-a accentuat unele componente într-un mediu mai puțin similar cu EEA.
