Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Medicina de familie > Subiecte 91-120 > Flashcards

Subiecte 91-120 Flashcards

1
Q

Avantajele suptului la san pt mama

A
  • Prin mechanism reflex se produce o involutie buna a aparatului genital
  • Profilaxia bolii trombembolice;
  • Formarea mameloanelor;
  • Effect economic, laptele de mama fiind cel mai ieftin;
  • Nu determina lasarea sanilor;
  • Protejeaza mama fata de cancerul de san;
  • Are rol contraceptive
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Avantajele suptului la san pt nou nascut

A
  • Se formeaza reflexul suptului;
  • Colostrul este un stimulator biologic prin continutul de hormoni, anticorpi, enzyme;
  • Colostrul stimuleaza tranzitul intestinal si favorizeaza actiunea flori intestinale;
  • Laptele de mama este alimental ideal, continand toate elementele nutritive cantitativ si calitativ necesare sugarului;
  • Laptele de mama este steril, are temperature optima, nu necesita preparare, este proaspat, alimentatia naturala este comoda, nu necesita echipamente special
    (biberoane, vase de fiert apa, vase pentru sterilizare, tetina);
  • Protectia antiinfectioasa este realizata de: imunoglobuline, oligozaharide, mucusul, lactoferina, lizozoim;
  • Copii alimentati natural sunt protejati fata de diaree, pneumonie, otita medie, meningita, septicemii, cause frecvente de moarte infantile in tara noastra
  • Rolul antialergic se datoreaza lipsei de protein specific specie;
  • Prin alaptatul la san se creaza o legatura spiritual-afectiva intre mama si copil care va dura tot restul vietii;
  • Cantitatea de lapte matern si compozitia acestuia variaza fata de momentul masterii, in cursul aceleiasi zile si in cursul aceluiasi supt, in functie de nevoile sugarului;
  • Scade riscul de moarte subita a nou nascutului;
  • Ascade riscul de obezitate si diabet zaharat;
  • Copilul alimentat la san are IQ mai ridicat si este mai adaptat la stress
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Monitorizarea modif locale genitale

A
  • Modificarile organelor genitale externe sunt: vulva isi reia tonicitatea, dar ramane inca beanta; perineul are leziuni traumatice de la mici rupturi pana la semnele epizioperineotomiei; apar carunculii mirtiformi prin cicatrizarea himenului
  • Este importanta toaleta locala genitala de 2 ori pe zi si dupa fiecare scaun sau mictiune cu sol de cloramina 1 la mie, rivanol 4 la mie, ceai musetel, sol dezinfectanta aloe first
  • Se usuca pielea si se aplica un pansament steril vulvar
  • Toaleta se realizeaza de lauza, dinspre anterior spre posterior
  • Daca s-a efectuat epiziorafie cu fire de sutura nerezorbabile, acestea se vor scoate in ziua 4 de la nastere
  • Modificarile organelor genitale interne sunt urmarite de medicul de familie prin examinarea vaginului si uterului
  • Vaginul isi reduce dimensiunile, mucoasa se reduce, iar micile leziuni se cicatrizeaza
  • Orificiul intern al uterului se inchide dupa 7-10 zile, iar cel extern dupa 20 de zile
  • Uterul devine globulos, ferm, nedureros si involueaza cu 1-1,5 cm/zi
  • Imediat dupa nastere, fundul uterului se palpeaza la nivelul ombilicului, la 5 zile dupa nastere ajunge la jumatatea distantei dintre ombilic si simifiza pubiana, iar dupa 12 zile devine organ pelvin si nu se mai palpeaza deasupra simifizei pubiene
  • Lohiile reprezinta scurgerile vaginale determinate de liza cheagurilor produse prin hemostaza, caduca necrozata, transudat uterin
  • Normal lohiile au un miros fad, culoarea lor este in primele 4-5 zile sangvinolente, pana in ziua 15 seroase, iar apoi devin albe pana in saptamana 4 cand dispar
  • Intre a 20-25 zi dupa nastere se poate observa o pierdere mica de sange de 1-3 zile, putin abundenta, numita mica menstruatie
  • Reluarea menstruatiei se face dupa 6-8 saptamani dupa nastere, la femeile care nu alapteaza, si dupa 2-3 luni, la cele care alapteaza
  • Durerile aparute la nivel uterin in perioada de alaptare pot fi atenuate cu ajutorul analgeticelor permise in perioada de alaptare
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Asistenta preconceptionala

A
  • urmareste recunoasterea si ameliorarea riscurilor pt sanatatea femei si pt evolutia sarcinii, cele legate de stilul de viata si de aspectele medicale si sociale;
  • scopul final: reducerea morbiditatii si a mortalitatii medicale si sociale materne si perinatale.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

HTA la gravide

A
  • Riscul de preeclampsie creste semnificativ cand TA initiala este > 130/80 mmHg.
  • F risc pt eclampsie sunt asociati cu o TA> la inceputul sarcinii (obezitatea si nuliparitatea)
  • Femeile cu HTA instalata necesita tratament
  • Pt profilaxia preeclampsieie dupa confirmarea sarcinii se poate initia trat cu aspirina in doza mica.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Def arteriopatiei obliterante

A

Este o afectiune arterial obstructiva care determina reducerea progresiva a lumenului vascular, cu scaderea fluxului sangvin ce ajunge la tesuturi.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Etiologia bolii arteriale periferice

A

Cea mai frecventa cauza a bolii: arteroscleroza, de aceea epidemiologia si consecintele clinice sunt strans associate cu factorii de risc ai arterosclerozei:
- Fumatul
- Diabetul zaharat (pacientii cu DZ au risc de 4 ori mai mare)
- HTA
- Dislipidemie
- Istoricul familial
- Hiperhomocisteinemia
- Statusul postmenopauza
S-a demostrat ca nivelul crescut al proteinei C reactive este asociat cu boala vasculara periferica.
Alte conditii care pot determina ischemia cronica sunt:
- Trombangeita obliteranta
- Coartactia de aorta
- Boli protrombolice - hiperhimocisteinemia, status procoagulare asociat cu boli maligne sau inflamatorii, deficit de protein C, S, antitrombina III, factorul V Leiden
- Vasculite - boala Takayasu, boala Behcet, vasculite associate cu artropatii (LES, PR, alte boli de tesut conjunctiv)
- Boli displazice - displazie fibromusculara (poate afecta arterele renale, carotid, iliace)
- Boli ale tesututlui conjuctiv - sdr. Marfan, neurofibromatoza,
- Iradierea abdominal sau a regiunii inghinale
- Emboli mici, repetitive, avand ca sursa cordul sau extracardiace (anevrism de aorta).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Tablou clinic BAP

A

Pacientii pot sa nu aiba simptome o perioada indelungata de timp la inceputul bolii mai ales daca sunt sedentary (asimptomatici). Pe masura ce boala se agraveaza apare claudicatia intermitenta la mers, acest symptom, characteristic pentru ischemia cronica, este resimtit ca o crampa in diferite grupe musculare.
Cel mai frecvent apare in:
- Molet (din cauza leziunilor de artera femurala sau poplitee)
- Coapsa, sold, fese (in leziunile aorto-iliace)
- Picior (in leziunile distal, in special in tombangeita obliteranta sau DZ)
Durerea apare la efort, in timpul mersului si se amelioreaza sau dispare la scurt timp dupa incetarea efortului. Durerea si disconfortul variaza de la persoana la persoana. Severiate simptomelor depinde de:
- Sediul leziunilor arteriale
- Dezvoltarea circulatiei colaterale
- Intensitatea efortului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Clasificare BAP

A

Stadiul 1 - absenta oricarui symptom de ischemie, singurul semn de boala este obstructia arteriala diagnosticata clinic sau prin metode paraclinice
Stadiul 2 - ischemia de effort, cu claudicatie intermitenta
Stadiul 2a - claudicatie la peste 200m de mers
Stadiul 2b - claudicatie la sub 200m de mers
Satiul 3 - durere de repaus
Satiul 4 - ischemie de repaus si leziuni trofice, ulceratii, necroza, gangrene

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Dg dif durere din regiunea fesiera si a coapsei

A

Trebuie differentiate de cele din:
- Lombosciatica - ce apare imediat dupa effort, iradiaza pe membrul inferior, de obicei posterior; adesea persista in repaus; pot fi ameliorate cu pozitia; nu se insotesc de modificari ale pielii si sunt accentuate de manevrele de elongatie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Dg dif durere compresie spinala

A

In care predomina deficitul motor fata de durere, apare dupa mers sau dupa ortostatism prelungit; se amelioreaza in repaus doar la modificarea pozitiei (la flexia coloanei, in pozitie sezanda)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Dg dif durere coxartroza

A

Este o durere ascutita, dupa grade variabile de effort; nu cedeaza imediat dupa oprirea efortului; uneori persista si in repaus; se amelioreaza in pozitie sezanda; durerea este variabila, se poate corela cu efortul si cu schimbarile de vreme

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Dg dif durere de gamba

A

Apar la mers, putand avea drept cauza:
- insuficienta venoasa - nu se amelioreaza imediat dupa intreruperea efortului, ci numai in decubit cu membrele inferioare ridicate; frecvent se asociaza edeme periferice, uneori unilateral si dilatatrea venelor superficial
- boli muscular - se insotesc de obicei de deficit motor
- sdr de compartiment cronic- durerea in gamba, aparuta dupa effort fizic intens; se amelioreaza foarte lent la oprirea efortului; apare tipic la atletii cu musculature dezvoltata
- chist Baker - durerea apare la effort; prezenta in repaus, in fosa poplitee sau in molet; nu este influentata de pozitie si se poate insotii de edem sau tumefactia ganbei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Dg dif durere de repaus

A

Trebuie differentiate de:
- durerile articulare - au caracteristici diferite in functie de afectiune :
artroze/artrite (in artroze durerea apare in mobilizare si se amelioreaza pe parcursul miscarii)
- boli musculare - se insotesc de deficit motor si atrofii muscular
- boli neurologice - lombosciatica, polineuropatii; frecvent neuropatie diabetic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Dg dif al ulcerelor ischemice

A

Sunt dureroase, cu marginile neregulate, de obicei localizate in degete, in prezenta palorii, cianozei, tegumentele sunt reci, trebuie differentiate de ulcerele de staza
(insuficienta venoasa)- localizate perimaleolar, inconjurate de dermatita de staza, asociata frecvent cu semen de insuficienta venoasa cronica.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Ulcere neurotrofice

A

sunt localizate in zonele de presiune, de obicei plantar, sunt nedureroase, cu puls normal si vene dilatate, cu prezenta de deformari osoase (picior diabetic), si a neuropatiei diabetic (sensibilitate si reflexe reduse), cu prezenta calusului si a hiperemiei

17
Q

Dg paraclinic. Explorarea non-invaziva

A

Indicele glezna-brat de repaus este utilizat pentru diagnosticul bolii vasculare periferice pentru pacientii cu simptome la effort, la pacientii cu leziuni trenante, la persoanele peste 65 de anis au peste 50 de ani, daca sunt fumatori sau diabetic. Poate fi utiliat ca screening sau pentru monitorizarea eficientei interventiilor terapeutice pt boala arterial.

18
Q

Avantaje indice glezna-brat

A
  • Metoda noninvaziva, rapida, cantitativa, de evaluare a circulatiei arteriale periferice;
  • Sensibilitate 95%;
  • Specificitate 99%;

IGB (indicele glezna-brat) <0.9 stabileste diagnosticul;
Factor predictive pentru mortalitatea si morbiditatea cardiovasculara si cerebrovasculara;
- Metoda de evaluare a bolii, de stratificare a riscului.

19
Q

Trat BAP masuri non-farmacologice

A

Se adreseaza tuturor cazurilor la care timpul pana la aparitia claudicatiei permite desfasurarea unei activitati fizice si anume mersul pe jos, in limita tolerantei.
Este preferat efortul fizic systematic, in sedinte de minim 30 de minute, cel putin de 3X pe saptamana, beneficiile obtinandu-se pe termen lung si sunt cu atat mai evidente cu cat pragul de aparitie al claudicatiei la inceperea programului de antrenament fizic este mai mic.
Mentinerea unei igiene corecte a membrelor inferioare atat in absenta leziunilor trofice (preventie), dar mai ales cand sunt prezente ulceratii, zone de necroza, pentru vindecarea cat mai rapida si cat mai corecta.

20
Q

Trat factori de risc BAP

A

Reprezinta o tinta atat a tratamentului nefarmacologic (orpirea fumatului, scaderea ponderala, regim alimentar impus de afectiuni asociate), cat si a tratamentului farmacologic.

21
Q

Princ de trat ischemie cr periferica

A

Masuri generale: - exercitiu fizic (mersul pe jos);
- Igiena optima a membrelor inferioare; - Scaderea ponderala; - Dieta.
Corectia factorilor de risc:
- Oprirea fumatului;
- Tratamentul HTA; - Controlul diabetului; - Tratamentul dislipidemiei.
Tratamentul medical:
Pentoxifilin;
Cilostazol;
Antiagregant plachetar;
- Antialgice;
- Prostaglandine;
- Factori de stimulare a angiogenezei.
Tratamentul interventional si chirurgical:
- Angioplastie;
- By-pass;
- Amputatie;
- Simpatectomie lombara.

22
Q

Trat farmacologic BAP

A

Pentoxifilina (derivate de metilxantina). Amelioreaza deformabilitatea hematiilor; scade conc. De fibrinogen plasmatic si are effect antiagregant plachetar. Doza: 3 X 400 mg oral sau 300 mg/zi i.v.
Cilostazolul, inhibitor al fosfodiesterazei tip 3. Produce vasodilatatie; inhibarea agregarii plachetare; inhibarea formarii de trombi arteriali si proliferarea musculaturii netede vasculare. Studiile arata o usoara crestere a distantei de mers comparative cu placebo si chiar fata de Pentoxifilina. Beneficii suplimentare: inhibitia stresului oxidativ; refacerea functiei endoteliale; reducerea moleculeleor de adeziune; reducerea agregabilitatii; inhibitia proliferarii celulelor muscular netede vasculare; reducerea leziunilor inchemice.
Antiagregante plachetare (aspirina 100-325 mg/zi, ticlopidina 500 mg/zi, clopidogrel 75mg/zi) au potential benefic in profilaxia ischemiei acute periferice prin tromboza locala, fara efecte mult superioare comparative cu placebo. Indicate la pacientii cu interventii chirurgicale. Medicatia anticoagulanta indicata in episoadele acute ce survin la pacientii cu arteriopatie cronica. Tratament antialgic frecvent folosit la pacientii in stadiul III sau IV. Pot fi utilizate in cazuri usoare antialgice uzuale, iar in cazuri severe analogi ai morfinei

23
Q

Rolul med de fam in monit pac dupa revasc

A

Obiectivele asistentei medicale la nivel primar a pacientului cu revascularizare periferica sunt:
- Controlul factorilor de risc si al bolilor associate;
- Oprirea fumatului;
- Regim alimentar sarac in grasimi si carbohidrati, bogat in legume si fructe;
- Controlul correct a HTA, a DZ, a hipercolesterolemiei;
Complianta la tratament;
Medicatie vasodilatatoare, antiagreganta, anticoagulanta (controlul coagularii); Urmamrirea evolutiei afectarii vasculare: anamnestic; clinic; indicele brat-glezna in primele 2-3 luni postoperator ce poate avea valori anormale in ciuda prezentei unui flux normal pentru ca dupa aceasta perioada IGB sa se normalizeze; examen Doppler.

24
Q

HTA ambulatorie / mascata

A
  • Pacient cu valori TA normale la evaluarea in cabinetul medical si crescute la masuarea la domicilui;
  • Prevalenta e similara cu HTA de halat alb;
  • Riscul cardiovascular asociat este semnificativ crescut, apropiat de al pacientului cu valorile TA crescute constant;
  • Au o prevalent semnificativ crescuta a HVS si aterosclerozei carotidiene
25
Q

Etapele initiale ale pac hipertensiv

A
  • Stabilirea diagnosticului de HTA (masurarea corecta a TA);
  • Stabilirea gradului HTA (clasificarea HTA);
  • Excluderea cauzelor sec. de HTA;
  • Evaluarea si stratificarea riscului cardiovascular (incadrarea in clasa de risc) factori de risc CV, afectari ale organelor tinta, boli associate.
26
Q

Care sunt cauzele in care se suspecteaza o cauza secundara a HTA ?

A
  • Lipsa AHC de HTA;
  • Debut brusc al HTA;
  • HTA grad 3;
  • Criza hipertensiva;
  • Pierderea brusca a controlului TA, la pacientul hipertensiv cu valori anterior stabile, sub tratament;
  • HTA rezista la tratament.
27
Q

Care sunt sit in care se trimite pac direct la specialist

A
  • Comorbiditate sau leziuni de organe tinta (pentru evaluarea completa);
  • Urgentele hypertensive cu afectare acuta de organ tinta (IMA, enecefalopatia HTA, angina instabila, EPA, disectia acuta de aorta, AVC); - Rezistenta la tratamentul correct cu 3 medicamente
28
Q

Care sunt valorile tinta ale TA ?

A
  • TAS <140 mmHg la pacientii cu : risc scazut/moderat, diabetic, BCR diabetic/nondiabetici, boala cardiovasculara/antecedente AVC;
  • TAS 140-150 mmHg la varstnici (se poate considera scadere mai mica de 140 mmHg doar daca e bine tolerata);
  • TAD < 90mmHg (<85 mmHg la diabetici).
29
Q

Care sunt cauzele de raspuns la terapia antihipertensiva ?

A
  • Pseudorezistenta terapeutica: - “effect” de halat alb; dispositive inadecvate de masurare a TA
  • Non-complianta: - nerespectarea recomandarilor privind stilul de viata sanatos; nerespectarea schemei terapeutice; folosirea de medicamente fara prescriptive medicala care interactioneaza cu medicatia antihipertensiva sau au effect independent de cresterea TA
30
Q

Reguli de buna presciere a med antihipertensive

A
  • Continuati adaugarea de medicamente eficace si tolerate, pentru a atinge tinta terapeutica;
  • Daca TA tinta este atinsa, nu modificati schema terapeutica (reducere doze sau oprire tratament);
  • Fiti pregatiti sa acceptati insuccesul unei scheme terapeutice sis a optati pentru o abordare diferita;
  • Modificati scheme terapeutice pentru a diminua Efectele adverse care nu dispar in mod spontan;
    Initiati verificarea eficientei terapeutice, acolo unde este cazul, prin monitorizare ambulatorie a TA (MATA)

Medicina de familie (5 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions