Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Medicina de familie > Subiecte 61-90 > Flashcards

Subiecte 61-90 Flashcards

1
Q

.Enumerati spatiile destinate activităților

A
  • cabinet de consultatie;
  • sala de asteptare;
  • sala de tratament;
  • fisier;
  • vestiar;
  • sala de investigatii de laborator si explorari functionale;
  • magazine (depozit de materiale inclusive lemne acolo unde incalzirea se face pe lemne
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Aparatura si instrumentele medicale necesare

A

• Tensiometru;
• Stetoscop;
• Optotip;
• Taliometru;
• Cantar;
• Trusa de mica chirurgie;
• Ciocan de reflexe;
• Centimetru de croitorie;
• Termometre;
• Apasatoare limba;
• Dotare cu calculator, imprimante si conectare internet;
In functie de posibilitatile financiare ale cabinetului, acesta poate avea in dotare si: glucometru, oftalmoscop,
otoscop, electrocardiograf, ecograf, analizor de urina, spirometru (PFV)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Modalitati de trecere de la starea de sanatate la starea de boala

A

Dupa modul de debut:
Acut: infarct miocardic, pneumonie, pleurezii, otite, sinuzite, meningite
Supra-acut: soc anafilactic, edem glotic, hemoragii cereblale, emboli pulmonare
Lent (insidios): HTA, ateroscleroza, hepatita cronica, cancer

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Mijloacele de culegere a informaţiilor

A

A. Mijloace clinice: observaţia bolnavului, anamneza bolnavului, examenul obiectiv al bolnavului, consultaţii
clinice de specialitate solicitate de medicul de familie.
• Valoarea dg a anamnezei = o anamneză bine condusă permite medicului încă din prima etapă elaborarea
unui diagnostic orientativ clinic al cărui cuantum de certitudine este acceptat la 50%. Practic, aprox 20-
25% dintre boli se pot recunoaşte pe baza semnelor fizice, iar 5-10% dintre boli se pot dg exclusiv pe baza
unor date paraclinice(litiaza veziculei biliare- ecografia abdom.)
• Examenul fizic = examenul fizic, a doua metodă de cercetare clinică a bolnavului- ex obiectiv ce se
efectuează după protocoale de examinare clinică impuse ; trebuie să fie complet, rapid, cu mobilizare min
a bolnavului, pentru a obţine un maxim de informaţii.
Semnele morfofuncţionale = reprezintă manifestări funcţionale sau lezionale din partea organului sau aparatului
afectat :
- manifestări funcţionale respiratorii (cianoză, dispnee, hemoptizie, tuse) sau semne obiective pulmonare
(modificarea sonorităţii pulmonare, a respiraţiei de fond, zgomote supraadăugate, deformări de cutie toracică);
- manifestări funcţionale cvasculare (cianoză, dispnee, palpitaţii) sau semne obiective (matitate cardiacă
modificată, zgomote supraadăugate etc) ;
- manifestări funcţionale digestive (borborisme, flatulenţă, greaţă, gust amar, vărsături, meteorism) sau semne
obiective (hepatosplenomegalie, semne sugestive de HTP, formaţiuni tumorale palpabile etc);
- manifestări funcţionale urinare (disuria, nicturia, polakiuria, hematuria, lombalgia) sau semne obiective
(nefromegalie, tumoră a flancului cu contact lombar etc).
Semnele generale = manifestări funcţionale de tip: astenovegetativ (astenie, fatigabilitate, apatie, obnubilare,
somnolenţă, deficit sau surplus ponderal etc), infecţios (frison, febră, transpiraţii, stare de curbatură).
B. Mijloacele paraclinice ce pot fi practicate în cabinetul de Medicină de Familie sunt: examinări de laborator
(teste rapide-instant, stick-uri, teste calitative, glucometru), examinări imagistice (ecografie), investigaţii
funcţionale (oscilometrie, indice glezna-brat, EKG, spirometrie)
Investigaţii uzuale de laborator :
- pentru st anemice – hemoleucograma completă, hematocrit ;
- pentru st inflamatorii – VSH, leucograma, fibrinogen ;
- pentru factori de risc cvasculari – colesterol, trigliceride,LDLc glicemie, acid uric, CRP
- teste serologice pt boli cu transmitere sexuală – VDRL, test HIV.
Investigaţii ţintite sunt orientate de datele din anamneză şi din examenul fizic
Investigaţii imagistice: ecografii, tomografii, explorări scintigrafice, examene radiologice, RMN
Investigaţii funcţionale ce apreciază funcţia plămânului, cordului, ficatului, rinichiului
Investigaţii clinice de specialitate – consulturi interdisciplinare de specialitate.
In planul de investigatii: de la simplu la complex, de la frecvent la rar, de la noninvaziv la invaziv, initial
analizele curente ce ofera confirmare sau excludere in multe boli, apoi solicitam analize tintite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Enumerati factorii care determina particularitatile consultatiei in MF

A

•Solicitari foarte diverse;
• Dotare tehnica redusa;
• Timpul disponibil;
• Locul de desfasurare a consultatiei;
• Scopurile consultatiei;
• Sursele de informare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Enumerati factorii ce determina particularitatile diagnosticului in MF

A

• Primul contact;
• Asistenta continua;
• Dotarea tehnica;
• Asistenta persoanei;
• Asistenta familiei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Enumerati erori de diagnostic produse de boala

A

• Boli cu evolutie asimptomatica;
• Boli cu manifestari clinice sarace, debuturi si evolutii atipice;
• Boli cu simptomatologie nespecifica;
• Boli grave, cu evolutie infraclinica, lenta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Enumerati erori de dg produse de bolnavi

A
  • Imposibilitatea bolnavului de a-si expune simptomele;
  • Bolnavi necomunicativi;
  • Bolnavi psihici;
  • Bolnavi cu nivel cultural scazut;
  • Simulanti.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Enumerati erori in dg produse de medic

A
  • Datorita ignorantei, superficialitatii, grabei;
  • Evolutii gresite a simptomelor; * Teama de a lua unele decizii;
  • Excesul de zel.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Descrieti semnele morfofunct

A

Semnele morfofuncţionale ,reprezintă manifestări funcţionale sau lezionale din partea organului sau aparatului afectat :
-manifestări funcţionale respiratorii (cianoză, dispnee, hemoptizie, tuse) sau semne obiective pulmonare (modificarea sonorităţii pulmonare, a respiraţiei de fond, zgomote supraadăugate, deformări de cutie toracică);
- manifestări funcţionale cvasculare (cianoză, dispnee , palpitaţii) sau semne obiective (matitate cardiacă modificată, zgomote supraadăugate etc)
-manifestări funcţionale digestive (borborisme, flatulenţă, greaţă, gust amar, vărsături, meteorism) sau semne obiective (hepatosplenomegalie, semne sugestive de HTP, formaţiuni tumorale palpabile etc);
- manifestări funcţionale urinare (disuria, nicturia, polakiuria, hematuria, lombalgia) sau semne obiective (nefromegalie, tumoră a flancului cu contact lombar etc).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Dificultati de dg in med de fam

A
  • Evolutia asimptomatica a unor boli (DZ si cancerul);
  • Dificultati de culegere a informatiei;
  • Dotarea tehnica insuficienta;
  • Predominenta simptomatologiei nespecifice;
  • Particularitatile individuale ale fiecarui pacient;
  • Debuturi atipice ale unor boli;
  • Evolutia mascata a unor boli;
  • Existent bolilor associate;
  • Tulburari de somatizare( unele tulburari psihice pot duce la aparitia unor tulburari asemanatoare unor boli organice).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Factorii ce det particularitatile trat in med de fam

A
  • Posibilitatile limitate ale medicului de familie
  • Necesitatea de a intervenii in urgent;
  • Necesitatea colaborarii cu ceilalti specialist.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Boli ce necesita internarea in spital

A
  • Boli ce pun in pericol imminent viata bolnavului si afecteaza grav functiile vitale;
  • Boli ce necesita interventie chirurgicala iminenta, unele boli infectioase;
  • Boli grave ce necesita stabilirea unui diagnostic de certitudine;
  • Boli ce presupun o evolutie nefavorabila;
  • Boli ce necesita interventii, tratamente deosebite; * Boli ce necesita o monitorizare permanenta;
  • Boli psihice foarte grave.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Cui se adreseaza supravegherea speciala ?

A
  • Bolnavi cu risc crescut: nou nascuti; copii sub un an; gravide; bolnavi debilitati cu insuficienta hepatica, renala
  • Anumite medicamente: diferebta intre doza toxica si cea eficace este foarte mica (tonic cardiac, unele hipoglicemiante); care pot produce modificari periculoase daca nu se respecta doza particularitatilor individuale(anticoagulante).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Ce presupune sinteza dg in med de fam

A
  • Cunoasterea antecedentelor heredo-colaterale, antecedentelor personale patologice ale bolnavului;
  • Examenul clinic integrat al bolnavului;
  • Inventarierea tuturor simptomelor;
  • Gruparea simptomelor in sindroame;
  • Gruparea sindroamelor in boli;
  • Diagnosticul tuturor bolilor;
  • Stabilirea legaturilor intre ele;
  • Ierarhizarea bolilor;
  • Elaborarea unui diagnostic integral bio-psiho-social
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Criteriile de ierarhizare a bolilor

A
  • Pe primul plan se vor trece bolile ce pun in pericol functiile vitale ale organismului;
  • Bolile acute trec inaintea bolilor cornice;
  • Bolile cu o evolutie mai rapida vor fi trecute inaintea celor cu evolutie mai lenta;
  • Bolile care au un tratament eficare vor trece inaintea celor care nu au tratament eficace.
17
Q

Descrieti recoltarea probelor de sange

A

Se face numai dimineata, inainte de consumul oricaror alimente (solide sau lichide), pentru a evita modificarile lipemice si modificarile turbiditatii sangelui care pot denature astfel rezultatele (ce vor fi sigur in afara limitelor normale); * Exista situatii in care recoltarea presupune intreruperea medicatiei.

18
Q

Descrieti recoltarea exsudatului nazo-faringian

A

Ideal este sa se recolteze dimineata inainte de a consuma alimente sau lichide. Nu este recondat nici macar periajul dentar inainte de recoltare, majoritatea pastelor de dinti continand substante antibacteriene care distrug flora microbiana faringiana, denaturand rezultatul exudatului faringian. Exudatul faringian se recolteaza inaintea instituirii tratamentului antibiotic sau antimicotic ori la minimum o saptamana de la terminarea acestuia, deoarece antibioticele inhiba cresterea si dezvoltarea bacteriana chiar daca nu se gasesc in spectrul de sensibilitate al germenilor.

19
Q

Descrieti recoltarea probelor de sputa

A

Se face de catre pacient acasa, dimineata, in prealabil acestuia efectuindu-se periajul dentar si eventual o gargara cu apa de gura. Proba se realizeaza prin tuse spontana si profunda, urmata de expectorarea unui produs mucopurulent. Nu se recolteaza sputa daca pacientul se afla sub tratament antibacterian sau antimicotic. Recoltarea se face in recipient sterile din plastic cu gura larga, si se inchide apoi ermetic. In maxim o ora de la recoltare, proba se transporta la laborator, fara refrigerare.

20
Q

Descrieti recoltarea probelor de urina

A

Se face de catre pacient acasa, dimineata. Pentru sumarul de urina, se recolteaza prima urina de dimineata, intr-un recipient steril, inchis ermetic. Daca se solicita si urocultura, aceasta se recolteaza separate, din prima urina de dimineata sau la cel putin 3 ore de la ultima mictiune. Nu se recolteaza urina daca pacientul se afla sub tratament antibiotic.

21
Q

Enumerati sit in care nu se face urocultura de control

A
  • Pacientul prezinta bacteriurie asimptomatica, cistita acuta necomplicata, pielonefrita acuta necomplicata
22
Q

Descrieti recoltarea probelor de materii fecale

A

Se face de catre pacient acasa intr-un recipient numit coprocultor.
Examenul coproparazitologic: prelevarea se efectueaza prin scaun emis spontan fara utilizarea prealabila de laxtative, folosind lingurita coprocultorului. Se recolteaza fragmentele suspecte, mucozitabile, produsele nedigerate prezente in scaun, o lingurita este suficienta. Examenul trebuie repetat de 3 ori, cu un interval de 3-4 zile intre probe, datorita ciclului biologic al parazitilor care nu permit eliminarea zilnica a oulalor si a chisturilor.
Examenul coprobacteriologic: se solicita in toate foarmele de diaree acuta cand emisia de materii fecale este frecventa. Prelevarea trebuie facuta cat mai aproape de debutul bolii si inaintea instituirii tratamentului antibiotic. Se realizeaza in recipient de plastic cu mediul de transport Cary Blair, prevazute cu capac ermetic si lingurita, vizandu-se portiunile lichide si indeosebi cele mucoase si/sau sangvinolente atunci cand acestea exista in materiile fecale.

23
Q

Manevre de screening pt depistarea factorilor de risc

A
  • anamneza completa - se va consemna atat in fisa gravidei, cat si in caietul gravidei urmatoarele elemente: datele personale; motivele prezentarii la medic (simptome care sugereaza sarcina si existent altor cauze); ahc (ale parintilor, fratilor pentru DZ, HTA, cardiopatii, boli psihice, defecte congenital, boli genetice, TBC, infectie HIV, Sifilis, Hepatita cronica cu virusul B si C); APF (menstra, menarha si carascteristicile menstruatiei, utilizarea pilulelor contraceptive dupa contactul sexual fecundat, utilizarea dispozitivului intrauterine si anume durata utilizarii); antecedente obstetricale (numarul de sarcini si data ultimei nasteri, avorturi, izoimunizare ABO sau Rh, date despre sarcinile si nasterile anterioare, date despre lehuzie, copii cu greutate la nastere mai mare de 4500g); anamneza obstetrical actual (se va consemna data ultimei menstruarii, estimarea varstei gestationale – VG, estimarea datei probabile a nasterii – DPN si evolutia nasterii pana in momentul consultatiei actuale. Estimarea DPN poate fi facuta numarand 280 de zile – 40 de saptamani – de la data primei zile a ultimei menstruatii sau 268 de zile de la data fertilitatii); evaluare psihosociala; conditii de viata si munca (conditii de locuit, consumul de alcool, tutun, cafea si droguri, diferite diete alimentare, precum si conditii de munca)
  • Examenul fizic complet: aparatul digestive, aparatul urinar, aparatul endocrin
    60. Sarcina la termen este definita ca fiind cuprinsa in intervalul 37-42 de saptamani. De asemenea, DPN mai poate fi calculate adaugand 10-14 zile la data ultimei menstruatii, dupa care se numara 9 luni. Menstruatiile neregulate sau utilizarea recenta de contraceptive scad acuratetea acestor metode.
24
Q

Sarcina la termen

A

este definita ca fiind cuprinsa in intervalul 37-42 de saptamani. De asemenea, DPN mai poate fi calculate adaugand 10-14 zile la data ultimei menstruatii, dupa care se numara 9 luni. Menstruatiile neregulate sau utilizarea recenta de contraceptive scad acuratetea acestor metode.

25
Q

Screening pt sindromul Down

A

Se face prin masurarea ecografica a translucentei nucale in saptamanile 11-14 de sarcina.
Ecografia este cea mai fidela metoda pentru determinarea varstei gestationale si a analizei BCF; efectuarea acesteia inainte de 10 saptamani de sarcina in cadrul ingrijirilor prenatale de rutina nu se justifica daca nu exista acuze.

26
Q

Explorari paraclinice nerecomandate la gravida fara risc

A
  • Screeningul pentru infectia cu Toxoplasma Gondi – studiile nu au stabilit daca tratamentul antenatal al femeilor cu toxoplasma reduce transmiterea congenital a toxoplasmei gondi
  • Screeningul pentru vaginoze bacteriene se recomanda la gravidele cu risc (nasteri premature in antecedente, complianta redusa)
27
Q

Lauzia fiziologica

A

este perioada de timp traita de feie imediat postpartum in care organismul mamei revine la statusul morfo-functional dinaintea sarcinii. Durata 6-8 saptamani dupa care aparatul genital este capabil sa ia un nou ciclu gestational.

28
Q

Obiectivele monitorizarii in perioada de lauzie de med de familie

A
  • Prin dispensarizarea medicala se urmareste mentinerea starii fizice si mentale a femeii
  • Isusirea de lauzie a unor deprinderi corecte de alaptare, ingrijire personala si ingrijire a copilului prin sfaturi si masuri educative
  • Crearea unei familii unite in jurul nou nascutului, prin implicarea tuturor membrilor familiei in cresterea bebelusului si in sprijinirea proaspetei mamici
29
Q

Semne de alarma ce impun consult de catre med de fam

A
  • Febra cu aspect septic, cu variatii mari nictemerale, frisoane
  • Cresterea pulsului
  • Dureri la nivel genital
  • Scurgeri modificate/fetide – purulente
  • Sangerari vaginale
  • Plagi edematiate, rosii sau false membrane
  • Stare generala afectata, astenie, adinamie, inapetenta
  • Cefalee
  • Edem, roseata a membrului inferior, cordon dureros la palpare, semnul Homans pozitiv
30
Q

Modif la niv sanilor in timpul sarcinii

A

marirea de volum,hiper-pigmentarea areolei mamare,aparitia areolei secundare,circulatia venoasa Haller, tuberculii Montgomery;palparea sanilor releva
o discrete sensibilitate,iar la exprimarea mamelonului se poate exteriorize o picatura de colostru chiar din primul trimestru de sarcina.

Medicina de familie (5 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions