Subiecte 31-60

Question 1

Sanatate subminata

Answer 1

Gradul de boală – stadiu incipient
Elemente de diagnostic:
1) Prezenţa factorilor de risc
2) Prezenţa semnelor de boală
3) Modificări biologice minore.

Question 2

Sanatate compromisa

Answer 2

Gradul de boală – stadiu manifest
Elemente de diagnostic:
1) Prezenţa factorilor de risc
2) Modificări clinice şi paraclinice caracteristice.

Question 3

Sanatate pierduta

Answer 3

Gradul de boală – stadiu decompensat
Elemente de diagnostic:
1) Leziuni ireversibile
2) Tulburări de adaptare
3) Apariţia complicaţiilor.

Question 4

Particularitatile monitorizarii bolnavilor cronici

Answer 4

1. Depistarea
   
   2. Identificarea factorilor de risc
   3. Confirmarea dg
   4. Ierarhizarea bolilor
   5. Sinteza dg
   6. Stabilirea obiectivelor
   7. Elaborarea strategiei terapeutice
   8. Implicarea activă a pacientului în aplicarea tratamentului
   9. Colaborarea cu specialiştii de profil.

Question 5

Enumerati indicatiile uroculturii initiale la pac cu ITU

Answer 5

1) Urocultura nu este întotdeauna necesară la pacienţii cu infecţii de tract urinar, dar poate furniza informaţii esenţiale în anumite situaţii: pielonefrite, infecţii de tract urinar complicate, infecţii tract urinar recurente, unele cazuri de bacteriurii asimptomatice.
2) Urocultura este necesară la femeile tinere cu analiza de urină sugestivă pentru cistită, cu infecţie de tract urinar recurentă, bărbaţi, pacienţi vârstnici, obstrucţii sau corp străin în tractul urinar, fluxul vezico-ureteral, istoric recent de infecţie urologică, reziduu vezical, transplant renal, azotemie, ansa ileală.

OBS (internet): RECOLTAREA PROBELOR DE URINA este efectuată de pacient, acasă, dimineaţa. Pentru sumarul de urină,se recoltează prima urină de dimineaţă, într-un recipient steril închis ermetic. Dacă se solicită şi urocultura, aceasta se recoltează separat, din prima urină de dimineaţă sau la cel puţin 3 ore de la ultima micţiune.
Nu se recoltează urina dacă pacientul se află sub tratament antibiotic.

Ghid de autorecoltare a urinii:
ADULŢI:
1) se efectuează o toaletă riguroasă a zonei genitale cu apă şi săpun.
2) se colectează urina din jetul urinar mijlociu
3) se manipulează recipientul în condiţii sterile, evitându-se orice atingeri ale pielii
sau obiectelor din jur.
4)la femei, se evită recoltarea probelor de urină în perioada menstruală.

COPII, SUGARI:
1) se curaţă zona genito-urinară cu apă şi săpun, eliminându-se urmele de cremă, uleiuri sau pudre.
2) se utilizează pungi pediatrice speciale, care se ataşează în zona genito-urinară a copilului, prin porţiunea sa autoadezivă.
Urina/24 ore se recoltează astfel: prima urină de dimineaţă se aruncă, iar apoi în tot timpul zilei, al nopţii şi prima urină de dimineaţă se colectează într-un recipient
de colectare curat,care se păstrează la frigider pe toată durata recoltării.
A doua zi de dimineaţă se masoară întreaga cantitate de urină, se omogenizează şi se trimite către laborator un eşantion de 100 ml urină într-un recipient pentru sumar de urină steril.

Question 6

Enumerati situatiile in care e necesara urocultura de control

Answer 6

1) Infecţia nu a răpspuns la terapia indicată iniţial;
2) Există un istoric de recurenţă a infecţiei de tract urinar;
3) Există o anormalitate funcţională sau anatomică a tractului urinar;
4) Persistă modificări ale examenului sumar de urină.

OBS (internet): Urocultura trebuie repetată după efectuarea unui tratament antibiotic pentru o infecţie urinară, în scopul evaluării vindecării infecţiei.
Valori referinta urocultura: UFC (numar de colonii): pana in 10.000/ ml.Un rezultat care depaseste 10.000/ml de UFC indica prezenta unei infectii urinare.
Generalități: Urocultura reprezintă una dintre cele mai frecvent întâlnite analize medicale, care se realiză pentru a determina dacă pacientul prezintă sau nu de o infecţie a tractului urinar.
Urina este, în general, un lichid steril, dar uneori bacteriile pot trece de la nivelul pielii în uretre, fiind cauza unor infecții ale tractului urinar. Urocultura se efectuează atunci când pacientul prezintă simptome care sunt sugestive unei infecţii ale tractului urinar, cum ar fi durere şi usturime (disurie) la urinare sau urinare frecventă.
Indicație clinică
Cu ajutorul acestei analize pot fi diagnosticate boli precum cistita (inflamaţie a vezicii urinare, ca urmare a pătrunderii bacteriilor prin uretră, canalul prin care este eliminată urina), nefrita (inflamarea țesutului renal).
În cazul în care urocultura este pozitivă (sunt prezente bacterii în urină), atunci se recomandă efectuarea unei antibiograme, care va determina sensibilitatea microbiană la antibiotice.
Infecţiile urinare sunt mai des întâlnite în rândul femeilor, iar în cazul gravidelor este importantă urmărirea simptomelor asociate infecţiilor urinare.
În urma rezultatului acestei analize de laborator, medicul de specialitate vă va prescrie şi tratamentul medicamentos pe care trebuie să îl urmați.
De asemenea, medicul poate cere efectuarea mai multor uroculturi pentru monitorizarea eficienţei tratamentului aplicat, până la sterilizarea urinii.

Question 7

Enumerati markerii tumorali si in ce tip de cancer apar

Answer 7

1) HCG total (human chorionic gonadotropin), util in diagnosticul şi
monitorizarea tratamentului în boala trofoblastică gestaţională (mola hidatiformă, coriocarcinom) şi în tumori cu celule germinale (testiculare şi extragonadale);
2) AFP (alfa fetoproteina) util in dg şi monitorizarea cancerului testicular non-
seminomatos; cc. hepatic primar, monitorizarea sarcinii.
3) CA 125 (cancer ag) util in confirmarea dg clinic, stadializarea procesului
malign si monitorizarea terapiei cancerului ovarian.
4) CA 15-3 marker tumoral pentru cancerul de san, dar poate prezenta valori
crescute si in cel ovarian.
5) CEA (ag carcinoembrionic) util in principal in monitoriz. cc colorectal
(cand se pune problema metastazarii) si depistarea precoce a unei recidive la bolnavii tratati chirurgical, cc gastric, pancreatic
6) CA 72-4 cc gastric, complementar pt cc ovarian
7) CA 27,29 cc mamar mai putin colic, gastric, hepatic, bronhopulmonar,
pancreatic, ovarian, prostatic
8) Beta 2 globulina- mielom multiplu(pt interpretare corecta trebuie evaluata
funcţia renala).
9) CA 19-9 util in monitorizarea terapiei si depistarea recidivelor cancerului
colorectal.
10) PSA este la ora actuala markerul cu cea mai mare specificitate de
organ, in timp ce specificitatea de malignitate este mai relativa, interpretarea caracterului malign facandu-se in functie de gradul de crestere, viteza de crestere progresiva relativ rapida si de reducere a procentului de PSA liber. PSA este util in diagnosticul si monitorizarea terapiei bolnavilor cu cancer de prostata.

Question 8

Pregatirea pac pt

Answer 8

A. Ecocardiografie – repaus la orizontală 15 minute înainte de examinare, fără alte măsuri deosebite.
B. Ecografia abdominală – perioadă a jeun, post-absolut, 8 ore în medie înaintea
examinării, pentru îndepărtarea conţinutului tubului digestiv solid şi gazos care
parazitează imaginea. Pacientul va reţine urina timp de 4-5 ore înaintea examenului
pentru realizarea repleţiei vezicii urinare care formează o fereastră ultrasonică care
conduce ultrasunetele pentru vizualizarea organelor pelvine retrovezicale. În caz de
obezitate sau meteorism, se administrează cărbune medical, fermenţi pancreatici,
prokinetice. În caz de constipaţie, se vor administra laxative sau clisme evacuatorii.
Examenul ecografic se va face la distanţă de 3-4 zile de un examen digestiv baritat. Se vor evita regiunile cu pilozitate crescută (se vor epila) şi cicatricile cheloide ce reflect iniţial ultrasunetele, împiedicând formarea imaginilor ecografice.

Question 9

Enumerati conditiile care fac dificila examinarea ecografica

Answer 9

1) Prezenţa pansamentelor, a cicatricilor deformate, fibrozante, a gipsului sau a
metalelor care nu permit penetrarea ultrasunetelor în ţesuturi;
2) Prezenţa conţinutului digestiv, a pastei baritate sau a aerului la pacienţii
meteorizaţi;
3) Variaţiile sursei de alimentare în tensiune şi fracvenţă;
4) Artefacte de reverberaţie în cazul unei interfeţe puternic reflectogene;
5) Reglări incorecte ale compensării ecografice, contrastului şi luminozitşţii,
focalizării;
6) Erori datorate examinatorului: precipitarea, un examen incomplet, examinare
în condiţii improprii de pregătire a bolnavului.

Question 10

Indicatiile ecografiei hepatice

Answer 10

1) durerea în hipocondrul drept
2) stările febrile de etiologie neelucidată
3) sindromul icteric
4) depistarea clinică a hepatomegaliei pt detectarea tumorilor hepatice,
stadializarea neoplasmelor
5) creşterea valorilor probelor hepatice
6) monitorizarea clinică a bolnavilor oncologici
7) detectarea semnelor specific periferice de HTP
8) dirijarea manevrelor intervenţionale
9) evaluarea color a tumorilor hepatice pt detectarea vascularizaţiei tumorale şi
stabilirea caracterului vascular al tumorii (Doppler).

Question 11

Enumerati indicatiile ex ecografic in pat biliara

Answer 11

1) Durere colicativă în hipocondrul drept, epigastru, abdomenul superior:
litiază veziculară, coledociană, colecistică acută, colecistită cronică litiazică;
2) Sindromul infecţios asociat tabloului colicativ: coleciste, abcese
pericolecistice, piocolecist, fistule bilio-digestive;
3) Dispepsii biliare asociate durerii cronice a abdomenului superior:
malformaţii veziculare şi ale căilor biliare, colesteroloză, compresiuni, stenoze, invazii ale căilor biliare;
4) Sindromul icteric: litiaze veziculare, coledociene, obstructive, colecistopatii
obstructive, oddite, neoplasmul veziculei biliare.

Question 12

Principalele indicatii ecografice in patologia splinei

Answer 12

1) Evaluarea splenomegaliilor clinic manifeste cu relaţii morfologice complete,
evolutive prin repetabilitatea metodei şi de integrare într-o patologie complexă: boli de sistem, suferinţe hepatice cronice, hemopatii maligne;
2) Diagnosticul de urgenţă în traumatismele hipocondrului stâng pentru diagnosticul pozititv sau negativ al rupturilor splenice;
3) Sindromul febril în suferinţele prelungite, etiologic neprecizate, pentru cercetarea unor colecţii intra sau perisplenice şi confirmarea splenomegaliei de cauză infecţioasă;
4) Evaluarea formaţiunilor tumorale în hipocondrul stâng pentru diagnostic
topografic, evolutiv şi precizarea diagnosticului în cazul asocierii altor elemente
patologice;
5) Examenul screening al tabloului general astenic, infecţios şi/sau dureros-dispeptic al abdomenului superior, când examenul ecografic îşi rezervă posibilitatea constatării unor probleme concrete de patologie difuză şi localizată splenic;
6) Examenul screening, în evoluţie, în hepatosplenomegaliilor diagnosticate anterior şi încadrate într-un context patologic corect, în special în diagnosticul complicaţiilor.

Question 13

Indicatiile ecografiei in pat pancreatica

Answer 13

1) confirmarea/ infirmarea unor observaţii clinice sugestive pt patologia
pancreatică: pseudochisturi şi abcese, pancreatită acută/ cronică, tumori solide pancreatice
2) explorarea sindromului icteric
3) explorarea tabloului clinic al impregnării neoplazice (neoplasm de pancreas)
4) ecografia intervenţională prin puncţii pancreatice – ecografia în scop
terapeutic şi diagnostic.

Question 14

Indicatiile ecografiei in studiul pat renoureterale

Answer 14

1. hematuria
2. sindrom dureros lombar acut/ cronic
3. sindrom urinar
4. sindrom edematos
5. sindrom infectios general dublat de simptome urinare
6. diagnosticul malformatiilor renale
7. boli renale chistice solitare/ multiple
8. litiaza renoureterala
9. traumatisme renale
10. tumori renale solide
11. leziuni vasculare de ordin malformativ
12. screening-ul insuficientei renale
13. evaluarea aparatului urinar la copii si gravide.

Question 15

Ingrijirile prenatale si de urgenta

Answer 15

1) intervenţiilor menite să asigure o evoluţie optimă a sarcinii, esenţiale pentru
a surprinde precoce apariţia oricăror circumstanţe ce ar putea influenţa negativ evoluţia sarcinii, astfel ca acestea să poată fi tratate si monitorizate.
2) aceste intervenţii constau în manevre de screening, profilaxie si consiliere
oferite gravidei.

Question 16

Enumerati obiectivele controlului prenatal

Answer 16

1) Depistarea şi trat precoce a complicaţiilor sarcinii: disgravidii precoce şi
tardive, iminente de avort sau naştere prematură, placenta praevia, anemii, hidramnios
2) Depistarea şi luarea unor măsuri corespunzătoare pt complicaţii posibile ale
travaliului: disproporţii cefalopelvine, prezentaţii distocice, sarcini multiple
3) Depistarea bolilor concomitente: cardiopatii, tbc, lues, nefropatii
4) Informarea femeii cu privire la modif icările apărute în timpul sarcinii,
tehnici corecte de îngrijire
5) Depistarea afecţiunilor ce pot influenţa sarcina: incompatibilitate Rh,
suferinţa fetală, sfat genetic
6) Pregatire fizică şi psihică pt naştere, educarea femeii ca viitoare mamă.

Question 17

Enumerati expl paraclinice care se fac la luarea in evidenta a gravidei

Answer 17

1) determinarea grupului sangvin;
2) determinarea Rh-ului şi depistarea anticorpilor anti-Rh la gravidele Rh
negative
3) testarea pentru sifilis (VDRL);
4) determinarea glicemiei
5) testarea HIV pentru consiliere
6) dozarea hemoglobinei şi hematocritului
7) depistarea antigenului Hbs, Ac HCV
8) efectuarea sumarului de urină (din jetul mijlociu)
9) efectuarea frotiului cito-bacteriologic, cito-diagnostic.

Question 18

Enumerati semnele de alarma ce impun prez de urgenta la medic

Answer 18

1) sângerare vaginală cu sau fără dureri
2) dureri abdominale intense
3) edeme generalizate
4) ameţeli,cefalee intensă
5) tulburări de vedere brusc instalate
6) creştere bruscă în greutate (peste 500g/zi)
7) vărsături în a 2-a parte a sarcinii
8) dispariţia percepţiei mişcărilor fetale.

Observaţii de la curs
1) Concediul de risc maternal se referă doar la condiţiile de muncă şi la factorii de risc de la locul de muncă şi nu la o stare anume a gravidei.
2) Creşterea ponderală în timpul sarcinii trebuie să fie de 12-12,5 kg. Creşterea accentuată în greutate (peste 15-20 kg), dar şi cea redusă (8 kg), sunt considerate patologice, reprezentând factori de risc.
3) Călătoriile: cea mai bună perioadă pentru călătorii este trimestrul II de sarcină. I trimestru nu, datorită vărsăturilor, iar trimestrul III nu, datorită mobilizării cu mai mare dificultate a gravidei.
4) Sunt mai indicate preparatele cu săruri feroase (Fe 2+) decât cele cu săruri ferice (Fe 3+), deoarece sunt imediat absorbite de mucoasa intestinală.

Question 19

Mijloace profilactice care se iau in considerare la luarea in evidenta a gravidei

Answer 19

1) Prevenţia defectului de tub neural prin
administrarea acidului folic 400 micrograme/zi începând cu o lună înaintea concepţiei şi continuând pe toată perioada primului trimestru. La gravidele cu risc crescut de a naşte feţi cu defect de tub neural. Acidul folic- imp pt prev defectelor de tub neural (spina bifida) – se găseşte în vegetalele verzi, nuci, fasole, citrice.
2) Fierul – necesarul de Fe în sarcină creşte datorită dezvoltării fătului,
placentei şi expansiunii masei de globule roşii.
- cele mai bune surse sunt: cerealele îmbogăţite în Fe, carnea macră, gălbenuşul de ou, legumele verzi
- asocierea cu alim ce conţin vit C (varză, broccoli, portocale, grapefruit , pepene, căpşuni) creşte absorbţia Fe
- cafeina inhibă abs Fe
- lipsa unui aport suficient de Fe –fatigabilitate, irascibilitate, depresie
- adm profilactică a 30 mg Fe elementar pe zi în ultimele 2 trim de sarcina red nr cazurilor de anemie feriprivă la gravide.
3) Administrarea de rutină a suplimentelor. În zonele cu endemie guşogenă,
este necesară suplimentarea de rutină cu iod prin consum de sare iodată.
4) Vaccinarea antigripală trebuie realizată în sezon, în lunile octombrie şi
noiembrie, deoarece gripa îmbracă forme severe cu complicaţii grave în primul trimestru de sarcină gripa având caracter abortiv. Vaccinul antigripal nu are efect
teratogen, conţinând virus inactivat.

 !!!!! Tulburările de sănătate mentală postpartum pot fi: *	Uşoare (tristeţea postpartum, maternity blues) *	Moderate (depresia postpartum) *	Severe (psihoza postpartum)

Question 20

Descrieţi tulburările de sănătate mentală postpartum - uşoare
(tristeţea postpartum, maternity blues)

Answer 20

• Apare mai frecvent la primipare, cu maxim de intensitate în zilele 3-4
• Se caracterizează prin labilitate afectivă, alternanţa rapidă între euforie şi disperare
• Nu necesită tratament şi se rezolvă spontan în câteva zile

Question 21

Descrieţi tulburările de sănătate mentală postpartum – moderate
(depresia postpartum)

Answer 21

• Afectează 10% din mame în primele săptămâni după naştere
• Intervenţiile psiho-sociale sunt salutare
• O mică parte necesită tratament medicamentos.

Question 22

Descrieţi tulburările de sănătate mentală postpartum – severe
(psihoza postpartum)

Answer 22

• Este o urgenţă psihiatrică majoră
• Modificările endocrine par să acţioneze doar ca factori precipitanţi la femeile ce au deja o predispoziţie
• Tulburarea bipolară este cel mai clar asociată cu psihoza post-partum cu un risc de 20-30%
• Evaluarea trebuie să fie promptă şi trebuie vizat atât riscul mamei cât şi al copilului.
• Internarea este obligatorie
• Contactul mama-nou născut trebuie super vizat şi încurajat (în limite de siguranţă), pt a nu împiedica dezv ataşamentului mamă- copil.
• Majoritatea pacientelor se recuperează
• Riscul unui nou episod la o următoare naştere poate ajunge până la 57%.

Question 23

Def HTA

Answer 23

La adulţii >18 ani, HTA este definită ca o creştere persistentă a valorilor
TAS  140mmHg şi/sau a TAD  90 mmHg, la persoanele care nu primesc medicaţie antihipertensivă.

!!!!!!!!!! Clasificarea HTA
Categorie TA TA Sistolică TA Diastolică
Optimă <120 Şi <80
Normală 120-129 Şi/sau 80-84
Înalt normal 130-139 Şi/sau 85-89
HTA gradul 1 140-159 Şi/sau 90-99
HTA gradul 2 160-179 Şi/sau 100-109
HTA gradul 3 ≥180 Şi/sau ≥110
HTA sistolică izolată
(la pers vârstnice) ≥140 Şi <90

Question 24

Enumerati indicatiile de masurare a TA in afara cabinetului

Answer 24

1. Se pot obţine determinări multiple pe o perioada îndelungată de timp;
2. Nu este implicat personal medical şi respectiv se poate elimina HTA de halat alb 3. Creşte nivelul de implicare al pacientului în manegementul afecţiunii sale
3. Ajută la creşterea aderenţei pacientului la tratament.

Măsurarea TA la domiciliu
Auto-măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu nu poate furniza informaţiile extensive despre valorile tensiunii arteriale cotidiene, care sunt asigurate de monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale. Totuşi, poate furniza valori pentru diferite zile, în situaţii apropiate celor cotidiene. Atunci când se calculează o medie pe o perioadă de câteva zile, aceste valori au unele dintre avantajele tensiunii arteriale ambulatorii, adică nu prezintă un efect “de halat alb” semnificativ, sunt mai reproductibile şi prezic prezenţa şi progresia leziunilor organelor ţintă, ca şi riscul de evenimente cardiovasculare mai bine decât valorile determinate în cabinet. De aceea, măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu pe perioade corespunzătoare poate fi recomandată înainte şi în cursul terapiei deoarece, de asemenea, acest procedeu relativ ieftin poate îmbunătăţi complianţa.
Măsurarea tensiunii arteriale în afara cabinetului
Principalul avantaj al monitorizării ambulatorii a TA este acela că furnizează un număr mare de măsurători ale TA la distanţă de mediul medical, reprezentând o metodă de evaluare de mai mare încredere decât măsurarea TA în cabinet. Măsurarea TA în afara cabinetului se realizează în mod obișnuit prin monitorizarea ambulatorie a TA (MATA) sau prin monitorizare la domiciliu a TA (MDTA), de obicei prin automăsurare. Sunt de subliniat câteva principii generale și observaţii pentru cele două tipuri de monitorizare, în plus faţă de recomandările făcute pentru măsurarea în cabinet a TA.
*Procedura trebuie explicată în mod adecvat pacientului, cu instrucţiuni scrise şi verbale; în plus, automăsurarea TA necesită o pregătire adecvată sub directa supraveghere medicală.
*Interpretarea rezultatelor trebuie să ia în considerare faptul că reproductibilitatea măsurătorilor TA în afara cabinetului este destul de bună pentru mediile obţinute pe 24 ore, mediile diurne şi nocturne, dar mai puţin bună pentru intervale mai mici de 24 ore sau pentru indici mai complecşi sau derivaţi.
*MATA şi MDTA furnizează informaţii întrucâtva diferite în ceea ce priveşte statusul tensional şi riscul pacientului şi cele două metode trebuie astfel considerate ca fiind complementare, mai degrabă decât competitive sau alternative. Corespondenţa între valorile tensionale obţinute prin MATA şi MDTA este satisfăcătoare spre moderată.
*TA măsurată în cabinet este de obicei mai mare decât TA măsurată ambulator sau la domiciliu şi diferenţa creşte pe măsură ce valorile TA măsurată în cabinet cresc.
Valorile limită pentru definirea HTA pentru măsurătorile la domiciliu sau ambulatorii, în concordanţă cu Grupul de Lucru pentru Monitorizarea TA al ESH.
*Dispozitivele folosite trebuie evaluate şi validate în concordanţă cu protocoale internaţionale standardizate şi trebuie întreţinute corespunzător şi calibrate la intervale regulate de timp, cel puţin la 6 luni de zile. Validitatea statusului aparatului poate fi obţinută pe anumite siteuri dedicate.

Question 25

Indicatiile masuratorii automate pe 24 ore

Answer 25

1) Discordanţe mari între TA măsurată la cabinet și la domiciliu
2) Evaluare status de dipping (scăderea TA în funcţie de starea de somn/veghe)
3) Suspiciune hipotensiune nocturnă sau apnee de somn, diabetic, boală cronică de
rinichi
4) Evaluarea variabilităţii TA.

Question 26

Descrieti automasurarea TA la domiciliu

Answer 26

1) Se pot obţine determinări multiple pe o perioadă îndelungată de timp;
2) Nu este implicat personal medical şi respectiv se poate elimina HTA de halat alb
3) Creşte nivelul de implicare al pacientului în manegementul afecţiunii sale
4) Ajută la creşterea aderenţei pacientului la tratament.

Question 27

Avantajele masurarii TA la domiciliu

Answer 27

1) Măsurători pe perioade lungi, în mediul uzual al pacientului;
2) Măsurarea variabilităţii TA zi de zi;
3) Ieftină, accesibilă, repetabilă.

Question 28

Dezavantajele masurarii TA la domiciliu

Answer 28

1) Nu furnizează informaţii despre valorile TA în activităţile zilnice de rutină sau în timpul somnului;
2) Nu poate cuantifica variabilitatea TA pe termen scurt.

Question 29

Prognostic si semnificatie MDTA

Answer 29

Tensiunea arterială măsurată la domiciliu este mai strâns corelată cu afectarea de organ ţintă determinată de HTA comparativ cu tensiunea măsurată în cabinet, în mod special cu HVS, iar meta-analize recente ale câtorva studii prospective în populaţia generală, în servicii de medicină de familie și la pacienţi hipertensivi, indică faptul că puterea de predicţie a morbidităţii și mortalităţii CV este semnificativ mai bună în cazul MDTA versus TA măsurată în cabinet. Studii în care s-au realizat ambele monitorizări (atât MATA cât și MDTA) au relevat că tensiunea măsurată la domiciliu se corelează cel puţin la fel de bine cu AOT ca și tensiunea măsurată ambulator, și că semnificaţia prognostică a MDTA este similară cu MATA după ajustările pentru vârstă și sex.

Question 30

HTA de halat alb

Answer 30

1) Valoarea TA în cabinet mai mare de 140/90 mmHg la cel puţin 3 vizite/valoarile
măsurate la domiciliu sunt normale
2) Prevalenţa de 15% în populaţia generală şi de 30% mai mare în rândul
hipertensivilor;
3) Decelarea acestei forme impune investigarea pacientului pe linie metabolică,
decelarea microalbuminemiei, ecocardiografiei pentru aprecierea HVS;
4) Cel puţin modificarea stilului de viaţă întrucât în evoluţie 28-75% pot dezvolta
HTA renală.