Promovarea sanatatii la adolescenti Flashcards
De ce ne interesează?
Programele de sănătate servesc deficitar populaţia de adolescenţi
> 70% din mortalitatea adultă este cauzată de obiceiuri dobândite în adolescență
> Comportamente particulare (chiar şi cele de risc) au o justificare, care trebuie înţeleasă înainte de a interveni
> Credinţele şi percepţiile individului influenţează comportamentele sanogene/de risc
> Adolescenţii trebuie implicaţi ca parteneri în programele care îi privesc
Comparatie cognitiva intre copii si adolescenti
Copii:
- Gândire relativ concretă asupra sănătăţii şi bolii
- Lipsa abstractizării
- Focalizare pe feedback-ul părinţilor
Adolescenti:
- Stadiul operațiilor formale (gândire profundă, abstractizare) (Piaget)
- Egocentrism, dezvoltarea metacognițiilor
- Subestimarea vulnerabilității personale și a riscurilor pentru sănătate
Cauze de mortalitate la adolescenți
Accidente rutiere (10%)
Răniri intenţionate / suicid (6.3%)
Violenţă (6%)
Infecţii ale tractului respirator inferior (5.9%)
Tuberculoză (5.5%)
HIV/SIDA (5.5%)
Înecare (4.1%)
Incendii & arsuri (2.6%)
Meningită (2%)
Războaie (1.8%)
Preocupări ale adolescenților legate de sănătate
Aspect fizic: greutate, înălţime, acnee/probleme de ten
Relații interpersonale: inclusiv comportamentul sexual
Sănătate mentală: anxietate, depresie, oboseală, stres
Școală: sarcini școlare, griji legate de carieră
Simptome fizice: probleme dentare, probleme menstruale
Diferenţe de gen în problemele legate de sănătate
Fetele
- Îngrijorări şi probleme legate de sănătate mai mari, comparativ cu băieţii
- Preocupări legate de aspectul fizic, stări emoţionale şi relaţii interpersonale
- Diferenţele se accentuează în timp (ex. preocupare crescută pentru greutate corporală, tulburări alimentare)
Băieții
- Preocupări legate de performanţele fizice
- Accent pe interese vocaţionale
Atenţie la ratele diferite de dezvoltare a fetelor şi băieţilor când examinăm diferenţelede gen!
Adolescenții nu își fac griji cu privire la abuzul de substanţe și nu se concentrează pe comportamente sanogene (nutriţie, exerciţiu fizic). De ce?
Modelul biopsihosocial
Biologie
(1) Predispoziții genetice,
(2) influențe hormonale
(3) Dezvoltarea creierului / sistemului nervos central
Psihologie
- Percepția riscului (bias optimist)
- Personalitate (ex. scala de căutare a senzațiilor)
- Cogniţii autoeficacitatea, locus de control
Social
- Familie
- Prieteni (peers)
- Societate/instituţii (şcoală, biserică, media)
Surse de distorsiune în interpretarea informaţiilor despre sănătate
PERCEPŢIA RISCURILOR PENTRU SĂNĂTATE
> Subestimarea consecinţelor negative ale propriului comportament de risc (trăsătură evidentă şi la adulţi)
> Insuficiente informaţii referitoare la moderatorii relaţiei dintre factorii de risc şi comportament
Credinţe şi cunoştinţe despre sănătate
Cunoştinţele sunt importante în măsura în care motivează comportamentul individului (ex. precondiţie pentru schimbare, preocuparea pt. sănătate motivează renunţatul la fumat)
Pentru adolescenţi: sarcina capitală este de a sorta şi de a le oferi informaţii relevante personal
Cheia: proiectarea unor intervenţii prin identificarea cunoştinţelor celor mai importante pentru luarea deciziei, şi nu prin “bombardarea” cu informaţii nerelevante
Contexte pentru promovarea sănătăţii
> Şcoli
> Instituţii medicale
> Familie
> Grupul de covârstnici
> (social) Media
> Platforme digitale
Programe de succes
Ancorare în teoriile dezvoltării
Angrenarea unor persoane cu înalte competenţe
Strategii comportamentale * antrenarea de abilităţi
Diferenţă între comportamente de risc normative vs comportament patologic (influenţa societăţii)
