procedura legislativa Flashcards
cine a adus modificari
Tratatul de la Lisabona a adus modificări în ceea ce priveşte modul de luare al deciziile la nivelul
Uniunii Europene, în sensul în care principalele proceduri legislative, în special cea a cooperări,
consultării, avizului conform şi codeciziei au fost înlocuite cu o singură procedură legislativă care
la rândul ei cuprinde o procedură legislativă ordinară şi o procedură legislativă speciala.
Art. 289 din TFUE reglementează procedura legislativă la nivelul Uniunii Europene care cuprinde
Procedura legislativă ordinară: ce constă în adoptarea în comun de către Parlamentul
European şi Consiliu a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii, la propunerea
Comisiei;
Procedura legislativă specială: care presupune adoptarea unui regulament, a unei directive
sau a undei decizii de către parlamentul european cu participarea Consiliului sau de către
Consiliu cu participarea Parlamentului European.
Astfel ele sunt denumite acte legislative, iar actele analizate începând cu art. 288 sunt acte
juridice.
Procedura legislativă ordinară
Aceasta este reglementată de art. 294 din TFUE și se declanșează la inițiativa Comisiei, care are
drept de inițiativă exclusivă, cu excepția domeniilor în care Tratatul prevede altfel, în special în
domeniul cooperării în materie penală și cooperării polițienești.
Procedura legislativă ordinară
Ea cuprinde următoarele etape:
i. Iniţiativa Comisiei
ii. Prima lectură
iii. A doua lectură
iv. Concilierea
v. A treia lectură.
Procedura legislativă ordinară
Iniţiativa Comisiei:
Iniţiativa Comisiei: - Comisia transmite o propunere de act legislativ către Parlament
şi Consiliu;
Procedura legislativă ordinară
Prima lectură
- Parlamentul adoptă poziţia în prima lectură şi o transmite Consiliului;
-Consiliul poate: - să aprobe poziţia Parlamentului: actul este adoptat; - să nu aprobe poziţia Parlamentului: Consiliul adoptă
propria poziţie în prima lectură pe care o transmite
Parlamentului European.
Procedura legislativă ordinară
A doua lectură:
A doua lectură: - Parlamentul are la dispoziţie 3 luni pentru a se pronunţa:
Parlamentul aprobă poziţia Consiliului din prima lectură=actul este adoptat;
Parlamentul nu se pronunţă asupra poziţiei consiliului=actul este adoptat ;
Parlamentul respinge poziţia Consiliului=actul se consideră neadoptat;
Parlamentul poate să propună modificări la poziţia Consiliului=textul astfel
modificat se trimite Consiliului si Comisiei (Comisia emite un aviz cu
privire la aceste modificări).
Procedura legislativă ordinară
A doua lectură a Consiliului:
A doua lectură a Consiliului: - Consiliu are la dispoziţie 3 luni:
să aprobe toate modificările propuse de PE = actul este adoptat;
să nu aprobe toate modificările propuse de PE = Președintele Consiliului,
în consens cu Președintele Parlamentului, convoacă un Comitet de
conciliere în termen de 6 săptămâni.
Procedura legislativă ordinară
Comitetul de conciliere
Comitetul de conciliere este format din membrii Consiliului și din tot atâția membri
ai Parlamentului și are drept scop ajungerea la un acord comun asupra proiectului de
act legislativ, în termen de 6 săptămâni de la data convocării.
În cazul în care înăuntrul acestui termen nu se ajunge la niciun proiect
comun=actul propus este considerat neadoptat;
În cazul în care se ajunge la un proiect comun, urmează cea de-a treia lectură
de către Parlament și Consiliu a proiectului de act legislativ.
Procedura legislativă
A treia lectura: ordinară
- actul se duce înapoi la Parlament şi la Consiliu;
- fiecare se pronunţă în termen de 6 săptămâni:
aprobă proiectul comun=actul este adoptata;
nu aprobă proiectul comun=actul nu este adoptat.
Procedura legislativă ordinară
Procedura legislativă ordinară reprezintă o manifestare nu numai
Procedura legislativă ordinară reprezintă o manifestare nu numai a principiului atribuirii de
competențe la nivelul instituțiilor UE, ci mai ales o concretizare a cooperării loiale între acestea în
vederea îndeplinirii obiectivelor UE. De asemenea, în cadrul acestei proceduri, respectarea
principiului proporționalității se impune în mod vădit, conform art. 296 TFUE, potrivit căruia în
cazul în care Tratatele nu prevăd tipul actului care trebuie adoptat, instituțiile îl aleg de la caz la
caz cu respectarea procedurilor aplicabile și a principiului proporționalității.
Procedura legislativă ordinară
Privitor la domeniile în care se aplică procedura legislativă ordinară, acestea sunt în număr de 83,
printre care:
Protecţia datelor cu caracter personal;
Dreptul la libera circulaţie;
Iniţiativa cetăţenească;
PAC;
Securitatea sociala;
Libera circulaţie a persoanelor si a serviciilor;
Sistemul european de azil;
Cooperarea judiciara în materie civilă.
Procedura legislativă ordinară
Acestea sunt prevăzute de Tratate, cu respectarea pr atribuirii
Acestea sunt prevăzute de Tratate, cu respectarea principiului atribuirii de competențe la nivelul
Uniunii Europene de către statele membre. În plus, art. 296 ultimul paragraf TFUE prevede că în
cazul în care examinează un proiect de act legislativ, Parlamentul European și Consiliul se abțin
de la adoptarea de acte care nu au fost prevăzute de procedura legislativă aplicabilă domeniului
respectiv.
Tratatul de la Lisabona a introdus în ultimul alin. al art. 294 dispoziții speciale aplicabile în cazul
în care un act legislativ poate face obiectul procedurii legislative ordinare, deși nu a fost inițiat de
Comisie, ci de un grup de state membre sau a făcut obiectul unei recomandări a BCE ori a solicitării
CJUE.
Procedura legislativă specială
Aceasta presupune că un proiect de act legislativ este adoptat de PE, cu aprobarea Consiliului sau
de Consiliu, cu aprobarea PE. Nu este reglementată în mod expres in tratat, însă art. 289 TFUE
face trimitere la modul de adoptare a deciziilor conform acestei proceduri, iar din interpretarea
acestei dispoziţii precum şi a altora specifice din tratat
Procedura legislativă specială
rezultă următoarele caracteristici:
În cadrul Consiliului decizia se ia cu unanimitate, ceea ce sporeşte rolul statelor membre
ce dispun astfel de un drept de veto;
Rolul Comisiei nu este menţionat în mod clar în cadrul procedurii legislative speciale, art.
289 din TFUE nu menţionează în mod expres faptul că acesta are iniţiativa legislativă;
În cadrul acestei proceduri intervine şi Consultarea care a reprezentat o procedura
legislativa utilizată anterior atunci când Consiliul era unicul legiuitor iar Parlamentul era
consultat.