ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN FAȚA CJUE

Question 1

Limbile de procedură

Answer 1

Limbile de procedură sunt limbile oficiale la nivelul UE.
 Ca regulă, în cazul acțiunilor directe, limba de procedură este cea aleasă de către reclamant; există și
unele excepții (de ex., dacă statul pârât este stat membru, limba de procedură este cea a statului pârât;
de asemenea, prin acord comun al părților se poate stabili altă limbă de procedură).
 În cadrul trimiterilor preliminare, limba de procedură este cea a instanței de trimitere.

Question 2

Termenele

Answer 2

Termenele se calculează conform Regulamentului de procedură, la care se adaugă termenele de distanță,
care sunt în mod invariabil de 10 zile. Termenele nu se suspendă pe timpul vacanțelor judecătorești

Question 3

Modalități de examinare a cauzelor

Answer 3

 Atunci când Curtea este în mod vădit necompetentă să judece o cauză sau atunci când o cerere
introductivă este în mod vădit inadmisibilă, Curtea poate oricând să decidă, după ascultarea AG, fără
continuarea procedurii, să se pronunțe prin ordonanță motivată.
 În împrejurări speciale, Președintele poate decide ca o cauză să fie judecată cu prioritate.
 O cauză poate fi judecată potrivit procedurii accelerate, prevăzută în Regulamentul de procedură.
 O trimitere preliminară poate fi judecată potrivit procedurii de urgență, în condițiile stabilite de
Regulamentul de procedură.
 Mai multe cauze de aceeași natură, care au același obiect, pot fi oricând reunite din motive de
conexitate, pentru buna desfășurare a fazei scrise sau orale a procedurii sau în vederea pronunțării
hotărârii prin care se finalizează judecata.
 Suspendarea procedurii poate avea loc în cazul prevăzut de art. 54 par. 3 din Statutul CJUE, inclus în
Protocolul nr. 3. În toate celelalte cazuri, procedura se suspendă prin decizia Președintelui, adoptată
după ascultarea judecătorului raportor, a AG și a părților.
 În împrejurări speciale, din oficiu sau la cererea unei părți, după ascultarea judecătorului raportor, a
AG și a părților, Președintele poate să dispună amânarea cauzei la o dată ulterioară.

Question 4

Faza scrisă

Answer 4

Faza scrisă
 În ceea ce privește depunerea actelor de procedură în limbile oficiale, CJUE poate stabili prin decizie
întinderea maximă a memoriilor sau a observațiilor depuse în fața sa.
 În faza scrisă se pot organiza activități de cercetare judecătorească, prin ordonanță, care stabilește,
de asemenea, și faptele ce trebuie dovedite; potrivit Regulamentului de procedură, activitățile de
cercetare judecătorească cuprind:
a) înfățișarea personală a părților;
b) solicitarea de informații și de prezentare de înscrisuri;
c) proba testimonială;
d) expertiza;
e) cercetarea la fața locului.
Cu excepția cazului în care Curtea decide să acorde părților un termen pentru a depune observații
scrise, Președintele stabilește data deschiderii fazei orale, după îndeplinirea activităților de cercetare
judecătorească.

Question 5

Faza orală

Answer 5

 În anumite situații, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea AG, CJUE poate decide să
nu organizeze o ședință de audiere a pledoariilor în cazul în care consideră, după lectura memoriilor
sau a observațiilor depuse în cursul fazei scrise a procedurii, că este suficient de informată pentru a se
putea pronunța.
Altfel, eventualele cereri motivate de organizare a ședinței de audiere a pledoariilor se depun în termen
de 3 săptămâni de la notificarea către părți sau către persoanele interesate a închiderii fazei scrise a
procedurii.
 Dezbaterile sunt deschise și sunt conduse de Președinte.
Pentru motive grave, care au legătură în special cu securitatea statelor membre sau cu protecția
minorilor, Curtea poate să decidă ca dezbaterile să se desfășoare în ședință secretă.
 După ascultarea pledoariilor părților sau a persoanelor interesate, Președintele pronunță închiderea
ședinței de audiere a pledoariilor.
Concluziile AG se prezintă după audierea pledoariilor.
 Curtea poate oricând să decidă, după ascultarea AG, deschiderea sau redeschiderea fazei orale, atunci
când nu este suficient de lămurită sau când o parte a invocat după închiderea acestei faze un fapt nou,
de natură să aibă o influență decizională asupra deciziei CJUE, sau atunci când cauza trebuie să fie
soluționată pe baza unui argument care nu a fost pus în discuția părților.
 Hotărârea Curții se pronunță în ședință publică.
Cuprinsul hotărârii este prevăzut în Regulamentul de procedură, ca și cuprinsul ordonanței.
Hotărârea este obligatorie de la data pronunțării sale; ordonanța este obligatorie de la data notificării
sale.

Question 6

Aspecte generale privind acțiunile directe

Cererea introductivă cuprinde următoarele:

Answer 6

 În cazul acțiunilor directe, părțile pot fi reprezentate numai de agentul sau avocatul lor.
 Cererea introductivă cuprinde următoarele:
a) numele și domiciliul reclamantului;
b) indicarea părții împotriva căreia este formulată cererea;
c) obiectul litigiului;
d) motivele și argumentele invocate;
e) o expunere sumară a motivelor;
f) concluziile reclamantului;
g) probele și propunerea de probe.
Acolo unde este cazul, cererea introductivă este însoțită de înscrisurile necesare.

Question 7

Aspecte generale privind acțiunile directe
n memoriu
în apărare

Answer 7

 În termen de 2 luni de la notificarea către pârât a cererii introductive, acesta poate depune un memoriu 
în apărare, care cuprinde: 
a) numele și domiciliul pârâtului; 
b) motivele și argumentele invocate; 
c) concluziile pârâtului; 
d) probele și propunerea de probe.

Question 8

Aspecte generale privind acțiunile directe

Cererea introductivă și memoriul în apărare pot fi completate

Answer 8

Cererea introductivă și memoriul în apărare pot fi completate cu o replică a reclamantului și o duplică
a pârâtului.
Pe parcursul procesului, invocarea de motive noi este interzisă, cu excepția cazului în care acestea se
întemeiază pe elemente de drept și de fapt care au apărut în cursul procedurii.
Probele pot fi depuse în cadrul replicii, cât și în cazul duplicii.

Question 9

Aspecte generale privind acțiunile directe

intervenția

Answer 9

Poate avea loc intervenția, prin care se urmărește susținerea în tot sau în parte a concluziilor uneia
dintre părți.
Intervenția nu conferă aceleași drepturi procedurale precum cele conferite părților și este accesorie
litigiului principal.
Intervenientul ia litigiul în stadiul în care se află în momentul intervenției sale.
Cererea de intervenție se depune în termen de 6 săptămâni de la data publicării în Jurnalul Oficial al
UE a avizului în care se indică data înregistrării cererii de chemare în judecată, numele părților,
concluziile cererii introductive, motivele și principalele argumente invocate.
Cererea de intervenție se comunică părților, în vederea obținerii eventualelor observații scrise sau
orale ale acestora.

Question 10

Aspecte generale privind acțiunile directe

procedură accelerată

Answer 10

În cazul acțiunii directe se poate derula o procedură accelerată. Aceasta este decisă de către
Președinte, la cererea reclamantului sau a pârâtului, după ascultarea celeilalte părți, a judecătorului
raportor și a AG.

Question 11

Aspecte generale privind acțiunile directe

cheltuielile de judecată

Answer 11

n ceea ce privește cheltuielile de judecată, acestea sunt precizate în hotărârea sau ordonanța
pronunțată. Regula este că partea care cade în pretenții este obligată să suporte cheltuielile de judecată.

Question 12

Aspecte generale privind acțiunile directe

Acordul amiabil

Answer 12

Acordul amiabil – dacă, înainte ca instanța să se fi pronunțat, părțile ajung la un acord cu privire la
soluționarea litigiului și dacă acestea informează Curtea că renunță la orice pretenție, Președintele
dispune radierea cauzei din registrul Curții.

Question 13

Aspecte generale privind acțiunile directe

Desistarea

Answer 13

Desistarea – în cazul în care reclamantul informează Curtea că înțelege să renunțe la judecată,
Președintele dispune radierea cauzei din registru.

Question 14

Aspecte generale privind acțiunile directe

Nepronunțarea asupra fondului

Answer 14

Nepronunțarea asupra fondului – în cazul în care constată că acțiunea a rămas fără obiect și că nu mai
este necesar să se pronunțe asupra fondului, Curtea poate oricând, din oficiu, la propunerea
judecătorului raportor, după ascultarea părților și a AG, să decidă să se pronunțe prin ordonanță
motivată.

Question 15

Aspecte generale privind acțiunile directe

Cauzele de inadmisibilitate pentru motive de ordine publică

Answer 15

Cauzele de inadmisibilitate pentru motive de ordine publică – la propunerea judecătorului raportor,
Curtea poate oricând, din oficiu, după ascultarea părților și a AG, să decidă să se pronunțe prin
ordonanță motivată asupra cauzelor de inadmisibilitate pentru motive de ordine publică.

Question 16

Aspecte generale privind acțiunile directe

Excepțiile și incidentele de procedură

Answer 16

 Excepțiile și incidentele de procedură – cererea prin care o parte solicită Curții să se pronunțe asupra
unei excepții sau asupra unui incident, fără a intra în dezbaterea fondului, se formulează prin înscris
separat; imediat după depunerea cererii, Președintele stabilește un termen pentru ca cealaltă parte să
își formuleze în scris motivele și concluziile.

Question 17

Aspecte generale privind acțiunile directe

Hotărârile pronunțate în cauzele judecate în lipsă

Answer 17

Hotărârile pronunțate în cauzele judecate în lipsă – în cazul în care pârâtul, căruia cererea
introductivă i-a fost legal comunicată, nu răspunde la aceasta cu respectarea termenului și a condițiilor
de formă, reclamantul poate solicita Curții să judece cauza în lipsă; hotărârea pronunțată în cauza
judecată în lipsă este executorie.

Question 18

Aspecte generale privind acțiunile directe
Cererile și acțiunile referitoare la hotărâri și la ordonanțe
a-d

Answer 18

a) Îndreptarea – erorile materiale sau de calcul ori inexactitățile vădite pot fi îndreptate de Curte, din
oficiu sau la cererea unei părți, cu condiția ca această cerere să fie depusă în termen de 2 săptămâni
de la pronunțarea hotărârii sau de la notificarea ordonanței.
b) Omisiunea de pronunțare – în cazul în care Curtea a omis să se pronunțe asupra unui anumit capăt
de cerere sau asupra cheltuielilor de judecată, partea care înțelege să se prevaleze de această
împrejurare sesizează Curtea pe calea unei cereri introductive, în termen de o lună de la notificarea
deciziei.
c) Opoziția – hotărârea pronunțată în cauza judecată în lipsă poate fi atacată cu opoziție, care se
formulează în termen de o lună de la notificarea hotărârii.
d) Terța opoziție – poate fi formulată în condițiile prevăzute de Statut, în cazul în care hotărârea a
fost pronunțată fără audierea statelor membre, instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor și
oricăror alte persoane fizice și juridice, dacă această hotărâre le lezează anumite drepturi.

Question 19

Aspecte generale privind acțiunile directe
Cererile și acțiunile referitoare la hotărâri și la ordonanțe
e-g

Answer 19

e) Interpretarea – în caz de dificultate privind înțelegerea sensului sau domeniului de aplicare a unei
hotărâri sau a unei ordonanțe, sarcina de a o interpreta revine Curții, la cererea unei părți sau a
unei instituții care demonstrează un interes în acest sens.
f) Revizuirea – poate fi cerută numai în urma descoperirii unui fapt de natură să aibă o influență
decisivă și care, înainte de pronunțarea hotărârii sau de notificarea ordonanței, era necunoscut
Curții și părții care solicită revizuirea; aceasta se solicită în termen de cel mult 3 luni de la data la
care solicitantul a luat cunoștință de faptul pe care se întemeiază cererea.
g) Trimiterile preliminare – cuprinsul cererii de decizie preliminară prezintă următoarele elemente:
- o expunere sumară a obiectului litigiului, precum și a faptelor pertinente, așa cum au fost
constatate de instanța de trimitere;
- conținutul dispozițiilor naționale care ar putea fi aplicate în speță și jurisprudența națională
pertinentă;
- expunerea de motive care au determinat instanța de trimitere să aibă îndoieli cu privire la
interpretarea sau validitatea anumitor dispoziții din DUE, precum și legătura pe care instanța
de trimitere o stabilește între aceste dispoziții și legislația națională aplicabilă litigiului
principal.

Question 20

Aspecte generale privind acțiunile directe

În cazul procedurii specifice, poate fi întâlnită o procedură

Answer 20

În cazul procedurii specifice, poate fi întâlnită o procedură preliminară accelerată, în cazul în care
natura cauzei presupune examinarea acesteia în termen scurt, și o procedură de urgență, în cazul
în care litigiul vizează Titlul V din Partea a III-a din TFUE, referitor la spațiul de libertate,
securitate și justiție.

Question 21

Aspecte generale privind acțiunile directe

Avizele –

Answer 21

 Avizele – conform art. 218 alin. (11) TFUE, cererea de aviz cu privire la compatibilitatea unui proiect
de acord internațional cu normele DUE poate fi depusă de un stat membru, de PE, de Consiliu sau de
Comisia Europeană.
Avizul se pronunță în ședință publică și se notifică tuturor statelor membre și instituțiilor UE.

Question 22

e reprezentarea României pe lângă CJUE

Answer 22

În ceea ce privește reprezentarea României pe lângă CJUE, acesta se realizează prin intermediul unui
agent guvernamental, care funcționează în cadrul MAE și care este sprijinit de Grupul de Lucru Contencios
UE, format din experți ai administrației publice centrale în acest domeniu.