Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Odonto - rezidentiat > Odonto - capitol 2 > Flashcards

Odonto - capitol 2 Flashcards

1
Q

Triada lui Keyes

A
  1. gazda - calitate structuri dure D
    - cantitate si calitate saliva
  2. B acidogene
  3. dieta alimentara - substrat alimentar fermentabil (hidrocarburi)
    + timp
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Etape formare structura smalt

A
  1. formarea matricei organice
  2. mineralizarea matricei organice
  3. maturare preeruptiva smalt
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Structuri deficitare in aranjament si structurare smalt

A
  1. formare cristale HA anormale
  2. cantitate ↓ saruri minerale
  3. cantitate ↑ substante organice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Perturbarea formarii matricei organice de smalt - cazue

A
  1. carenta in vitamine
  2. carenta oligoelemente
  3. principii nutritive - L, P, G
  4. boli infecto-contagioase
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Influenta oligoelemente in dezvoltare matrice organica smalt

A

Bor, Vanadiu, Molibden, Li, Mn, F, Strontiu
- in alimentatie, in perioada de formare a D
F&Strontiu - ↓ procese carioase
F, B, Mb in etapa de formare a smaltului → morfologia D
1. rontunjire varfuri cuspizi
2. largire & ↓ profunzime fosete si santuri Oc
3. ↓ ⌀ coronara
4. ↑ cristalinitatea smaltului - HA mai mari, mai putin solubile
→ autocuratire ↑
acumulare resturi ↓
→ incidenta carie ↓
Se - ↑ numar carii!!!

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Influenta Glu asupra formarii matricii organice de smalt

A

↑Glu rafinate >67%

  1. creste frecventa cariei
  2. stimuleaza debutul cariei
  3. ↑ incorporarea in smalt in substanta organica
    • ↑ carbonatul Ca
  4. ↓ mineralizarea
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Influenta P asupra formarii matricii organice de smalt

A

rol important in structurarea tesuturilor dure dentare
↓ dimensiunea dentara
fisuri smalt mai profunde

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Influenta L asupra formarii matricii organice de smalt

A

in formare:
↓L - ↓AA esentiali
→ leziuni severe ameloblasti
smalt cu structura deficitara a componentei organice
aspect in fagure de miere - matrice neomogena
posteruptiv:
- rol carioprofilactic
- modifica proprietatile de S ale smaltuluu
- x depunerea de biofilm B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Perturbarea mineralizarii matricei organice a smaltului

A

c% cationi/anioni ai microelementelor vor influenta:
1. structura, agregarea si orientarea cristalografica a SM
2. morfologia SM
3. compozitia SM
- diferentele de structura, morfologie si compozitie variaza individual
- in functie de aportul din alimentatie a microelementelor
Ca, PO, F, Mg - cei mai importanti
factori directi mineralizare: carenta vit D, af endocrine

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

D erupt vs tineri vs adulti - factori cariosi

A

D recent erupt - incorporeaza fosfat de Ca de x10-20 mai mult decat un D adult
- prin schimburi osmotice cu saliva
P tineri - permeabilitate ↑
- demineralizare mai rapida
- R scazuta la atac acid - mai ales in hipoplazii
P adult - schimburile ionice si permeabilitatea ↓

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Componente lichid bucal

A
  1. saliva
  2. lichid din transudatul din mucoasa bucala - functie emunctoriala
  3. lichid din secretia din santul ggval/pungi paro - ↑ in inflamatie
  4. mucus nazo-faringian
  5. regurgita din lichidul gastric
  6. lichide de pasaj - apa/alte bauturi
  7. elemente rezultate din degradarea resturilor alimentare
  8. elemente rezultate din activitatea enzimatica a florei microbiene
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Proprietati lichid bucal

A
  1. Compozitia salivei
  2. Rata secretiei salivare
  3. Flux salivar
  4. Vascozitate
  5. Timp de clearence
  6. Sistem tampon
  7. Proprietati antibacteriene
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Compozitia salivei depinde de

A
  1. origine
  2. flux
  3. natura alimentelor consumate
  4. prezenta B si resturilor celulare
  5. factori individuali
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Rata secretie salivara

A

secretia stimulata = 1-3ml/min
<0,7ml/min - hiposialie
secretia de repaus = 0,2-0,3ml/min
< 0,1ml/min - hiposialie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Film salivar - dimensiune si miscare

A 
pe S mucoasei bucale, linguale, jugale
=0,01-0,1mm
in permanenta miscare cu 0,8-8mm/min 
    - in functie de musculatura
poate stagna pe fetele V ale DF si M mand
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Flux salivar - roluri

A
  1. indepartare mecanica prin spalare a alimentelor aderente pe S coronara
  2. diluare si dispersare actiuni enzime din mediul salivar
  3. aduce la aproximativ c% initiala a Glu din CO
  4. eliminare acizi din biofilmul B
  5. impiedica concentrarea florei microbiene pe anumite S
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Mucina

A

= glicoP cu Gm mare

  • influenteaza vascozitatea salivei
  • invers proportionala cu cantitatea salivara
  • rol in
    1. adeziunea si aglutinarea B pe S D
    2. lubrifiere mucoasa
    3. evitare evaporare apa si uscare
    4. faciliteaza miscarile limbii si vorbirea
    5. incetineste procesul de remineralizare (adera de smalt, bariera pentru ionii minerali)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Vascozitate in functie de provenienta - in comparatie cu apa

A

1,5 - parotida - cantitatea cea mai mare
3,4 - SBM
13,4 - SBL

19
Q

Caracteristici timp clearence

A
  1. invers proportional cu intensitatea secretiei salivare
  2. se pastreaza constant cat timp glandele functioneaza normal
  3. exista variatii topografice din cauza stagnarii salivei in anumite zone

sa fie ↑ substante carioprofilactice - F, CHX
↓ substante + carie

20
Q

pH salivar - variatii zilnice in functie de

A
  1. faza de activitate/repaus a secretiei
  2. intensitatea secretiei salivare
  3. tip alimentatie
21
Q

Tipuri sistem tampon & pH la care activeaza

A 
1. al bicarbonatilor
    actiune maxima la pH=6
    actiune foarte slaba la pH=5-6
2. al fosfatilor
    capacitate maxima la pH=6,8-7,2
3. al P si glicoP
    actioneaza la pH=4,5
22
Q

Factori care influenteaza capacitatea tampon

A
  1. valoarea initiala a pHului si variatiile sale
  2. reologia bucala - proprietatea lichidului bucal de a se scurge
  3. ritmul secretiei
    • ST↑ la stimularea secretiei
  4. metabolismul fluxului salivar
    • pierdere CO2 si CO3 in sistemele tampon - necesita refacere completa
  5. unele stari fiziologice - graviditatea
    • la finalul sarcinii - ↓ bicarbonatii
    • imediat dupa nastere - ↑ bicarbonatii
  6. medicamente - anticonceptionale
    • ↑ ST prin modificari ritm secretie de natura hormonala
23
Q

Mecanism proprietati antimicrobiene

A
  • modeleaza colonizarea CO
    1. inhibare metabolism microorganisme
    2. inhibare aderenta microorganisme
    3. ± suprimarea unor organisme
24
Q

Functiile salivei

A
  1. reglare pH prin sisteme tampon
  2. echilibru ecologic
    • x resturi alimentare si alte particule straine care pot fi medii de cultura pentru dezvoltarea microorganismelor
  3. clearence = diluare
  4. lubrifiere - prin mucina
  5. digestie - formare bol alimentar cu amilaza salivara
  6. excretie
    • cataboliti, SO, SA (Ca, F), medicamente
  7. masticatie si vorbire - apa si mucina
  8. spalare - apa
  9. favorizeaza perceptia gustativa - dizolvare excitanti specifici din solubilizarea alimentelor si contact cu R gustativi
25
Q

Mecanisme rol carioprofilactic lichid bucal

A
  1. ↓ timp clearence pentru alimentele fermentabile
  2. ↓ timp clearence pentru microorganisme cariogene
    • aglutinare si spalare mecanica
  3. bactericid
  4. previne colonizarea smaltului cu microorganisme cariogene
  5. inhiba metabolismul B
  6. satureaza biofilmul cu SM - prevenire demineralizare
  7. remineralizare leziuni carioase incipiente, necavitare
    • formare fosfati Ca
    • actiune ↑ daca exista ↑F
  8. tamponare aciditate bucala prin
    • sisteme tampon
    • substante alcaline - sialina si uree
  9. inhiba adeziunea microbiana
26
Q

Rol factori alimentari in cariogenitate

A
  1. schimbarea dietei alimentare
    • din dieta saraca in hidrati in bogata
  2. grad rafinare alimente
    • produse naturale, neprelucrate = 20-25% din G
    • produse rafinate, prelucrate = 60-100% din G
  3. momentul consumului - intre mese ↑ incidenta cariei
  4. contact HC cu D - esential
  5. timp de stationare - timp clearence
27
Q

Factori care influenteaza timpul de stationare - timpul de clearence

A
  1. consistenta si aderenta alimente - HC
  2. marime particule
  3. duritate particule
  4. vascozitate HC
  5. textura si gust alimente
  6. solubilitate in lichidul bucal
  7. secretia salivara - provocata prin sumarea proprietatilor organoleptice
  8. retentivitatea D si arcadelor
  9. capacitatea partilor moi peridentare de curatire

alimente dure, particule mari - flux salivar ↑ - timp clearence ↓
alimente moi, particule mici - flux salivar ↓ - timp clearence ↑

28
Q

Scurtare timp clearence

A
  1. secretie salivara ↑ - la finalul mesei alimente dure, aromate
  2. alimente detergente - legume, fructe crude dupa masa
  3. branzeturi, nuci, alune - ↑pH + bogate in Ca si PO
  4. guma de mestecat x zahar - ↑ secretia salivara
  5. periaj imediat dupa mesele principale
29
Q

Factori care stimuleaza cresterea microorganismelor in cavitatea orala

A
  1. temperatura optima
  2. umiditate
  3. conditii de aero si anaerobioza
  4. substrat nutrivit bogat
  5. valori pH variate
30
Q

Materia alba

A

= strat atasat de biofilm la P cu igiena deficitara

  • aderenta ↓ - se poate indeparta cu un spray de apa
    1. Leu
    2. bacterii
    3. celule epiteliale descuamate
31
Q

Biofilmul bacterian - rezultatul adeziunii B care depinde de:

A
  1. varsta P
  2. igiena orala
  3. cantitate si calitate saliva
  4. dieta alimentara
  5. aranjament D pe arcade
  6. prezenta afectiuni generale
32
Q

Etape formare biofilm B

A
  1. Pelicula primara ce acopera D
  2. Etapa de colonizare B initiala
  3. Etapa de colonizare B secundara = maturarea placii B
33
Q

Efecte modificare substrat nutritiv formare biofilm

A

inlocuire ZAHAROZA cu maltoza, glucoza, fructan
→ polizaharizi solubili
→ pelcula subtire, instabila
→ x nocivitate

34
Q

Glicocalix

A 
= matrice intermicrobiana
= retea de filamente polizaharidice - formata prin sinteza fructanului si glucanului la nivelul S celulei bacteriene
- prin el adera S mutans de smalt
  → devine colonizant stabil
roluri:
1. pe aceasta retea se agata B
2. ofera protectie multiplicarii B
3. impiedica fagocitarea B de catre Leu
4. impiedica actiunea Ac
35
Q

Continut biofilm matur

A
  1. cantitate ↑ germeni
  2. material anorganic din saliva - Ca, PO, Mg, Na, K
  3. carbohidrati
  4. celule epiteliale - diferite stadii de integrare
  5. enzine - proteaze, colagenaze, suflataze, hialuronidaza
  6. acizi - lactic si propionic
  7. leucocite - diferite grade vitalitate in functie de inflamatie
  8. eritrocite - mai ales pe mucoasa ulcerata
  9. particule alimentare
  10. protozoare (entamoeba), trichomonas - af ggvale acute si pungi paro
36
Q

Cantitatea de acizi formata in biofilmul matur depinde de

A
  1. cantitatea de germeni
  2. activitatea enzimatica a germenilor
  3. cantitatea de substrat metabolizabil
  4. prezenta resturi alimentare
37
Q

Preferintele speciilor bacteriene

A

mucoasa orala - SMS - S. sanguis, S. mitis, S. salivarius
mucoasa L - SMS - S sanguis, S. mutans, S. salivarius
suprafete D - S salivarius
sant ggval - FAS - fusobacterium, spirochete, Aa
leziune carioasa smalt - S mutans
leziune carioasa dentina - S mutans, lactobacil
leziune carioasa radiculara - Aa

38
Q

Flora bacteriana specifica biofilm - numere, procente

A

=70-80% din constituentii biofilmului
1mm3 BB = 1mg = 10^8 microorganisme = x10-300>lichidul bucal

39
Q

Caracteristici microorganisme cariogene

A
  1. sa determine aparitia unei cantitati ↑ de acizi in CO
  2. sa reziste mediului acid produs prin leziunea carioasa
  3. capabila sa produca singura leziunea carioasa
  4. sa nu fie prezenta pe S D ale D intemni de carie
40
Q

Antimicrobieni salivari

A
  1. lizozim
  2. peroxidaza
  3. lactoferina
  4. igA
41
Q

Scaderea pH<5,5 depinde de

A
  1. clearence bucal hidrocarburi
  2. productie de acizi organici
  3. varsta biofilmului
    • tanar - ST patrund
    • matur - neutralizat greu
  4. c% ↓ de Ca si PO din saliva
  5. pastrare grad ionizare ↑ a acizilor
    • ac lactic = 50% din acizi
    • grad ionizare ↑ → poate scoate ionul de Ca2 din smalt
42
Q

Factori care influenteaza timpul necesar remineralizarii

A
  1. varsta biofilm bacterian
  2. tip hidrocarburi consumate
  3. prezenta F din lichid bucal, crevicular, biofilm, saliva care se leaga de B
  4. restul de ioni de Ca si PO

!! proces incetinit de mucina
- adera la smalt
- bariera pentru ionii minerali

43
Q

Formarea peliculei primare - S acoperite de pelicula cu structura organica formata din:

A
  1. glicoP salivare
  2. lichid crevicular
  3. resturi celulare
  4. produse de metabolism
44
Q

Evolutia atacului cariogen depinde de echilibrul factorilor fizico chimici:

A
  1. solubilizarea tesuturilor calcificate
  2. pH
  3. permeabilitatea
  4. c% ionica din mediul inconjurator dintelui

Odonto - rezidentiat (8 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions