Odonto - capitol 1 Flashcards
Tesuturile odontale deriva din
Ectoderm: 1. smalt 2. epiteliu gingival Mezenchim divers diferentiat: 1. dentina 2. cement 3. os alveolar 4. spatiu periodontal 5. tesut pulpar
Odontom
D + spatiu periodontal + os = complex morfo-functional D = elementul specific componenta moale - pulpa componenta dura - smalt, cement, dentina
De cine sunt produse elementele D
Smalt - celule epiteliale diferentiate
= ameloblaste = adamantoblaste
Dentina - mineralizarea substratului matriceal de catre odontoblasti
Pulpa - deriva din papila mezenchimala
Caractere smalt - topografice:
- grosime
- aspect de suprafata
Grosime smalt
in functie de grupul D si diferitele zone de pe S coronara cuspizi M - 2,5-3mm cuspizi PM - 2,3-2,5mm margine I DF - 2mm colet IL - 0,2mm descreste progresiv spre colet - relatie cu cementul cement acopera smalt - 60-65% cap la cap - 30% x contact - 5-10%
JAC - configuratie anatomo-histo
smalt - foarte subtire, prisme putine, atipice, fragile
dentina - canalicule putine, dimensiuni < coronar, fara ramificatii
N - colet acoperit de gingie
patologic - dentina in ctc direct cu CO - retentie B
cand poate sa apara:
1. RG la varstnici
2. boala paro
3. periaj traumatic
4. strat cement care acopera smaltul foarte subtire (50-100microni) - se pierde usor
–> expunere dentinara
fermentatie acida
modificari biochimice
–> Hssb dentinara
Roluri smalt
- neutralizare partiala F masticatorii - grosime si dispozitiv sustinere D
- protectie tesut pulpar fata de excitatii fizice, chimice, electrice - grosime & structura
- procese functionale - triturare, apucare, taiere si formare bol alimentar - forma neregulata
Caractere fizice smalt
- Duritate
- Rezistenta
- Transluciditate
- Izolator
- Solubilitate = vulnerabilitate la atac acid
- Radioopacitate
Duritate smalt
= 5-8 grade pe scara Mohs - aproape de diamant
crescuta - S Oc M si PM
scazuta - straturi profunde smalt
- S px
Kroncke & Buhler: duritate = mineralizare/structura
Rezistenta smalt este datorata&asigurata de
datorata:
1. c% crescute de substanta minerala
2. structurii complexe
asigurata de:
1. gruparea cristalelor in prisme separate de substanta interprismatica
2. traiectorie curba a prismelor de smalt
- rezilienta
- risc scazut de fracturare la socuri Oc
Transluciditate smalt
variabil intre alb galbui si albastru cenusiu
in functie de grosimea si calitatile smatului - depind de:
1. structura arhitectonica a prismelor de smalt
2. compozitia chimica
3. gradul de mineralizare
4. dimensiunea tesuturilor D - pulpa si dentina
5. varsta P
6. culoarea dentinei subiacenta
Ropacitate smalt
>os, dentina, cement clinic - permite: 1. stabilire grad afectare smalt 2. apreciere corectitudine in timp a unor T 3. aparitie carii secundare marginale
Vulnerabilitate la atacul acid = solubilitate smalt
solubil in mediu acid - nu e uniforma - creste de la S la JAD in functie de: 1. calitate smalt 2. c% F c&F crescuta: scade: 1. demineralizarea 2. duritatea 3. solubilitatea creste: remineralizarea Solubilitatea in mediu acid = cauza aparitiei cariilor - poate fi influentata prin: 1. igienizare 2. aplicatii topice F 3. actiuni preventive impotriva factorilor etiologici ai cariei
Caractere chimice smalt - SM
95-98% din V
87-91% din G
90% SM smalt - fosfati de Ca = cristale micro HA divers orientate
2% fluorapatita - mai putin solubila in acizi organici
carbonati
silicati
fosfati
Caractere chimice smalt - SO
0,4% din V
2% din G
colagen - 1/3 solubil
2/3 insolubil
fractiuni insolubile structurate in lanturi polipeptidice asemanatoare cu colagenul/keratina
fractiuni solubile:
1. P solubile
2. P serice
3. P legate de Ca
4. fosfoP
5. peptide cu AA similari cu cei din colagen
6. glucide - mai ales superficial
- galactoza, Glu, manoza, xiloza, fucoza, amnoza, MPZ
7. lipide - colesterol, AG nesaturati
8. acizi organiciSchimb de microelemente smalt
dupa mineralizare:
1. difuziune
2. schimb ionic
dupa eruptie:
1. difuziune saliva &
2. schimb ionic componenti alimentari
3. in anumite arii - procese slabe de demineralizare/remineralizare
Compozitie HA
compozitie minerala variabila in functie de:
- compozitia in microelemente a fluidelor tesuturilor din corp la momentul depunerii lor in faza de cristalizare
- dominanta genetica ce conduce procesele bio-anorganice
- P cu boli metabolice/de nutritie vor avea c% diferita fata de P sanatosi
- ex: familii cu boala Willson, Menkes, Alzheimer
Caractere morfofunctionale - straturi smalt
straturi: 1. intern aprismatic 2. prismatic - prisme smalt & substanta interprismatica 3. extern aprismatic cristalele de HA - 2 structuri: - prisma de smalt - substanta interprismatica
Prismele de smalt
= unitate fundamentala smalt
= cordoane inguste, mineralizate, contur poligonal, in pachete dense
- strabat smaltul de la JAD spre exterior
numar ↑ la D cu coroane voluminoase - 12mil Mmax
↓ la D cu coroane mici - 5mil ILmand
- nu sunt in contact intre ele - separate de substanta interprismatica
- inconjurate de teaca prismei
dimensiuni = 4-8microni
↑ spre S smalt
↓ spre S dentinei
lungime variabila - in functie de grosimea smaltului
! nu e egala cu grosime - au traiect sinuso
↑ la cuspizi
↓ la colet
traiect
- usor sinuos in 1/3 spre JAD
- mai liniar in 2/3 spre exterior
- se pot intinde de la JAD la S sau dispar pe parcurs si sunt continuate de alte prisme
Striatii transversale smalt
- la 4-5microni unele de altele
- perpendiculare pe axul lung al prismelor
apar ca niste discuri suprapuse, intunecoase, albicioase - alterneaza regulat
- mai evidente in smaltul insuficient calcificat
= formarea ritmica a matricei smaltului - zone de intensitate variabila de mineralizare
- ritmata de activitatea nocturna/diurna metabolica
Striatiile paralele ale lui Retzius smalt
= liniile de crestere ale lui Retzius
= linii paralele, intunecate si clare, echidistante
- distanta > decat striatiile transversale
- smaltul se formeaza in straturi succesive
= depunerea ciclica a matricii smaltului si calcificarea sa
- urmeaza conturul morfologic al D
directii:
- JAC - perpendicular pe axul lung D
- 1/2 medie coronara - oblice
- spre Oc/I - devin verticale, aproape || cu axul lung D
- cuspizi - dorma de arcuri ce coafeaza stratul de dentina cel mai proeminent
- se adapteaza stratului de dentina subiacent
transversal - forma de cercuri concentrice || S externa smalt
- dispuse la intervale neregulate - ca si liniile de arbori
la jonctiunea cu S amelara - majoritatea formeaza PERKYMATII
Perkymatiile
= serie de santuri circulare, || intre ele
la jonctiunea striatiilor paralele ale lui Retzius cu S amelara
- mai ales la colet
- distanta ± regulata = 60-120microni
Sectiune longitudinala prisme de smalt
- coloane poliedrice
- traiect sinuos - diferit de la o zona la alta
– orientate incat sa R la P axiale - aranjament alternativ pe grup/strat de prisme - schimbarea de directie - progresiv de la JAD spre exterior
- rar directie dreapta rectilinie
- in general perpendicular pe JAD
- colet - directie apicala - < ascutit
- 1/2 medie - orizontala
- I/Oc - oblice spre verticale || cu axul lung D
sectionare in planuri diferite - fenomen optic = striile lui Hunter-Schreger
Striile lui Hunter Schreger
vizibile la microscop cu lumina polarizata
- sectiune longitudinala
daca prisma a fost sectionala longitudinal - S ↑ - benzi clare = PARAZONII
daca prisma a fost secionata pe o latura a curburii transversale - S↓ - benzi intunecate = DIAZONII
Smaltul nodos
= aspect particular al smaltului in zonele functionale - Oc, I, Ce
- fascicule de prisme care au un traiect neregulat, sinuos si se intrepatrund in apropierea dentinei
- R↑
- x desprinderea prismelor la preparatie
clinic:
- orientare importanta in fazele de preparare ale cavitatii ai caror pereti trebuie sa fie R
- mai ales important la materialele neadezive
Sectiune transversala prisme de smalt
contur polimorf forma: 1. poligonala frecvent 2. ovalara 3. solz de peste 4. gaura de cheie 5. rotund
Modificari smalt in functie de varsta - structurale
dupa terminarea amelogenezei smaltul nu mai sufera remanieri tisulare
C modificari structurale:
1. traumatic - pierderi smalt/uzura D - abrazie, atritie
2. chimic - uzura substanta cu pH acid - alimentatie/expuneri profesionale/regurgitatii acide/vomismente - eroziuni
3. carioasa - fermentatie acida
- igiena slaba
- biofilm B
- carbohidrati
Modificari structurale:
1. uzura de S smalt - disparitie partiala/totala smalt aprismatic extern
- transpare dentina subiacenta
2. modificare culoare
- incorporare substante colorante
- modificari dentinare - transpar cand smaltul e subtire
3. scadere permeabilitate smalt
4. creste c% F de la S smaltului
Grosime dentina
repartizata aproape uniform pe toata S D - spre apex 3-7mm - Oc M si PM 3-5mm - margini I 3-5mm - radacina 3-4mm - colet 1-3mm - apex
Caractere fizice dentina
- Culoare
- Semitransparenta
- Depresibilitate
- Radioopacitate
- Duritate
- Permeabilitate
Culoare dentina
DT - alb-galbui
DP - galben deschis
- devine mai inchisa la inaintarea in varsta din cauza Senescentei dentinare
= fenomen natural
- mineralizare canalicule dentinare
- scadere grad transparenta
→ galben intens care transpare prin stratul de smalt subtiat
Duritatea dentinei
5° pe scara Mohs
Cum ne dam seama ca am trecut de smalt si am intrat in dentina la instrumentare?
prin prisma culorii, duritatii si semitransparentei dentinare
- S cu aspect mat - x luciul smaltului
- culoare mai galbena
- duritate mai scazuta - instrumentar mai eficient
- durere - sectionare canalicule dentinare
- deplasare lichid tisular in interiorul lui
Depresibilitatea dentinara
anume grad de elasticitate - suporta usoare deprimari
rol:
1. amortizare socuri masticatorii la nivelul smaltului
2. asigura stabilitate morfologica a smaltului
Radioopacitate dentina
cement<dentina<os<smalt
permite aprecierea:
1. daca pr carios a depasit smaltul
2. profunzimea dentinei la care a ajuns
3. raportul cu camera pulpara
4. formarea de dentina tertiara sau de reactie (Ropacitate diferita datorita mineralizarii diferite)
Permeabilitatea dentinara - influenteaza
- extinderea si gravitatea raspunului pulpar
- conductanta hidraulica
- aparitia ssb dentinare
- controleaza miscarea fluidului dentinar
- poate permite difuziunea substantelor medicamentoase
Permeabilitatea dentinara - factori
- varsta P
- fenomenul de remineralizare
- scleroza dentinara
- apozitia de dentina tertiara
- precipitarea cristalelor in canaliculele dentinare
- senescenta pulpara
- interfereaza cu transmisia hidrodinamica prin canaliculele dentinare
Permeabilitate dentinara ↑ si ↓
CRESTERE:
1. D tineri
2. in apropierea pulpei dentare
- in functie de grosimea stratului dentinar
- strat dentinar mai aproape de pulpa
- dimensiune canalicule ↑
- fibre nervoase terminale mai aproape de mediul exterior
- transmitere durere mai prompta
2. zona coarnelor pulpare vs centrul Oc
3. S Px vs Oc
SCADERE:
1. dentina radiculara vs colet - numar diferit de canalicule
colet = 42k/mm2
radicular = 8k/mm2
fluidul intercanalicular radicular = 2% din cel coronar
2. prezenta DDR post intrumentare - temporar
3. P salivare/plasmatice - temporar
4. diferente regionale date de neregularitati canaliculare
5. depuneri:
- minerale
- componente organice prelungiri odontoblasti
- depozite colagen
6. interfata dentina secundara-tertiara neregulata, atubulara
Caractere chimice dentina - SM
67% (63,3-70,3%)
25% din V
80% din G
componente:
Ca = 28-35%
PO = 13-17%
!! Ca/Po = 2/1 in functie de varsta:
↑ pana la varsta la 30 ani
↓ la varstnici
carbonati = 3%
Mg = 1-2%
Na, Cl, K, F, Si, Zn <1%
Staniu, Strontiu, Pb, Fe, MnCaractere chimice dentina - CO
20% (10-21%)
matrice colagenica - produs al odontoblastilor in odontogeneza
90% colagen - contine P x100 vs smalt
10% fractiune insolubila noncolagenica = keratina
rol in initiere si mineralizare - legare Ca
Caractere morfo-functionale - tipuri dentina
- Mantaua dentinara = dentina periferica
- Dentina circumpulpara = dentina primara
- Dentina intercanaliculara = intertubulara
- Dentina pericanaliculara = peritubulara
- Dentina secundara = functionala
- Predentina
Caractere topografice cement
grosime in sectiune longitudinala: 20-30microni JAC 20-60microni ICmax 150-200microni apex - dupa 70 de ani - valori x3 creste in grosime toata viata
Caractere fizice cement
- Duritate < x2,4 vs smalt
x1,4 vs dentina - Culoare galbui-deschis: smalt
- Mat - x transluciditate
- Permeabilitate ↑
- favorizeaza schimburi metabolice cu tesuturile vecine
- avansare microorganisme spre dentina - Ropacitate < smalt, dentina
- R ↓ la atacul acid - mai ales la colet
Cauze invazie mai rapida B in cement
- permeabilitate ↑
- mineralizare ↓
- strat granular Tomes mineralizat ↓
- ligamente D-alv aproape in < drept
La nivel JAC dificil de format strat hibrid cement
- cauze si efecte
C: 1. numar canalicule dentinare ↓ 2. ramificatii ↓ 3. cement acelular, afibrilar - x R mecanica efecte: 1. fractura restaurare 2. acumulare placa 3. carie secundara marginala
Caractere chimice cement - CM
= anorganica = HA 45-50% 31% din V 61% din G masa uscata - fosfati & carbonati Ca - cristale HA aciculare - cele mai mici dintre t dure D - F - c% maxima din corp - Mg - c%< dentina - resturi fine - Pb, Cu, Fe o data cu vartsa ↑ cristalinitatea si mineralizarea
Caractere chimice cement - CO
50-55%
= matrice fibrilara de colagen - formata de odontoblasti
colagen tip I = 90% - agregat in fibrile - fibre
colagen tip III = 5%
fibre reticulina - in forma de benzi
Colagenul cementar contine cantitati mari de:
- hidroprolina
- glicina
- alanina
- prolina
Caractere morfo-functionale cement de ce depind?
- varsta P
- stimuli la care e supus in functia Oc
- procese de migrare fiziologica D
Clasificare cement
- localizare - coronar/radicular
- prezenta celulelor - celular/acelular
- continut in fibre - fibrilar/afibrilar
- moment formare - primar/secundar
- dupa Bosshardt:
1) acelular si afibrilar
2) celular cu fibre extrinseci
3) celular si acelular cu fibre intrinseci
4) celular mixt stratificat - amestec din celelalte forme
Straturile cementului secundar difera prin
- denumire
- viteza de formare
- compozitie chimica
- grad mineralizare
distributia pe S D - in functie de formarea radacinii
- supuse modificarilor pe parcursul existentei lor
Functiile cementului
- substrat tisular pentru atasarea ligamentelor D-alv
- contribuie la mentinerea relatiilor Oc
- adaptare functionala Oc - compensare pierderi substanta dura
- protectie radacina D
- reparare pierderi de substanta radiculara dupa:
- traumatisme
- resorbtie radiculara externa
- leziuni osteitice periapicale cronice
- pastrare intacta ligament si functie
- se depune permanent, peste cementul imbatranit
Tipuri hipercementoza
- Functionala
- Infrasolicitare functionala
- fiziologica = senila
- cu localizare la nivelul furcatiei
- Periapicala
- Posttraumatica
Resorbtia cementara
Fiziologica - rizaliza DT
Patologica:
1. posttraumatisme Oc violente - desprindere fragmente cement
2. post F supradozate si prelungite - crosete si T orto
- deplasari supradozate radiculare
- agravat de x vascularizatiei & metabolismul ↓
3. patologie parodontiu apical
4. dupa transplantari/reimplantari D
5. afectiuni generale:
1) hipovitaminoza A
2) hipotiroidism
3) TBC
4) osteodistrofia fibroasa ereditara
→ dezorganizare insertie fibre ligamentare D-alv si mobilitate D
! daca factorii patologici sunt indepartati - posibil cementogeneza
Continut canalicule dentinare
- prelungiri citoplasmatice odontoblasti
- fibre colagen
- TN amielinice din plex pulpar Raschkow
- fluid dentinar produs de tesutul pulpar
Continut tesut conjunctiv lax pulpar
- celule
- fibre
- vase sanguine si limfatice
- elemente nervoase
- fluid interstitial
Interconectivitatea relatiilor fizio-patologice a complexului pulpo-dentinar induce reactivitatea la
- atac carios
- manopere terapeutice
- restaurari coronare
- pierderi substanta necarioasa - traumatisme, uzura, slefuiri
- tehnici albire
Particularitati complex pulpo-dentinar care modeleaza tipurile de reactie
- pulpa situata in cavitate cu pereti rigizi, inextensibili
- orice modificare o determina sa se adapteze
- circulatie tip terminal
- sistem nervos informational si reflexogen bine reprezentat
- labilitate structurala pulpa D
Presiunile masticatorii sunt preluate de
- smalt
- elasticitatea dispozitivului organo-mineral dentinar
- D vecini
- sistemele de amortizare desmodontala - prin pctct
Dentina tertiara - definitie, cauze, tipuri
= tesut cicatricial format de catre pulpa ca o consecinta a iritatiei pulpare = formata prin mecanism de aparare, manifestat prin procesul de regenerare a CPD C: 1. atritie 2. abrazie 3. eroziune 4. traumatisme 5. carii tipuri: 1. Dentina de reactie - dupa localizare: 1) dentina de reactie sclerotica 2) dentina de reactie peripulpara 2. Dentina de reparatie
Dentina de reactie - aparitia depinde de
dupa actiunea T a unor substante medicamentoase - T plagii dentinare
1. profunzimea cavitatii
2. distanta difuziune intre cavitate si odontoblasti
cavitate profunda
distanta redusa
→ depunere dentina de reactie ↑
Consecinte odontoblasti la S de I ↑ asupra pulpei
~~~
distrugere dentina de reactie sclerotica
odontoblastii primari:
1. suferinta functionala
2. afectare organite celulare
3. largire spatii interodontoblastice
4. necroza subiacenta locului de actiune a S
Conditii formare dentina de reparatie
- x semne inflamatorii severe pulpara
- tesut pulpar:
- tanar
- reactiv
- numar suficient celule
- vascularizatie ↑
