Motivatia

Question 1

Cum influenteaza motivatia activitatea de studiu a elevilor?

Answer 1

1. preferinţa şi decizia pentru o acţiune în detrimentul alteia
2. nivelul de angajare în sarcină (efortul)
   - indicatori externi: luare de notite, punerea de intrebari etc
   - indicatori interni: procese cognitive implicate in studiu, sentimentul de control, prezenta unor trairi emotionale stenice
3. persistenta in sarcina
4. nivelul rezultatelor si performantelor actuale (componente externalizate ale invatarii)

Question 2

Teoria behaviorista a motivatiei

Answer 2

Motivaţia este o rezultantă a sistemului de recompense şi pedepse, care modelează comportamentul unei persoane.

Administrarea intaririlor trebuie să se facă contextualizat şi personalizat.

Question 3

Recomandari cu privire la acordarea de intariri

Answer 3

Excesul acordării de recompense poate submina implicarea elevului într-o activitate:
- cand interesul iniţial pentru activitatea recompensată este foarte mare
- cand nivelul motivaţiei intrinseci pentru un comportament este suficient de ridicat pentru a-l susţine.
Angajarea in comportament mentinut prin recompense se diminuează pe termen lung => habituare, exces de motivare

2 cat de situatii in care sa se utilizeze recompense:
1. situaţia în care interesul iniţial pentru o sarcină este scăzut;
2. situaţia în care sarcina este abstractă sau plicticoasă şi nu oferă suficiente satisfacţii intrinseci

Question 4

Ce spune teoria expectantei?

Answer 4

Motivaţia depinde de expectanta x atractivitate x valenta.

Question 5

Implicatii educationale ale teoriei expectantei

Answer 5

1. Formula este multiplicativă
2. O probabilitate foarte ridicată de obţinere a succesului poate fi contraproductivă => valenţa unei astfel de recompense se poate banaliza
3. Există o relaţie directă între valorizarea succesului şi facilitatea obţinerii lui. Succesul dobândit ca urmare a realizării unei sarcini uşoare nu este la fel de valorizat ca succesul obţinut în cazul unei sarcini dificile. Gradul de motivare este maxim la niveluri medii ale probabilităţii de obţinere a succesului.

Question 6

Expectanta

Answer 6

Estimarea probabilităţii obţinerii succesului (performanţe superioare) în funcţie de efortul investit.

Question 7

De ce e mediata expectanta

Answer 7

nivelul autoeficacităţii
dificultatea atingerii scopurilor (daca sunt prea inalte scade motivatia)
nivelul controlului

Question 8

Atractivitatea performantei

Answer 8

Un anumit nivel al rezultatelor obţinute va fi urmat de dobândirea unor eventuale recompense. O dată cu recompensarea performanţelor, scade nivelul atractivităţii acelei acţiuni.

Question 9

Ce variabile afectează atractivitatea performanţei?

Answer 9

Nivelul de încredere
Controlul

Question 10

Valenta

Answer 10

Gradul în care un lucru răspunde unei anumite trebuinţe, respectiv valoarea pe care individul o atribuie recompensei pe care estimează s-o obţină.

Question 11

Ce variabile afectează valenţa?

Answer 11

interesele, trebuinţele, preferinţele individului

Question 12

Diferente de gen in reactia la esec

Answer 12

a. fetele sunt mult mai afectate de eşec decât băieţii.
b. eşecurile şi dificultăţile afectează în mai mare măsură performanţele ulterioare ale fetelor bune la învăţătură, faţă de cele cu rezultate slabe
c. probabilitatea ca fetele să prefere sarcini pentru care dovedesc abilităţi superioare este mai mare decât în cazul băieţilor; baietii prefera activitati provocatoare
d. fetele atribuie cu probabilitate mai mare eşecurile experienţiate lipsei de abilităţi, dificultăţii sarcinii sau ghinionului, decât efortului scăzut
e. în sarcini dificile, în situaţia în care se simt frustrate, fetele înclină să creadă că e din cauza aptitudinilor scăzute. In general băieţii au mai multă încredere în ei înşişi (decât fetele) îi face mai disponibili pentru a aborda domenii şcolare mai provocatoare

Question 13

Ce factori luam in calcul in formarea atribuirilor?

Answer 13

(1) consistenţa în timp (cât de consistent se manifestă un astfel de comportament în situaţii similare?);
(2) similaritatea normativă (cât de similară este reacţia persoanei cu reacţiile tipice întro astfel de situaţie?);
(3) diferenţa reacţiei faţă de reacţiile specifice altor situaţii similare (distinctivitatea)
(cât de diferită este reacţia acestei persoane în această situaţie faţă de reacţiile sale din alte situaţii?).

Question 14

Care e asumptia centrala a teoriei atribuirii?

Answer 14

Protejarea imaginii de sine
Reuşitele şi succesul tind să le atribuie în mod sistematic propriilor eforturi şi abilităţi, în timp ce eşecurile le pun pe seama unor factori externi pe care nu pot să-i controleze (dificultatea problemei, neşansă).

Question 15

Clasificarea atribuirilor

Answer 15

(a) Locaţia controlului
atribuiri cauzale interne – formulate în termeni de abilităţi, cunoştinţe, caracteristici personale
atribuiri cauzale externe - formulate în termeni de întâmplare, şansă, alte persoane.

(b) Stabilitate
atribuiri cauzale stabile – ex. “Întotdeauna se întâmplă aşa”
atribuiri cauzale instabile – ex. “Este ceva întâmplător”

(c) Responsabilitatea asumată a succeselor / eşecurilor proprii
cauze controlabile (asociate cu o responsabilitate crescută) – de exemplu efort, cunoştinţe, suport social
cauze incontrolabile (asociate cu o responsabilitate scăzută) – de exemplu caracteristici personale înnăscute, noroc

Question 16

Ce influenteaza la elevi atribuirile?

Answer 16

(a) modul în care îşi construiesc imaginea de sine;
(b) expectanţele privind reuşita în diverse sarcini;
(c) măsura în care se vor angaja în situaţii de învăţare şi relaţionare în general;
(d) întregul lor comportament.

Question 17

Locusul de control si succesul scolar

Answer 17

Locus de control intern => îşi asumă responsabilitatea propriilor rezultate, au convingerea că resursele personale (abilităţi, cunoştinţe, efort investit etc.), precum şi controlul personal pot influenţa rezultatele acţiunilor proprii, iar succesele / eşecurile se datorează abilităţilor şi efortului investit

Locusul de control extern se referă la convingerea elevilor că abilităţile personale, precum şi controlul personal au un efect nesemnificativ asupra rezultatelor învăţării, acestea fiind cauzate de destin, şansă sau de intervenţia altor persoane

Question 18

Efectele atribuirii erorilor

Answer 18

atribuirea erorilor unor abilităţi fixe, nemodificabile, este asociată cu trăiri negative şi descurajează implicit adoptarea de strategii ale învăţării autoreglate.

atribuirea erorilor unor strategii de învăţare ineficiente este asociată cu trăiri stenice (mai puţin negative) şi susţine motivaţia adoptării unor acţiuni de reabilitare

Question 19

Ce e medierea personala si ce efect are?

Answer 19

Conceptul de mediere personală (personal agency) se referă la asumarea responsabilităţii acţiunilor proprii, respectiv atribuirea succesului / eşecului scopurilor formulate, resurselor mobilizate şi efortului depus.
Atribuirea succesului nivelului de competenţă şi efortului depus reprezintă principala convingere ce mediază competenţa unei persoane.

Question 20

Teoria socio-cognitiva a motivatiei

Answer 20

Motivatia rezulta din coroborarea factorilor socio-contextuali (contextuali + socio-culturali) si personali.

Factorii socio-contextuali si endogeni sunt mediati de facotirii cognitivi de reflextie si autoreglare.

Question 21

Care sunt factorii contextuali?

Answer 21

(1) Formularea sarcinilor
(2) Relaţia de autoritate din clasă
(3) Evaluarea
(4) Utilizarea recompenselor
(5) Tipul de grupare a elevilor
(6) Timpul acordat unei sarcini de învăţare

Question 22

Cum influenteaza formularea sarcinilor motivatia?

Answer 22

(a) sarcinile care sunt interesante, coerente, provocatoare vor facilita în general orientarea elevilor spre dobândirea de competenţe.
(b) sarcinile în care predomină rutina motiveaza mai degrabă spre obţinerea de performanţe
(c) formularea unei sarcini în termeni negativi (plictisitor, greu) reduce nivelul de implicare

Question 23

Cum influenteaza relatia de autoritate din clasa motivatia?

Answer 23

Un nivel ridicat al autonomiei este asociat în general cu pattern-uri motivaţionale adaptative.
Nivelurile motivaţiei şi trebuinţei de competenţă ale elevilor sunt puternic relaţionate cu convingerile profesorilor

Question 24

Cum influenteaza evaluarea motivatia?

Answer 24

Un accent deosebit pe care profesorul îl pune pe competiţie şi pe comparaţiile interindividuale ale performanţelor afectează evaluările elevilor cu privire la propriile calităţi, cu privire la ceilalţi şi cu privire la sarcinile pe care le execută.

Evaluările formative, orientate spre competenţă vor creşte nivelul motivaţiei intrinseci.

Question 25

Cum influenteaza tipul de grupare al elevilor motivatia?

Answer 25

gruparea în echipe, constituite pe baza unor principii de cooperare, promovează relaţii interpersonale pozitive între elevi: încredere, autoeficacitate, acceptare, schimb şi ajutor reciproc.

structura competitivă promovează un nivel redus de încredere şi adesea generează atitudini subversive (tentative de a-i dezorienta pe ceilalţi, sau de a-i împiedeca să-şi atingă scopurile).

structura individualistă a scopurilor promovează mai degrabă interacţiunile cu profesorul decât cu colegii şi reduce trăirile emoţionale pozitive.

Mediile cooperative sunt mai susceptibile de a genera niveluri motivaţionale pentru învăţare mai ridicate

Question 26

Cum influenteaza timpul acordat sarcinii motivatia?

Answer 26

Acordarea unor intervale de timp prea scurte pentru finalizarea unor astfel de sarcini poate demotiva elevii în a se implica în ele.

Question 27

Care sunt tipurile de scopuri pe care si le pot seta elevii?

Answer 27

Mastery Goal Orientation - Dezvoltare
- Dezvoltarea abilităților
- Atingerea unor scopuri provocatoare
- Evaluarea succesului: autoîmbunătățire
- Satisfacție: caracteristici ale sarcinii (interes, provocare)

Performance Goal Orientation - Demonstrare
- Demonstrarea abilităților în comparație cu ceilalți
- A fi mai bun decât ceilalți
- Evaluarea succesului: comparație socială
- Satisfacție: a fi mai bun decât alții și a depăși standarde de performanță

Question 28

Apropiere de succes vs evitare esec

Answer 28

Mastery - approach => vor sa invete, sa devina mai buni, sa inteleaga in profunzime
Mastery - avoidance => vor sa evite a intelege gresit sau a nu putea sa inteleaga
Performance - approach => obtinerea unor evaluari pozitive ale performantei
Performance - avoidance => evitarea unor evaluari negative

Question 29

Diferente intre elevii cu obiective de dezvoltare vs demonstrare

Answer 29

Elevii/studentii cu obiective de dezvoltare
- persistă mai mult în sarcină
- se implică mai intens
- depun mai mult efort
- folosesc strategii de învățare care accentuează înțelegerea profundă a conținutului
- există o corelație între acest tip de obiective & autoeficacitate

Elevii/studentii cu obiective de demonstrare
- folosesc strategii de învățare ,,de suprafață” (nu neapărat înțelegere în profunzime)
- strategii de sabotare (de ex. procrastinare) sau de trișare pentru anumite categorii de vârstă
= > inconsistențe în literatură - diferențiere între cele de ,,apropiere” vs. cele de ,,evitare”. Primele par să fie asociate cu persistența și performanța, în special la studenți

Question 30

De unde invatam cum ne formulam scopurile?

Answer 30

Cele mai influente contexte sociale pentru dezvoltarea copiilor: Școlile & Familia & Covârstnicii

Precursori ai orientării obiectivelor individuale
- Încurajarea efortului & înțelgerii -> scopuri orientate spre dezvoltarea competenței (mastery)
- Competiție și comparație socială -> scopuri orientate spre demonstrarea competenței (performance)

Question 31

Relatia tipurilor de scopuri cu performanta academica

Answer 31

Rezultate inconsistente:
- Influența modului în care este evaluată performanța
- Influența tipului de sarcină (perf - simple, mastery - complexe)
Demonstrare > Dezvoltare
Learning agenda match (demonstrare - facilitează performanța când sunt instrucțiuni clare și așteptări clare din partea profesorului, dezvoltare - când sarcinile sunt congruente cu interesele personale).
*Dezavantaj scopuri dezvoltare? Neglijarea sarcinilor considerate pentru progresul personal, deși pot fi relevante pentru evaluare.

Putem avea ambele tipuri de obiective simultan

Question 32

Tipurile de scopuri si well-being

Answer 32

Dezvoltare - well-being, incredere in sine, nivel scazut depresie
Demonstrare - incredere in sine scazuta, nivel mai crescut de depresie

Question 33

Valoarea acordata sarcinii de invatare si motivatie

Answer 33

= a măsura în care o activitate / sarcină răspunde trebuinţelor elevilor sau prezintă semnificaţie pentru ei

valorizarea performanţei (care este influenţată de impactul pe care îl are realizarea sarcinii asupra trebuinţelor persoanei)
valoarea intrinsecă (se referă la satisfacţia pe care o obţine persoana pe parcursul rezolvării unei sarcini şi ca urmare a finalizării ei)
valoarea pragmatică (vizează utilizarea unei sarcini ca mijloc pentru atingerea unui scop, care poate să nu fie relaţionat în mod direct de realizarea propriu zisă a sarcinii).

In general, odată cu înaintarea în vârstă (şcolară) scade nivelul de valorizare a sarcinilor şcolare de către elevi.

Question 34

Afectivitatea si motivatia

Answer 34

• un nivel redus al anxietăţii este benefic pentru învăţare
• un nivel moderat al anxietăţii poate motiva un elev bine pregătit pentru a se mobiliza să obţină performanţe mai ridicate;
• un nivel ridicat al anxietăţii este de cele mai multe ori contraproductiv.

Nivelul anxietăţii creşte progresiv de la clasele gimnaziale la cele liceale şi corelează negativ cu nivelul reuşitei şcolare

Question 35

Teoria autodeterminarii (Ryan si Deci, 2000)

Answer 35

5 nivele ale motivatiei
1. amotivatie

2. motivatie extrinseca
3. motivatie introiectate (coercitie)
   => motivatie controlata
4. motivatie identificata (relevanta personala a activitatii)
5. motivatie intrinseca
   => motivatie autonoma

Question 36

Ce e angajamentul in invatare?

Answer 36

Schemă de acţiune orientată spre scop (nu doar comportamente ci şi emoţii, atenţie, scop) tranzacţie pers-context social

Question 37

Care sunt tipurile de angajament in invatare?

Answer 37

Comp: concentrare, atenţie, pune întreb, participă verbal la discuţii, absorbit, străduinţa, iniţiativa, persist
Cognitiv: flexibilit în rezolv pb, coping (+) în eşec, efort înţelege, conexiuni idei (efort mental), valoriz învăţ, stil muncă indep, preferinţă pt rezolv elaborată, scopuri, caută strategii, conştiincios, preferă sch, intenţionat
Emoţional: entuziasm, interes, satisfacţie, apartenenţă vs plictis, anxiet, apatie

Question 38

Tipare ale angajamentului in invatare

Answer 38

• elevii cu angaj emoţ redus risc ridicat de probleme de sănătate mentală
  – cognitiv neimplicaţi, dar implicaţi comp şi emoţ pb şcolare nu şi mentale
  – neimplicaţi comp + emoţional - chiul, absenteism, renunţare şcoală
  – angaj ridicat – perf, aspiraţii, universit, interes, depresie redusă