Motivatia Flashcards
Cum influenteaza motivatia activitatea de studiu a elevilor?
- preferinţa şi decizia pentru o acţiune în detrimentul alteia
- nivelul de angajare în sarcină (efortul)
- indicatori externi: luare de notite, punerea de intrebari etc
- indicatori interni: procese cognitive implicate in studiu, sentimentul de control, prezenta unor trairi emotionale stenice - persistenta in sarcina
- nivelul rezultatelor si performantelor actuale (componente externalizate ale invatarii)
Teoria behaviorista a motivatiei
Motivaţia este o rezultantă a sistemului de recompense şi pedepse, care modelează comportamentul unei persoane.
Administrarea intaririlor trebuie să se facă contextualizat şi personalizat.
Recomandari cu privire la acordarea de intariri
Excesul acordării de recompense poate submina implicarea elevului într-o activitate:
- cand interesul iniţial pentru activitatea recompensată este foarte mare
- cand nivelul motivaţiei intrinseci pentru un comportament este suficient de ridicat pentru a-l susţine.
Angajarea in comportament mentinut prin recompense se diminuează pe termen lung => habituare, exces de motivare
2 cat de situatii in care sa se utilizeze recompense:
1. situaţia în care interesul iniţial pentru o sarcină este scăzut;
2. situaţia în care sarcina este abstractă sau plicticoasă şi nu oferă suficiente satisfacţii intrinseci
Ce spune teoria expectantei?
Motivaţia depinde de expectanta x atractivitate x valenta.
Implicatii educationale ale teoriei expectantei
- Formula este multiplicativă
- O probabilitate foarte ridicată de obţinere a succesului poate fi contraproductivă => valenţa unei astfel de recompense se poate banaliza
- Există o relaţie directă între valorizarea succesului şi facilitatea obţinerii lui. Succesul dobândit ca urmare a realizării unei sarcini uşoare nu este la fel de valorizat ca succesul obţinut în cazul unei sarcini dificile. Gradul de motivare este maxim la niveluri medii ale probabilităţii de obţinere a succesului.
Expectanta
Estimarea probabilităţii obţinerii succesului (performanţe superioare) în funcţie de efortul investit.
De ce e mediata expectanta
nivelul autoeficacităţii
dificultatea atingerii scopurilor (daca sunt prea inalte scade motivatia)
nivelul controlului
Atractivitatea performantei
Un anumit nivel al rezultatelor obţinute va fi urmat de dobândirea unor eventuale recompense. O dată cu recompensarea performanţelor, scade nivelul atractivităţii acelei acţiuni.
Ce variabile afectează atractivitatea performanţei?
Nivelul de încredere
Controlul
Valenta
Gradul în care un lucru răspunde unei anumite trebuinţe, respectiv valoarea pe care individul o atribuie recompensei pe care estimează s-o obţină.
Ce variabile afectează valenţa?
interesele, trebuinţele, preferinţele individului
Diferente de gen in reactia la esec
a. fetele sunt mult mai afectate de eşec decât băieţii.
b. eşecurile şi dificultăţile afectează în mai mare măsură performanţele ulterioare ale fetelor bune la învăţătură, faţă de cele cu rezultate slabe
c. probabilitatea ca fetele să prefere sarcini pentru care dovedesc abilităţi superioare este mai mare decât în cazul băieţilor; baietii prefera activitati provocatoare
d. fetele atribuie cu probabilitate mai mare eşecurile experienţiate lipsei de abilităţi, dificultăţii sarcinii sau ghinionului, decât efortului scăzut
e. în sarcini dificile, în situaţia în care se simt frustrate, fetele înclină să creadă că e din cauza aptitudinilor scăzute. In general băieţii au mai multă încredere în ei înşişi (decât fetele) îi face mai disponibili pentru a aborda domenii şcolare mai provocatoare
Ce factori luam in calcul in formarea atribuirilor?
(1) consistenţa în timp (cât de consistent se manifestă un astfel de comportament în situaţii similare?);
(2) similaritatea normativă (cât de similară este reacţia persoanei cu reacţiile tipice întro astfel de situaţie?);
(3) diferenţa reacţiei faţă de reacţiile specifice altor situaţii similare (distinctivitatea)
(cât de diferită este reacţia acestei persoane în această situaţie faţă de reacţiile sale din alte situaţii?).
Care e asumptia centrala a teoriei atribuirii?
Protejarea imaginii de sine
Reuşitele şi succesul tind să le atribuie în mod sistematic propriilor eforturi şi abilităţi, în timp ce eşecurile le pun pe seama unor factori externi pe care nu pot să-i controleze (dificultatea problemei, neşansă).
Clasificarea atribuirilor
(a) Locaţia controlului
atribuiri cauzale interne – formulate în termeni de abilităţi, cunoştinţe, caracteristici personale
atribuiri cauzale externe - formulate în termeni de întâmplare, şansă, alte persoane.
(b) Stabilitate
atribuiri cauzale stabile – ex. “Întotdeauna se întâmplă aşa”
atribuiri cauzale instabile – ex. “Este ceva întâmplător”
(c) Responsabilitatea asumată a succeselor / eşecurilor proprii
cauze controlabile (asociate cu o responsabilitate crescută) – de exemplu efort, cunoştinţe, suport social
cauze incontrolabile (asociate cu o responsabilitate scăzută) – de exemplu caracteristici personale înnăscute, noroc
Ce influenteaza la elevi atribuirile?
(a) modul în care îşi construiesc imaginea de sine;
(b) expectanţele privind reuşita în diverse sarcini;
(c) măsura în care se vor angaja în situaţii de învăţare şi relaţionare în general;
(d) întregul lor comportament.
Locusul de control si succesul scolar
Locus de control intern => îşi asumă responsabilitatea propriilor rezultate, au convingerea că resursele personale (abilităţi, cunoştinţe, efort investit etc.), precum şi controlul personal pot influenţa rezultatele acţiunilor proprii, iar succesele / eşecurile se datorează abilităţilor şi efortului investit
Locusul de control extern se referă la convingerea elevilor că abilităţile personale, precum şi controlul personal au un efect nesemnificativ asupra rezultatelor învăţării, acestea fiind cauzate de destin, şansă sau de intervenţia altor persoane
Efectele atribuirii erorilor
atribuirea erorilor unor abilităţi fixe, nemodificabile, este asociată cu trăiri negative şi descurajează implicit adoptarea de strategii ale învăţării autoreglate.
atribuirea erorilor unor strategii de învăţare ineficiente este asociată cu trăiri stenice (mai puţin negative) şi susţine motivaţia adoptării unor acţiuni de reabilitare
Ce e medierea personala si ce efect are?
Conceptul de mediere personală (personal agency) se referă la asumarea responsabilităţii acţiunilor proprii, respectiv atribuirea succesului / eşecului scopurilor formulate, resurselor mobilizate şi efortului depus.
Atribuirea succesului nivelului de competenţă şi efortului depus reprezintă principala convingere ce mediază competenţa unei persoane.
Teoria socio-cognitiva a motivatiei
Motivatia rezulta din coroborarea factorilor socio-contextuali (contextuali + socio-culturali) si personali.
Factorii socio-contextuali si endogeni sunt mediati de facotirii cognitivi de reflextie si autoreglare.
Care sunt factorii contextuali?
(1) Formularea sarcinilor
(2) Relaţia de autoritate din clasă
(3) Evaluarea
(4) Utilizarea recompenselor
(5) Tipul de grupare a elevilor
(6) Timpul acordat unei sarcini de învăţare
Cum influenteaza formularea sarcinilor motivatia?
(a) sarcinile care sunt interesante, coerente, provocatoare vor facilita în general orientarea elevilor spre dobândirea de competenţe.
(b) sarcinile în care predomină rutina motiveaza mai degrabă spre obţinerea de performanţe
(c) formularea unei sarcini în termeni negativi (plictisitor, greu) reduce nivelul de implicare
Cum influenteaza relatia de autoritate din clasa motivatia?
Un nivel ridicat al autonomiei este asociat în general cu pattern-uri motivaţionale adaptative.
Nivelurile motivaţiei şi trebuinţei de competenţă ale elevilor sunt puternic relaţionate cu convingerile profesorilor
Cum influenteaza evaluarea motivatia?
Un accent deosebit pe care profesorul îl pune pe competiţie şi pe comparaţiile interindividuale ale performanţelor afectează evaluările elevilor cu privire la propriile calităţi, cu privire la ceilalţi şi cu privire la sarcinile pe care le execută.
Evaluările formative, orientate spre competenţă vor creşte nivelul motivaţiei intrinseci.
