Modelul european și sistemul legal al Uniunii Europene Flashcards

1
Q

Care din următoarele afirmații despre Uniunea Europeană este corectă:
a. Uniunea Europeană este o organizaţie internaţională;
b. Uniunea Europeană este un stat federal;
c. Uniunea Europeană nu este un stat, dar nici o organizaţie internaţională.

A

c. Uniunea Europeană nu este un stat, dar nici o organizaţie internaţională.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

O organizaţie internaţională reprezintă:
a. o formă de organizare care promovează cooperarea voluntară şi coordonarea între membri, dar care nu au autonomie şi nici autoritatea de a-şi impune regulile în faţa membrilor;
b. o formă de organizare bazată pe asocierea de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este limitat şi rezervat numai anumitor domenii;
c. o formă de organizare, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală şi autorităţi locale, regionale.

A

a. o formă de organizare care promovează cooperarea voluntară şi coordonarea între membri, dar care nu au autonomie şi nici autoritatea de a-şi impune regulile în faţa membrilor;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

UE este mai puţin decât un stat, dar mai mult decât o organizaţie, din următoarele motive:
a. instituţiile sale au capacitatea de a emite decizii cu putere de lege şi de a concepe politici obligatorii pentru statele membre (de exemplu, în domeniul concurenţei, agriculturii, politicii regionale etc.), iar în domeniile în care UE are autoritate, legislaţia comunitară este mai presus de legislaţia naţională;
b. membrii săi nu sunt egali ca putere, cele mai multe decizii se iau folosind votul cu majoritate calificată;
c. în anumite domenii (de exemplu în cel comercial) UE are autoritatea de a negocia în numele celor 28 de membri.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

A

a. instituţiile sale au capacitatea de a emite decizii cu putere de lege şi de a concepe politici obligatorii pentru statele membre (de exemplu, în domeniul concurenţei, agriculturii, politicii regionale etc.), iar în domeniile în care UE are autoritate, legislaţia comunitară este mai presus de legislaţia naţională;
b. membrii săi nu sunt egali ca putere, cele mai multe decizii se iau folosind votul cu majoritate calificată;
c. în anumite domenii (de exemplu în cel comercial) UE are autoritatea de a negocia în numele celor 28 de membri.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

UE este o entitate regională cu vocaţie internaţională, având multe dintre atributele unui stat naţional, printre care următoarele:
a. armonizează legislaţiile ţărilor membre, fiind un corp executiv cu numeroase responsabilităţi în aplicarea măsurilor legislative şi cu un sistem executiv şi jurisdicţional în care firmele, organizaţiile nonguvernamentale, societatea civilă şi cetăţenii individuali trebuie să se regăsească;
b. întreţine relaţii diplomatice cu variate entităţi terţe şi devine semnatară a tot mai numeroase tratate şi acorduri bi-, pluri- sau multilaterale.
c. gestionează afacerile interne, justiţia, apărarea și politica externă.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

A

a. armonizează legislaţiile ţărilor membre, fiind un corp executiv cu numeroase responsabilităţi în aplicarea măsurilor legislative şi cu un sistem executiv şi jurisdicţional în care firmele, organizaţiile nonguvernamentale, societatea civilă şi cetăţenii individuali trebuie să se regăsească;
b. întreţine relaţii diplomatice cu variate entităţi terţe şi devine semnatară a tot mai numeroase tratate şi acorduri bi-, pluri- sau multilaterale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

UE este destul de departe de atributele unei entităţi statale pentru că:
a. nu are un guvern în adevăratul sens al cuvântului;
b. nu exercită într-o manieră electorală o serie de abilităţi;
c. nu gestionează decât parţial afacerile interne, justiţia şi apărarea, iar în materie de politică externă există încă multe atribute care se exercită doar pe baze interguvernamentale.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

A

a. nu are un guvern în adevăratul sens al cuvântului;
b. nu exercită într-o manieră electorală o serie de abilităţi;
c. nu gestionează decât parţial afacerile interne, justiţia şi apărarea, iar în materie de politică externă există încă multe atribute care se exercită doar pe baze interguvernamentale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

O confederaţie reprezintă:
a. o formă de organizare care promovează cooperarea voluntară și coordonarea între membri, dar care nu au autonomie și nici autoritatea de a-și impune regulile în faţa membrilor;
b. o asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este limitat și rezervat numai anumitor domenii;
c. un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală și autorităţi locale, regionale.

A

b. o asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este limitat și rezervat numai anumitor domenii;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

O federaţie reprezintă:
a. o formă de organizare care promovează cooperarea voluntară si coordonarea între membri, dar care nu au autonomie si nici autoritatea de a-si impune regulile în faţa membrilor;
b. o asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este limitat si rezervat numai anumitor domenii;
c. un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală şi autorităţi locale, regionale.

A

c. un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală şi autorităţi locale, regionale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

În cadrul unei federaţii, Statele membre:
a. pierd atribute ale suveranităţii în favoarea unor instituţii federale;
b. au dreptul să adere si să se retragă atunci când doresc;
c. nu au dreptul să se retragă.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

A

a. pierd atribute ale suveranităţii în favoarea unor instituţii federale;
c. nu au dreptul să se retragă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

În cadrul unei confederaţii, Statele membre:
a. sunt suverane atât în plan intern, cât si extern;
b. pierd atribute ale suveranităţii în favoarea unor instituţii federale;
c. au dreptul să adere si să se retragă atunci când doresc.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

A

a. sunt suverane atât în plan intern, cât si extern;
c. au dreptul să adere si să se retragă atunci când doresc.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

În cadrul unei federaţii, baza legală o reprezintă:
a. un tratat semnat de toate statele membre;
b. mai multe tratate semnate de către toate statele membre;
c. Constituţia.

A

c. Constituţia.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

În cadrul unei confederaţii, baza legală o reprezintă:
a. un tratat semnat de toate statele membre;
b. mai multe tratate semnate de către toate statele membre;
c. Constituţia.

A

a. un tratat semnat de toate statele membre;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Structura organizaţională a UE introdusă prin Tratatul de la Maastricht poate fi descrisă prin sintagma:
a. „un obiect politic neidentificat”;
b. „o entitate regională cu vocaţie internaţională, având atributele unui stat naţional”;
c. „trei stâlpi şi un acoperiş”.

A

c. „trei stâlpi şi un acoperiş”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Structura organizaţională a UE introdusă prin Tratatul de la Maastricht se bazează pe următorii piloni:
a. Comunitatea Europeană, cunoscută anterior sub numele de Comunitatea Economică Europeană sau Comunităţile Europene (CE);
b. Politica externã şi de securitate comunã (PESC);
c. Cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne (JAI).
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

A

a. Comunitatea Europeană, cunoscută anterior sub numele de Comunitatea Economică Europeană sau Comunităţile Europene (CE);
b. Politica externã şi de securitate comunã (PESC);
c. Cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne (JAI).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Dreptul Uniunii Europene este acum o masă enormă de legi, reglementări şi practici care au fost stabilite prin:
a. Tratatele UE şi legile UE;
b. Deciziile Curţii Europene de Justiţie;
c. Tratatele UE, legile UE şi deciziile Curţii Europene de Justiţie.

A

c. Tratatele UE, legile UE şi deciziile Curţii Europene de Justiţie.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Tratatele UE reprezintă în dreptul Uniunii Europene:
a. dreptul primar;
b. dreptul secundar;
c. speţa.

A

a. dreptul primar;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Legile UE reprezintă în dreptul Uniunii Europene:
a. dreptul primar;
b. dreptul secundar;
c. speţa.

A

b. dreptul secundar;

17
Q

Deciziile Curţii Europene de Justiţie reprezintă în dreptul Uniunii Europene:
a. dreptul primar;
b. dreptul secundar;
c. speţa.

A

c. speţa.

18
Q

Actele dreptului comunitar, altele decât tratatele, se clasifică în:
a. regulamente, directive, decizii;
b. regulamente, directive, decizii, recomandări, avize;
c. recomandări, avize.

A

b. regulamente, directive, decizii, recomandări, avize;

19
Q

În dreptul comunitar, regulamentele:
a. se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităţilor şi cetăţenilor;
b. pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, trasează rezultatele care trebuie obţinute;
c. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetăţean.

A

a. se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităţilor şi cetăţenilor;

20
Q

În dreptul comunitar, directivele:
a. se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităţilor şi cetăţenilor imediat de la intrarea în vigoare;
b. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetăţean;
c. pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, doar trasează rezultatele care trebuie obţinute.

A

c. pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, doar trasează rezultatele care trebuie obţinute.

21
Q

În dreptul comunitar, deciziile:
a. se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităţilor şi cetăţenilor imediat de la intrarea în vigoare;
b. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetăţean;
c. pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, directivele doar trasează rezultatele care trebuie obţinute.

A

b. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetăţean;

22
Q

În dreptul comunitar, recomandările:
a. se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităţilor şi cetăţenilor;
b. nu obligă la nimic din punct de vedere juridic;
c. obligă statul membru să pună în aplicare anumite decizii.

A

b. nu obligă la nimic din punct de vedere juridic;

23
Q

În dreptul comunitar, avizele:
a. se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităţilor şi cetăţenilor;
b. prezintă un punct de vedere fără caracter obligatoriu;
c. obligă statul membru să pună în aplicare anumite decizii.

A

b. prezintă un punct de vedere fără caracter obligatoriu;

24
Q

Acquis-ul comunitar reprezintă:
a. ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce unesc statele UE;
b. totalitatea normelor juridice care reglementează activitatea instituţiilor UE;
c. reprezintă acordurile internaţionale la care UE este parte, precum şi cele încheiate între statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

A

a. ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce unesc statele UE;

25
Q

Acquis-ul comunitar cuprinde:
a. conţinutul, principiile şi obiectivele politice cuprinse în Tratatele originare ale Comunităţilor Europene şi în cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam); legislaţia adoptată de instituţiile UE pentru punerea în practică a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandări);
b. jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene; declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene; acţiuni comune, poziţii comune, convenţii semnate, rezoluţii, declaraţii şi alte acte adoptate în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC) şi al cooperării din domeniul Justiţiei şi al Afacerilor Interne (JAI);
c. acordurile internaţionale la care UE este parte, precum şi cele încheiate între statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

A

a. conţinutul, principiile şi obiectivele politice cuprinse în Tratatele originare ale Comunităţilor Europene şi în cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam); legislaţia adoptată de instituţiile UE pentru punerea în practică a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandări);
b. jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene; declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene; acţiuni comune, poziţii comune, convenţii semnate, rezoluţii, declaraţii şi alte acte adoptate în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC) şi al cooperării din domeniul Justiţiei şi al Afacerilor Interne (JAI);
c. acordurile internaţionale la care UE este parte, precum şi cele încheiate între statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

26
Q

Cele mai importante principii ale dreptului comunitar sunt:
a. tratatele UE, legile UE şi deciziile Curţii Europene de Justiţie;
b. dependenţa sistemului legal al UE de sistemele legale ale majorităţii statelor membre, efectul direct, primatul dreptului UE;
c. efectul direct, aplicarea prioritare a dreptului UE, autonomia sistemului legal al UE.

A

c. efectul direct, aplicarea prioritare a dreptului UE, autonomia sistemului legal al UE.

27
Q

Principiul efectului direct arată că:
cb. legile UE nu sunt automat legi în fiecare stat membru;
c. legile UE sunt automat legi atât în fiecare stat membru cât şi ne-membru.

A

Principiul efectului direct arată că:
a. legile UE sunt automat legi în fiecare stat membru;
b. legile UE nu sunt automat legi în fiecare stat membru;
c. legile UE sunt automat legi atât în fiecare stat membru cât şi ne-membru.

28
Q

Necesitatea logică a principiului efectului direct este explicată astfel:
a. dacă legile UE ar putea fi ignorate în orice Stat Membru, atunci UE s-ar dezmembra, fiecare Stat Membru ar fi tentat să implementeze doar legile europene care îi convin;
b. legile UE nu sunt automat legi în fiecare stat membru;
c. fiecare Stat Membru implementează doar legile europene care îi convin.

A

a. dacă legile UE ar putea fi ignorate în orice Stat Membru, atunci UE s-ar dezmembra, fiecare Stat Membru ar fi tentat să implementeze doar legile europene care îi convin;

29
Q

Principiul aplicării prioritare a legilor din CEarată că atunci când legea UE şi cea naţională, regională sau locală sunt în conflict, se aplică automat:
a. legea naţională;
c
c. deciziile Curţii Europene de Justiţie.

A

b. legea europeană;

30
Q

Conform principiului autonomiei:
a. sistemul juridic din UE este în întregime independent de sistemele legale din statele membre;
b. sistemele legale din statele membre sunt în întregime independente de sistemul juridic din UE;
c. Curţile inferioare pot exista independent de înaltele curţi care, la rândul lor, nu depind de curţile inferioare.

A

a. sistemul juridic din UE este în întregime independent de sistemele legale din statele membre;