Modelul european și sistemul legal al Uniunii Europene Flashcards
Care din următoarele afirmații despre Uniunea Europeană este corectă:
a. Uniunea Europeană este o organizaţie internaţională;
b. Uniunea Europeană este un stat federal;
c. Uniunea Europeană nu este un stat, dar nici o organizaţie internaţională.
c. Uniunea Europeană nu este un stat, dar nici o organizaţie internaţională.
O organizaţie internaţională reprezintă:
a. o formă de organizare care promovează cooperarea voluntară şi coordonarea între membri, dar care nu au autonomie şi nici autoritatea de a-şi impune regulile în faţa membrilor;
b. o formă de organizare bazată pe asocierea de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este limitat şi rezervat numai anumitor domenii;
c. o formă de organizare, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală şi autorităţi locale, regionale.
a. o formă de organizare care promovează cooperarea voluntară şi coordonarea între membri, dar care nu au autonomie şi nici autoritatea de a-şi impune regulile în faţa membrilor;
UE este mai puţin decât un stat, dar mai mult decât o organizaţie, din următoarele motive:
a. instituţiile sale au capacitatea de a emite decizii cu putere de lege şi de a concepe politici obligatorii pentru statele membre (de exemplu, în domeniul concurenţei, agriculturii, politicii regionale etc.), iar în domeniile în care UE are autoritate, legislaţia comunitară este mai presus de legislaţia naţională;
b. membrii săi nu sunt egali ca putere, cele mai multe decizii se iau folosind votul cu majoritate calificată;
c. în anumite domenii (de exemplu în cel comercial) UE are autoritatea de a negocia în numele celor 28 de membri.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. instituţiile sale au capacitatea de a emite decizii cu putere de lege şi de a concepe politici obligatorii pentru statele membre (de exemplu, în domeniul concurenţei, agriculturii, politicii regionale etc.), iar în domeniile în care UE are autoritate, legislaţia comunitară este mai presus de legislaţia naţională;
b. membrii săi nu sunt egali ca putere, cele mai multe decizii se iau folosind votul cu majoritate calificată;
c. în anumite domenii (de exemplu în cel comercial) UE are autoritatea de a negocia în numele celor 28 de membri.
UE este o entitate regională cu vocaţie internaţională, având multe dintre atributele unui stat naţional, printre care următoarele:
a. armonizează legislaţiile ţărilor membre, fiind un corp executiv cu numeroase responsabilităţi în aplicarea măsurilor legislative şi cu un sistem executiv şi jurisdicţional în care firmele, organizaţiile nonguvernamentale, societatea civilă şi cetăţenii individuali trebuie să se regăsească;
b. întreţine relaţii diplomatice cu variate entităţi terţe şi devine semnatară a tot mai numeroase tratate şi acorduri bi-, pluri- sau multilaterale.
c. gestionează afacerile interne, justiţia, apărarea și politica externă.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. armonizează legislaţiile ţărilor membre, fiind un corp executiv cu numeroase responsabilităţi în aplicarea măsurilor legislative şi cu un sistem executiv şi jurisdicţional în care firmele, organizaţiile nonguvernamentale, societatea civilă şi cetăţenii individuali trebuie să se regăsească;
b. întreţine relaţii diplomatice cu variate entităţi terţe şi devine semnatară a tot mai numeroase tratate şi acorduri bi-, pluri- sau multilaterale.
UE este destul de departe de atributele unei entităţi statale pentru că:
a. nu are un guvern în adevăratul sens al cuvântului;
b. nu exercită într-o manieră electorală o serie de abilităţi;
c. nu gestionează decât parţial afacerile interne, justiţia şi apărarea, iar în materie de politică externă există încă multe atribute care se exercită doar pe baze interguvernamentale.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. nu are un guvern în adevăratul sens al cuvântului;
b. nu exercită într-o manieră electorală o serie de abilităţi;
c. nu gestionează decât parţial afacerile interne, justiţia şi apărarea, iar în materie de politică externă există încă multe atribute care se exercită doar pe baze interguvernamentale.
O confederaţie reprezintă:
a. o formă de organizare care promovează cooperarea voluntară și coordonarea între membri, dar care nu au autonomie și nici autoritatea de a-și impune regulile în faţa membrilor;
b. o asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este limitat și rezervat numai anumitor domenii;
c. un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală și autorităţi locale, regionale.
b. o asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este limitat și rezervat numai anumitor domenii;
O federaţie reprezintă:
a. o formă de organizare care promovează cooperarea voluntară si coordonarea între membri, dar care nu au autonomie si nici autoritatea de a-si impune regulile în faţa membrilor;
b. o asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de putere este limitat si rezervat numai anumitor domenii;
c. un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală şi autorităţi locale, regionale.
c. un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală şi autorităţi locale, regionale.
În cadrul unei federaţii, Statele membre:
a. pierd atribute ale suveranităţii în favoarea unor instituţii federale;
b. au dreptul să adere si să se retragă atunci când doresc;
c. nu au dreptul să se retragă.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. pierd atribute ale suveranităţii în favoarea unor instituţii federale;
c. nu au dreptul să se retragă.
În cadrul unei confederaţii, Statele membre:
a. sunt suverane atât în plan intern, cât si extern;
b. pierd atribute ale suveranităţii în favoarea unor instituţii federale;
c. au dreptul să adere si să se retragă atunci când doresc.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. sunt suverane atât în plan intern, cât si extern;
c. au dreptul să adere si să se retragă atunci când doresc.
În cadrul unei federaţii, baza legală o reprezintă:
a. un tratat semnat de toate statele membre;
b. mai multe tratate semnate de către toate statele membre;
c. Constituţia.
c. Constituţia.
În cadrul unei confederaţii, baza legală o reprezintă:
a. un tratat semnat de toate statele membre;
b. mai multe tratate semnate de către toate statele membre;
c. Constituţia.
a. un tratat semnat de toate statele membre;
Structura organizaţională a UE introdusă prin Tratatul de la Maastricht poate fi descrisă prin sintagma:
a. „un obiect politic neidentificat”;
b. „o entitate regională cu vocaţie internaţională, având atributele unui stat naţional”;
c. „trei stâlpi şi un acoperiş”.
c. „trei stâlpi şi un acoperiş”.
Structura organizaţională a UE introdusă prin Tratatul de la Maastricht se bazează pe următorii piloni:
a. Comunitatea Europeană, cunoscută anterior sub numele de Comunitatea Economică Europeană sau Comunităţile Europene (CE);
b. Politica externã şi de securitate comunã (PESC);
c. Cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne (JAI).
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. Comunitatea Europeană, cunoscută anterior sub numele de Comunitatea Economică Europeană sau Comunităţile Europene (CE);
b. Politica externã şi de securitate comunã (PESC);
c. Cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne (JAI).
Dreptul Uniunii Europene este acum o masă enormă de legi, reglementări şi practici care au fost stabilite prin:
a. Tratatele UE şi legile UE;
b. Deciziile Curţii Europene de Justiţie;
c. Tratatele UE, legile UE şi deciziile Curţii Europene de Justiţie.
c. Tratatele UE, legile UE şi deciziile Curţii Europene de Justiţie.
Tratatele UE reprezintă în dreptul Uniunii Europene:
a. dreptul primar;
b. dreptul secundar;
c. speţa.
a. dreptul primar;