Micropolitici europene - politica regională Flashcards
Structura administrativ-teritorială a Statelor Membre UE este extrem de eterogenă şi cuprinde, în general:
a. un nivel local (oraşe, comune) şi doar două niveluri regionale principale
b. două niveluri locale și un nivel regional
c. un nivel local, un nivel regional și un nivel național
a. un nivel local (oraşe, comune) şi doar două niveluri regionale principale
Care din următoarele afirmații despre regiunea de dezvoltare în UE sunt adevărate:
a. este unitatea de bază pentru politica regională a UE - unitate etalon cu o mărime medie de 13.000 km pătraţi şi o populaţie de aproximativ 2 milioane locuitori, adică nivelul intermediar – NUTS2;
b. are obligatoriu caracter administrativ;
c. a fost creată obligatoriu la nivelul tuturor Statelor Membre UE pentru a permite comparabilitatea, armonizarea statisticilor regionale ale ţărilor membre, efectuarea de analize pe plan regional în cadrul UE şi elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor regionale comunitare.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. este unitatea de bază pentru politica regională a UE - unitate etalon cu o mărime medie de 13.000 km pătraţi şi o populaţie de aproximativ 2 milioane locuitori, adică nivelul intermediar – NUTS2;
c. a fost creată obligatoriu la nivelul tuturor Statelor Membre UE pentru a permite comparabilitatea, armonizarea statisticilor regionale ale ţărilor membre, efectuarea de analize pe plan regional în cadrul UE şi elaborarea strategiilor, politicilor şi programelor regionale comunitare.
Ce se înţelege prin tendinţa de convergenţă regională:
a. persistenţa unor disparităţi de dezvoltare între diferitele regiuni ale unei ţări;
b. apropierea între nivelul PIB pe locuitor a regiunilor UE;
c. concentrarea activităţii economice în regiunile centrale.
b. apropierea între nivelul PIB pe locuitor a regiunilor UE;
Ce se înţelege prin tendinţa de divergenţă regională:
a. persistenţa unor disparităţi de dezvoltare între diferitele regiuni ale unei ţări;
b. apropierea între nivelul PIB pe locuitor a regiunilor UE;
c. dispersarea activităţii economice către regiunile cel mai puţin favorizate.
a. persistenţa unor disparităţi de dezvoltare între diferitele regiuni ale unei ţări;
Care este indicatorul macroeconomic cel mai utilizat în politica regională a UE pentru cuantificarea disparităţilor regionale:
a. salariul minim pe economie;
b. produsul intern brut pe locuitor;
c. rata şomajului.
b. produsul intern brut pe locuitor;
Scopul politicii regionale a UE este:
a. de a determina apropierea între nivelul PIB pe locuitor a regiunilor UE;
b. de a determina concentrarea activităţii economice către regiunile cel mai puţin favorizate;
c. de a împiedica dispersarea activităţii economice către regiunile cel mai puţin favorizate.
a. de a determina apropierea între nivelul PIB pe locuitor a regiunilor UE;
În politica regională a UE, sunt numite regiuni de convergență:
a. regiunile în care PIB-ul pe cap de locuitor se situează la nivelul mediei UE;
b. regiunile în care PIB-ul pe cap de locuitor se situează peste 75% din media la nivelul UE;
c. regiunile în care PIB-ul pe cap de locuitor se situează sub 75% din media la nivelul UE.
c. regiunile în care PIB-ul pe cap de locuitor se situează sub 75% din media la nivelul UE.
Afirmaţia “activitatea economică a Europei este puternic concentrată geografic” este demonstrată de faptul că:
a. 43 % din activitatea economică şi 75 % din investiţiile în cercetare şi inovare se concentrează pe doar 14 % din teritoriul european, aşa-numitul pentagon între Londra,
Hamburg, München, Milano şi Paris;
b. populaţia localizată în „centru” se bucură de venituri mai ridicate şi rate ale şomajului mai scăzute decât populaţia localizată la „periferie”;
c. regiunile periferice acoperă 65% din suprafaţă şi deţin 40% din populaţie, dar numai 20% din activitatea economică.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. 43 % din activitatea economică şi 75 % din investiţiile în cercetare şi inovare se concentrează pe doar 14 % din teritoriul european, aşa-numitul pentagon între Londra,
Hamburg, München, Milano şi Paris;
b. populaţia localizată în „centru” se bucură de venituri mai ridicate şi rate ale şomajului mai scăzute decât populaţia localizată la „periferie”;
c. regiunile periferice acoperă 65% din suprafaţă şi deţin 40% din populaţie, dar numai 20% din activitatea economică.
Suprafaţa pe care o numim „inima UE” sau centrul economic al Europei:
a. acoperă 14% din suprafaţa Europei, dar 33% din populaţia sa si 50% din activitatea sa economică;
b. acoperă 65% din suprafaţă si deţine 40% din populaţie, dar numai 20% din activitatea economică;
c. acoperă 20% din suprafaţă si deţine 40% din populaţie si 65 % din activitatea economică.
a. acoperă 14% din suprafaţa Europei, dar 33% din populaţia sa si 50% din activitatea sa economică;
Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
a. suprafaţa alcătuită din sud-estul Angliei - vestul Germaniei - ţările Benelux – nordul Italiei - nord-estul Franţei, suprafaţă care acoperă doar 1/7 din suprafaţa Europei, dar 1/3 din populaţia sa şi 1/2 din activitatea sa economică, se numeşte „inima UE”
b. regiunile din în jurul capitalelor sunt mai puțin dezvoltate decât restul ţării
c. regiunile periferice acoperă 65% din suprafaţă şi deţin 40% din populaţie, dar numai 20% din activitatea economică
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. suprafaţa alcătuită din sud-estul Angliei - vestul Germaniei - ţările Benelux – nordul Italiei - nord-estul Franţei, suprafaţă care acoperă doar 1/7 din suprafaţa Europei, dar 1/3 din populaţia sa şi 1/2 din activitatea sa economică, se numeşte „inima UE”
c. regiunile periferice acoperă 65% din suprafaţă şi deţin 40% din populaţie, dar numai 20% din activitatea economică
În accepţiunea actuală a UE, scopul coeziunii economice, sociale şi teritoriale este:
a. crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții în toate Statele Membre şi regiunile UE;
b. dezvoltarea echilibrată a UE, prin reducerea disparităţilor între regiuni şi promovarea oportunităţilor egale pentru toţi;
c. dezvoltarea egală a Statelor Membre şi regiunilor UE.
b. dezvoltarea echilibrată a UE, prin reducerea disparităţilor între regiuni şi promovarea oportunităţilor egale pentru toţi;
Prin principiul adiţionalităţii cu privire la fondurile structurale se înțelege:
a. fondurile structurale sunt cheltuite pe proiecte alese la nivel european, alegerea proiectelor şi managementul lor sunt doar în responsabilitatea Comisiei Europene;
b. proiectele sunt cofinanţate atât prin fonduri naţionale, cât şi prin fonduri comunitare;
c. finanţarea comunitară nu ar trebui utilizată pentru a economisi fondurile naţionale.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
b. proiectele sunt cofinanţate atât prin fonduri naţionale, cât şi prin fonduri comunitare;
c. finanţarea comunitară nu ar trebui utilizată pentru a economisi fondurile naţionale.
Printre principiile de bază în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor structurale se numără:
a. concentrarea: cheltuielile trebuie să fie concentrate geografic;
b. programarea: cheltuielile trebuie să se realizeze în contextul unor programe generale de dezvoltare care sunt elaborate de membrii UE şi aprobate de Comisie;
c. parteneriatul: Comisia, statele membre vizate, autorităţile regionale şi locale, patronatele şi sindicatele vor colabora la cheltuirea fondurilor.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. concentrarea: cheltuielile trebuie să fie concentrate geografic;
b. programarea: cheltuielile trebuie să se realizeze în contextul unor programe generale de dezvoltare care sunt elaborate de membrii UE şi aprobate de Comisie;
c. parteneriatul: Comisia, statele membre vizate, autorităţile regionale şi locale, patronatele şi sindicatele vor colabora la cheltuirea fondurilor.
Printre principiile de bază în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor structurale se numără:
a. parteneriatul: Comisia, statele membre vizate, autorităţile regionale şi locale, patronatele şi sindicatele vor colabora la cheltuirea fondurilor;
b. monitorizarea şi evaluarea: cheltuirea fondurilor va fi monitorizată şi evaluată;
c. compatibilitatea şi complementaritatea: cheltuielile vor fi compatibile cu prevederile tratatelor şi cu celelalte politici comunitare, cum ar fi Piaţa Comună, PAC şi politica comună în domeniul pescuitului.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. parteneriatul: Comisia, statele membre vizate, autorităţile regionale şi locale, patronatele şi sindicatele vor colabora la cheltuirea fondurilor;
b. monitorizarea şi evaluarea: cheltuirea fondurilor va fi monitorizată şi evaluată;
c. compatibilitatea şi complementaritatea: cheltuielile vor fi compatibile cu prevederile tratatelor şi cu celelalte politici comunitare, cum ar fi Piaţa Comună, PAC şi politica comună în domeniul pescuitului.
Fondul de Coeziune finanţează:
a. proiecte individuale în domeniul protecţiei mediului şi al transporturilor;
b. lucrări de infrastructură, investiţii pentru creare de locuri de muncă, proiecte de dezvoltare locală şi sprijin pentru IMM
c. măsurile de pregătire profesională şi acordarea de ajutoare pentru sistemele de recrutare
a. proiecte individuale în domeniul protecţiei mediului şi al transporturilor;
