Bugetul Uniunii Europene Flashcards
Care din afirmaţiile de mai jos despre bugetul UE sunt corecte:
a. bugetul stabilește toate cheltuielile și veniturile Uniunii Europene pe timp de un an sau pe un exercițiu financiar de 7 ani
b. bugetul asigură finanțarea programelor și a acțiunilor UE în toate domeniile de politică ale UE
c. bugetul anual garantează totodată faptul că UE primește veniturile necesare pentru finanțarea cheltuielilor sale
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. bugetul stabilește toate cheltuielile și veniturile Uniunii Europene pe timp de un an sau pe un exercițiu financiar de 7 ani
b. bugetul asigură finanțarea programelor și a acțiunilor UE în toate domeniile de politică ale UE
c. bugetul anual garantează totodată faptul că UE primește veniturile necesare pentru finanțarea cheltuielilor sale
Care din afirmaţiile de mai jos despre bugetul UE sunt corecte:
a. Bugetul UE reprezintă suma bugetelor statelor membre;
b. bugetul UE trebuie, prin lege, să fie echilibrat în fiecare an;
c. bugetul UE se alimentează, în principal, din contribuţia statelor membre – 1% din PNB.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
b. bugetul UE trebuie, prin lege, să fie echilibrat în fiecare an;
c. bugetul UE se alimentează, în principal, din contribuţia statelor membre – 1% din PNB.
Care din afirmaţiile de mai jos despre bugetul UE sunt corecte:
a. bugetul UE nu reprezintă suma bugetelor statelor membre, ci un instrument de sine stătător
b. bugetul UE reprezintă suma bugetelor statelor membre;
c. bugetul total al UE se ridică la aproximativ 150 de miliarde de euro de an.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. bugetul UE nu reprezintă suma bugetelor statelor membre, ci un instrument de sine stătător
c. bugetul total al UE se ridică la aproximativ 150 de miliarde de euro de an.
Principiile bugetare după care se ghidează bugetul UE sunt:
a. Principiul unității, principiul universalității, principiul anualității;
b. Principiul echilibrului, specificarea cheltuielilor, finanțarea prin resurse proprii ale Comunității;
c. Principiul autonomiei, principiul efectului direct.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. Principiul unității, principiul universalității, principiul anualității;
b. Principiul echilibrului, specificarea cheltuielilor, finanțarea prin resurse proprii ale Comunității;
Principiul unităţii prevede că:
a. toate veniturile şi cheltuielile Comunităţii trebuie să fie inscrise intr-un singur document;
b. stabileşte că toate veniturile şi cheltuielile trebuie să fie prevăzute integral în buget fără nici o modificare;
c. fiecărui fond trebuie sa i se asigure un scop şi o destinaţie specifică, mai ales pentru a preveni orice confuzie în alocarea fondurilor.
a. toate veniturile şi cheltuielile Comunităţii trebuie să fie inscrise intr-un singur document;
Principiul universalităţii se bazează pe următoarele două reguli:
a. regula nerepartizării (non-asignement), care prevede că veniturile bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor anumite categorii de cheltuieli;
b. principiul anualităţii - care prevede că operaţiile bugetare sunt stabilite pe un singur an;
c. principiul bugetului în ansamblu (gross budget principle), care stabileşte că toate veniturile şi cheltuielile trebuie să fie prevăzute integral în buget fără nici o modificare.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. regula nerepartizării (non-asignement), care prevede că veniturile bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor anumite categorii de cheltuieli;
c. principiul bugetului în ansamblu (gross budget principle), care stabileşte că toate veniturile şi cheltuielile trebuie să fie prevăzute integral în buget fără nici o modificare.
Principiul echilibrului bugetului UE prevede că:
a. veniturile şi cheltuielile unui an financiar trebuie să fie egale, deficitul bugetar fiind exclus prin art. 199 al Tratatului de la Roma;
b. toate veniturile şi cheltuielile trebuie să fie prevăzute integral în buget fără nici o modificare;
c. toate veniturile şi cheltuielile trebuie să fie stabilite pe un singur an.
a. veniturile şi cheltuielile unui an financiar trebuie să fie egale, deficitul bugetar fiind exclus prin art. 199 al Tratatului de la Roma;
Procedura de stabilire a bugetului anual (după cum este stabilită în tratate), constă în:
a. Consiliul pregăteşte un proiect preliminar al bugetului; proiectul Consiliului este prezentat Comisiei pentru amendamente şi adoptare; odată ce este votat de Comisie, bugetul este înaintat Parlamentului European care deţine o anumită putere de a-l amenda; după două citiri în Parlament, Parlamentul European este forul care adoptă bugetul final, iar Preşedintele semnează;
b. Comisia pregăteşte un proiect preliminar al bugetului; proiectul Comisiei este prezentat Parlamentului pentru amendamente şi adoptare; odată ce este votat de Parlament, bugetul este înaintat Consiliului European care deţine o anumită putere de a-l amenda; după două citiri în Consiliu şi Parlament, Consiliul European este forul care adoptă bugetul final, iar Preşedintele semnează;
c. Comisia pregăteşte un proiect preliminar al bugetului; proiectul Comisiei este prezentat Consiliului şi Parlamentului pentru amendamente şi adoptare; Parlamentul European şi Consiliul revizuiesc propunerile înaintate de către Comisie şi propun amendamente; după două citiri în Consiliu şi Parlament, Parlamentul European este forul care adoptă bugetul final, iar Preşedintele semnează.
c. Comisia pregăteşte un proiect preliminar al bugetului; proiectul Comisiei este prezentat Consiliului şi Parlamentului pentru amendamente şi adoptare; Parlamentul European şi Consiliul revizuiesc propunerile înaintate de către Comisie şi propun amendamente; după două citiri în Consiliu şi Parlament, Parlamentul European este forul care adoptă bugetul final, iar Preşedintele semnează.
Cadrul financiar multianual al UE stabilește:
a. toate cheltuielile și veniturile UE pe un exercițiu financiar de 7 ani;
b. un plan de cheltuieli prin care sunt fixate cuantumurile anuale maxime pe care UE le poate cheltui în diferite domenii de activitate, pe o perioadă de șapte ani;
c. prioritățile politice ale UE pentru o perioadă de mai mulți ani.
b. un plan de cheltuieli prin care sunt fixate cuantumurile anuale maxime pe care UE le poate cheltui în diferite domenii de activitate, pe o perioadă de șapte ani;
Priorităţile de cheltuieli ale UE şi nivelul acestora s-au modificat de-a lungul timpului după cum urmează:
a. până în 1965, bugetul era cheltuit mai mult în administraţie;
b. cheltuielile pentru politica agricolă comună au început în 1965 şi în curând au dominat bugetul, reprezentând în mod regulat 80 % sau mai mult din cheltuielile totale; în 1972, au ajuns la 92 % din buget;
c. de la data primei extinderi - 1973, cheltuielile politicii de coeziune au început să crească în importanţă, împingând în jos partea pentru politica agricolă comună, însă suma cheltuielilor acestor două mari politici a rămas remarcabil de constantă în timp, variind între 80 şi 85 % din buget.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. până în 1965, bugetul era cheltuit mai mult în administraţie;
b. cheltuielile pentru politica agricolă comună au început în 1965 şi în curând au dominat bugetul, reprezentând în mod regulat 80 % sau mai mult din cheltuielile totale; în 1972, au ajuns la 92 % din buget;
c. de la data primei extinderi - 1973, cheltuielile politicii de coeziune au început să crească în importanţă, împingând în jos partea pentru politica agricolă comună, însă suma cheltuielilor acestor două mari politici a rămas remarcabil de constantă în timp, variind între 80 şi 85 % din buget.
În perioada 2007-2013, cea mai mare pondere din cheltuielile UE (44,2%) este reprezentată de cheltuielile destinate:
a. competitivității și coeziunii;
b. resurselor naturale (agricultură, dezvoltare rurală, mediu și pescuit);
c. cetăţeniei, libertății, securității şi justiţiei.
a. competitivității și coeziunii;
Printre elemente-cheie ale Cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020 se numără:
a. accentul pus pe creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitate, prin sporirea investițiilor în educație și cercetare și prin crearea unui nou fond pentru Mecanismul
pentru interconectarea Europei destinat stimulării proiectelor paneuropene de infrastructură din domeniul transporturilor, al energiei și al tehnologiilor informației și comunicațiilor;
b. o politică agricolă comună reformată, pentru o agricultură europeană mai competitivă și mai ecologică;
c. solidaritatea cu cele mai sărace țări și regiuni din UE, prin concentrarea celei mai mari părți a finanțării regionale în zonele respective și prin instituirea unui nou fond pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. accentul pus pe creșterea economică, ocuparea forței de muncă și competitivitate, prin sporirea investițiilor în educație și cercetare și prin crearea unui nou fond pentru Mecanismul
pentru interconectarea Europei destinat stimulării proiectelor paneuropene de infrastructură din domeniul transporturilor, al energiei și al tehnologiilor informației și comunicațiilor;
b. o politică agricolă comună reformată, pentru o agricultură europeană mai competitivă și mai ecologică;
c. solidaritatea cu cele mai sărace țări și regiuni din UE, prin concentrarea celei mai mari părți a finanțării regionale în zonele respective și prin instituirea unui nou fond pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
Resursele tradiţionale proprii ale UE sunt:
a. venituri tarifare provenind din Tariful Extern Comun (tarifele impuse importurilor din statele nemembre);
b. venituri tarifare provenind din perceperea de impozite în agricultură (tarifele aplicate produselor agricole care sunt importate din statele nemembre);
c. resurse bazate pe venitul naţional brut (VNB) (o rată procentuală fixă de aprox. 1 % aplicată la VNB-ul fiecărui Stat Membru).
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a. venituri tarifare provenind din Tariful Extern Comun (tarifele impuse importurilor din statele nemembre);
b. venituri tarifare provenind din perceperea de impozite în agricultură (tarifele aplicate produselor agricole care sunt importate din statele nemembre);
La ora actuală, resursele proprii ale UE provin din:
a. resursa bazată pe venitul naţional brut (VNB);
b. resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și resursa bazată pe venitul naţional brut (VNB);
c. resurse proprii tradiţionale (RPT); resursa bazată pe taxa pe valoarea adăugată (TVA); resursa bazată pe venitul naţional brut (VNB) și alte venituri.
a. resursa bazată pe venitul naţional brut (VNB);
În categoria resurse proprii ale UE etichetate ca „alte venituri” intră:
a. toate taxele plătite de angajaţii instituţiilor europene;
b. impozitele pe salarii plătite de către personalul UE, contribuţii din partea ţărilor din afara UE pentru anumite programe ale UE şi amenzi plătite de către companiile care încalcă condiţiile de concurenţă sau alte legi;
c. amenzi şi surplusuri din anii anteriori.
b. impozitele pe salarii plătite de către personalul UE, contribuţii din partea ţărilor din afara UE pentru anumite programe ale UE şi amenzi plătite de către companiile care încalcă condiţiile de concurenţă sau alte legi;
