Moara cu noroc Flashcards
Încadrează opera într-o epocă și prin ce se remarcă autorul.
Ioan Slavici, scriitor ardelean, este unul dintre marii clasici ai literaturii române alături de Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale şi Ion Creangă, care se remarcă în literatura română prin introducerea a universului satului transilvănean de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Numiți specia operei, anul de apariție și volumul/ziarul în care a aparut.
Publicată în anul 1881 în volumul de debut ”Novele din popor’‘,opera este o nuvelă.
Ce știți despre nuvelă?
Specia literară a nuvelei începe să fie abordată în literatura română cu precădere în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, în epoca marilor clasici, când tipurile de nuvelă vor fi diversificate de scriitori precum Eminescu, Slavici sau Caragiale.
Opera ilustrează particularitățile nuvelei ca specie: are un singur fir narativ (înstrăinarea lui Ghiță de familie prin complicitatea la fărădelegile lui Lică), un umăr redus de personaje (Ana, Ghiță, soacra, Pintea, Lică, porcarii lui- Răuț, Săilă, Buză-Ruptă), accentul punându-se pe complexitatea de caracter a protagonistului.
Ce fel de nuvelă este opera?
Din perspectiva conținutului, este o nuvelă psihologică, deoarece accentul este pus pe conflictul psihologic, pe înfățișarea frământărilor de conștiință ale personajului principal, care trăiește un conflict interior, moral.
Care este tema operei?
Tema nuvelei o reprezintă consecințele nefaste și dezumanizante ale dorinței de înavuțire/îmbogățire, căreia i se adaugă o temă socială (dorința lui Ghiță de a-și schimba statutul social) și alta moralizatoare (omul să fie mulțumit cu ceea ce are), insistându-se asupra conflictului interior al personajului principal. Tema este dublată de cea a destinului implacabil, pe care Ghiță are iluzia că îl poate modifica și controla.
Nuvela abordează și tema familiei tradiționale, una dintre cele mai prolifice din literatură, pe care o pune sub semnul dramei comunicării.
Tema este completată de motivul literar al hanului (perceput ca loc al dezumanizării), de motivul lui Mefistofel (întruchipat de Lică Sămădăul), dar și de motivul banului (agent al dezumanizării personajului).
Care sunt scenele importante ? Descrie -le
Un episod din care reiese specificul temei nuvelei este acela al înfruntării între Ghiță și Lică ce are loc în capitolul V.
Alt episod care ilustrează tema nuvelei este acela al depoziției și al judecății.
Deși Lică și-a făcut o dată apariția la Moara cu noroc, nu a avut loc încă o discuție efectivă între ei. Ghiță și-a cumpărat câini, pistoale și a angajat pe Marți, un ungur înalt ca un brad. A înțeles că în zadar se înțelegea cu arendașul și în zadar se punea bine cu stăpânirea, dacă nu era și om al lui Lică, pentru că acesta stăpânea în fapt drumurile.” Iar Ghiță voia cu tot dinadinsul să rămână la Moara cu noroc, pentru că-i mergea bine”. Când, în sfârșit, Lică își face apariția la Moară însoțit de oamenii lui, Ghiță domină scena prin forță fizică, hotărâre și orgoliul de a nu se lăsa batjocorit. Deși acceptă să i se ia banii din casă, își impune la rândul său condițiile. Naratorul notează : „Câtva timp ei steteră tăcuți, față în față, hotărâți amândoi și simțind fiecare că și-a găsit omul.” Totuși, din această scenă cheie a nuvelei, lupta necruțătoare în care se angajează Ghiță cu ceilalți și cu sine însuși este pierdută, prin acceptarea tovărășiei cu Lică , primul gest dintr-o serie de compromisuri. Tonul amenințător al lui Lică după plecarea lui Ghiță anticipează turnura evenimentelor.
Alt episod care ilustrează tema nuvelei este acela al depoziției și al judecății. Ghiță și-a pierdut autoritatea morală, este vulnerabil și manipulat cu ușurință de Lică. Deși nu este conștient în ce este implicat fără voia lui, se simte vinovat și suferă în primul rând datorită suspiciunii comunități. Lică este cel care domină acum întreaga situație prin promptitudinea adecvării, mobilitatea reacțiilor, capacitatea diabolică de a dirija mecanismele justiției și ale opiniei publice: într-o zi și o noapte ucide trei oameni, pradă, inculpă dușmanii direcți, îl trece sub bănuială pe Ghiță, dezarmează și face ridicol pe Pintea. Mai mult, adâncește ruptura între Ghiță și Ana.
Care este semnificația titlului?
Un element de structură semnificativ îl constituie titlul, care este unul sugestiv și ironic. Denotativ, titlul indică reperul spațial al evenimentelor: moara, situată la răscruce de drumuri, între Ineu și Fundureni, o zonă deluroasă, departe de comunitate, ceea ce înlesnește îndepărtarea lui Ghiță de principiile morale, căci asupra lui nu mai funcționează nicio cenzură. Conotativ, titlul are valoare simbolică, anunțând măcinarea sufletească a lui Ghiță, punând astfel în evidență componenta psihologică a nuvelei. Sintagma ”cu noroc” trebuie înțeleasă în dublu sens: pe de o parte, indică norocul lui Ghiță la moară, iar, pe de altă parte, este expresia nenorocului pe care și-l atrage personajul prin alegerile greșite. Titlul este ironic prin trimiterea la motivul literar ”fortuna labilis” (soarta schimbătoare), anunțat din incipit prin cuvintele bătrânei și dezvoltat în întreaga nuvelă.
Care este conflictul operei? De cate tipuri este?
Un alt element de structură semnificativ îl reprezintă conflictul care se dezvoltă în prelungirea palierelor narative, având o componentă exterioară de natură socială: între Ghiță și Lică, cu bătrâna, dar și cu autoritățile, de natură conjugală: între Ghiță și Ana, dar și de natură etică: între Ghiță și morala colectivă a comunității satului, morală a cărei povară o resimte permanent. Conflictul interior este dominat de motivațiile antagonice ale protagonistului, fiind dezvoltat la limita tragicului, ilustrând drama imposibilității de a alege: puternic și slab, hotărât și ezitant, pasional și calculat, naiv și inteligent.
Care este relația dintre incipit și final?
Un alt element de structură semnificativ îl constituie relația de simetrie dintre incipit și final. Incipitul (începutul nuvelei) are valoarea unui prolog, prefigurând desfășurarea evenimentelor. Este reprezentat de discuția dintre bătrână și ginerele ei, Ghiță, pe tema plecării din sat. Dialogul pune în lumină conflictul dintre două generații: una conservatoare, puternic legată de valorile tradiționale, și alta inovatoare, dornică să își creeze propriul drum în viață. Cuvintele ei reprezintă vocea auctorială, moralizatoare, fiind expresia înțelepciunii milenare. Finalul are valoarea unui epilog, prezentând evenimentele care au avut loc după deznodământul nuvelei, bătrâna se întoarce cu cei doi copii și privește ruinele hanului fumegând. Replica bătrânei:” se vede cau lăsat ferestrele deschise” semnifică efectele faptului că cei doi soți au permis intruziunea unei persoane străine în intimitatea relației lor, ceea ce le-a distrus viața. Nuvela se încheie simetric cu replica bătrânei:”simțeam eu că nu are să iasă bine, dar așa le-a fost dat”, care dezvoltă tema destinului implacabil.
Care sunt caracteristicile realismului?
Ca orice nuvelă realistă care se bazează pe o viziune obiectivă, acțiunea este liniară, concentrată, plasată într-un cadru spațio-temporal concret și bine definit, derulându-se pe durata unui an-de la Sfântul Gheorghe până la Paște-, la Moara cu noroc, într-un perimetru apropiat acesteia, la Fundureni, la Ineu și Oradea Mare, și respectând momentele tradiționale ale subiectului literar.
