mcn

Question 1

Ioan Slavici este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturi romane, afirmandu-se ca

Answer 1

deschizător de drumuri prin crearea romanului realist obiectiv ,,Mara’’ şi prin integrarea elementelor de analiza psihologica în scrierile sale.

Question 2

scrierile sale- dominate de

Answer 2

conflicte puternice, cum ar fi patima banului,
discrepanțele sociale,
implicațiile socialului asupra individului

Question 3

scrierile sale - prezinta

Answer 3

satul sau oraşul transilvănean din perspectiva tranziției de la orânduirea tradiționalistă către o nouă formă de organizare, anume capitalismul.

Question 4

Textul literar ,,Moara cu noroc’’ este publicat în

Answer 4

1881, in volumul intitulat ,,Novele din popor’’.

Question 5

conflictul se dezvoltă pe

Answer 5

două coordonate:

• una exterioară, care urmărește firul propriu-zis ai evenimentelor
• una interioară, prin definirea implicațiilor pe care le au faptele în planul conștiinței personajului.

Question 6

Slavici se remarca prin

Answer 6

finetea observatiei în ceea ce priveşte descrierea stărilor sufletești şi a transformărilor comportamentale determinate de acestea.

Question 7

firul epic evidentiaza tema care prezinta

Answer 7

consecintele nefaste pe care le are setea de imbogatire asupra sufletului omului.

Question 8

Titlul nuvelei este un

Answer 8

topos literar care desemnează un han aflat la răscruce de drumuri, în pustietate

Question 9

Locația, o fostă moara, simbol al

Answer 9

perisabilului, este, in esenta aducătoare de ghinion, deşi aparent este un spațiu privilegiat al ,,norocului’’ inavutirii.

Question 10

Incipitul nuvelei şi finalul ei enunță

Answer 10

cuvintele bătrânei, soacra personajului principal, conferind textului caracter simetric.

Question 11

Fixarea acțiunii între cele doua raționamente ale bătrânei relevă folosirea

Answer 11

tehnicii narative a punctului de vedere.

Question 12

Nuvela se deschide astfel cu

Answer 12

sfatul dat de aceasta ginerelui, fost cizmar, care la în arendă hanul de la Moara cu noroc pentru a-si spori câstigurile în vederea deschiderii unui atelier propriu de cizmarie: ,,Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit’’.

Question 13

vorbele batranei reprezinta

Answer 13

intelepciunea spirituală a poporului, pentru care e mult mai importantă împlinirea sufletească oferită de familie, decât îmbogățirea.

Question 14

Finalul nuvelei revine simetric la

Answer 14

vorbele bătrânei, rostite în urma tragediei petrecute cu familia sa: „Simțeam eu că nu are să lasă bine, dar aşa le-a fost dat.’’.

Question 15

Ele explică în mod elocvent faptul că un

Answer 15

fatum potrivnic este voința unei forțe superioare, căreia omul nu i se poate împotrivi.

Question 16

Relația dintre incipit și final

este

Answer 16

foarte strânsă, soarta familiei lui Ghiță dovedindu-se a fi nemiloasă.

Question 17

La destrămarea familiei şi la moartea soților din final, contribuie, în primul rând,

Answer 17

dorința nemăsurată a cizmarului de a câștiga bani, neluând în calcul spusele înțelepte ale soacrei sale.

Question 18

Simetrică este şi prezentarea

Answer 18

drumului, care duce la han, la începutul nuvelei, pentru ca, la finalul ei, acesta să se contopeasca sugestiv cu drumul vieții, căci bătrâna împreună cu cei doi copii își continuă destinul părăsind locul tragicelor evenimente: ..Apoi ea luă copiii şi plecă mai departe.’’.

Question 19

Între cele două limite fixate de înțelepciunea populară, se desfăşoară firul epic al nuvelei, de-a lungul celor

Answer 19

şaptesprezece capitole, structurate pe două planuri: al conflictului exterior și al conștiinței personajului principal.

Question 20

Relațiile temporale și spațiale

sporesc

Answer 20

veridicitatea subiectului. Acţiunea este plasată în Ardeal, în secolul al XIX-lea. Ea se desfăşoară pe parcursul unui an, find simbolic plasată între două repere creștine: sărbătoarea Sfântului Gheorghe şi Paştele.

Question 21

expozitiunea este o

Answer 21

descriere detaliată a drumului către han, care are rolul de a introduce cititorul pe tărâmul imaginației, şi a locului ales de Ghiță pentru a se muta cu întreaga familie, în vederea asigurării unui venit substanțial

Question 22

Drumul prezentat în mod […] reliefează

Answer 22

obiectiv

-intruziunea într-un teritoriu al părăsirii, în care este indicat doar popasul, nu şi stabilirea permanentă:

Question 23

,,De la Ineu drumul de țară o ia printre păduri şi peste tarini lăsând la dreapta și la stânga satele aşezate prin colțurile vailor.

Answer 23

Timp de un ceas şi jumătate drumul e bun; vine apoi un pripor, pe care îl urci, şi după ce a coborât iar în vale, trebuie să faci popas, să adapi calul ori vita din jug şi să le mai laşi timp de răsuflare, fiindcă drumul a fost cam greu, iară mai departe locurile sunt rele.’’.

Question 24

Spațiul privilegiat al popasului, hanul, are şi el o aparență
- Aceasta denotă

Answer 24

deplorabilă.
- semnele părăsirii; vechea moară are ,,lopețile rupte’’ şi ,,acoperământul ciuruit de vremurile ce trecuseră peste dânsul’’.

Question 25

Semnificația creştină a celor

Answer 25

cinci cruci aflate în imprejurimea hanului este dublată de o prevestire tragică, pentru că acestora li se vor adăuga încă două în foarte scurt timp.

Question 26

La început, câștigul noului cârciumar este

Answer 26

multumitor, fiind obtinut pe cale cinstită: „Iara pentru Ghita cârciuma era cu noroc. […] sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un câştig bine făcut.’’

Question 27

Cu toții sunt foarte bucuroşi, dar armonia lor

Answer 27

prevesteşte evenimente de o tensiune dramatică.

Question 28

Ghiță este

Answer 28

harnic şi întreprinzător, soţia sa, Ana, fiindu-i de mare ajutor

Question 29

Intriga nuvelei este momentul în care la han își face apariția

Answer 29

Lică Sămădăul, şeful porcarilor din împrejurimi, un personaj straniu, care exercită o influență negativă asupra celor din jur.

Question 30

Personalitatea sa puternică și înclinația maladivă a acestuia spre rău, vor determina

Answer 30

dezechilibrul sufletesc al lui Ghiță și destrămarea familiei sale.

Question 31

Destul de repede, cârciumarul înțelege că

Answer 31

,,aci, la «Moara cu noroc» nu putea să steie nimeni fără voia lui Lică”, iar el îşi doreşte cu ardoare să rămână.

Question 32

Această situaţie îi oferă protagonistului o singură cale,

Answer 32

nefavorabilă conștiinței sale, dar aducătoare de bani, anume prietenia cu Lică.

Question 33

Prin caracterizare directa, naratorul alcătuleşte un portret sugestiv al Sămădăului, care se remarcă printr-o

Answer 33

noblețe stranie: ,,Lică, un om de treizeci şi şase de ani, înalt, uscățiv şi supt la față, cu mustața lungă, cu ochii mici şi verzi şi cu sprâncenele dese şi împreunate la mijloc. Lică era porcar, însă dintre cei ce poartă cămaşă subțire şi albă ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint şi bici de carmajin, cu codoriştea de os împodobit cu flori tăiate și cu ghintulete de aur.’’.

Question 34

Portretul lui Lică Sămădăul este completat felul în care personajul

Answer 34

se prezinta la han, cu orgoliul superiorității și cu o vadita dorință de a domina: ,,Eu sunt Lica, Samadăul … Multe se zic despre mine, şi dintre multe, multe vor fi adevărate și multe scornite. Tu vezi un lucru: ca umblu ziua-n amiaza mare pe drumul de țară și nimeni nu mă opreşte în cale, că mă duc în oraș şi stau de vorbă cu domnii.’’

Question 35

Pe un ton poruncitor, Lica îi atribuie lui Ghiță, fără a-i asculta opinia, rolul de

Answer 35

informator al sau: „Eu voiesc să ştiu totdeauna cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice şi cine ce face, şi voiesc ca nimeni afară de mine să nu știe. Cred ca ne-am înțeles?”; de la prima confruntare între personaje, carciumarul are de ales: ori urmează drumul sugerat de Sămădău, ori se lipseşte de câştigul prețios de la han.

Question 36

Desfăşurarea acţiunii ilustrează procesul

Answer 36

înstrăinării cârciumarului faţă de familie şi al dezumanizării provocate de dorinţa de îmbogățire prin complicitatea cu Lică.

Question 37

Datorită generozității Sămădăului, starea materială a lui Ghiță devine tot mai înfloritoare, numai că Ghiţă începe să-şi

Answer 37

piardă încrederea în sine. Cârciumarul devine interiorizat, mohorât, violent, îi plac jocurile crude, primejdioase, se poartă brutal față de Ana, pe care o protejase până atunci, şi faţă de copii.

Question 38

La un moment dat, ghita ajunge să regrete că

Answer 38

are familie şi copii, pentru că nu-şi poate asuma total riscul îmbogățirii alături de Lică.

Question 39

Dornic să facă avere, ghita se îndepărtează treptat de

Answer 39

Ana şi devine complicele lui Lică la diverse nelegiuiri, primind în schimb bani obținuți din jafuri şi crime. Este anchetat în două rânduri, fiind acuzat de complicitate în jefuirea arenda şului de unde este eliberat pe ,,chezăşie”, şi chiar în uciderea unei femei şi a unui copil.

Question 40

Îşi pierde imaginea de om c

Answer 40

cinstit pe care o avea în fața oamenilor. Frământările şi neputința de a ieşi brusc din înțelegerea cu Lică alternează cu momentele de sinceritate în care îi cere iertare soției.

Question 41

Cârciumarul se aliază cu

Answer 41

jandarmul Pintea, fost hoț de codru şi tovarăş al lui Lică, pentru a-l da în vileag pe Sămădău, însă nu este cinstit nici față de acesta, căci doreşte să îşi păstreze o parte din banii obținuți din afaceri necurate.

Question 42

Punctul culminant ilustrează

Answer 42

dezumanizarea lui Ghiță. La sărbătorile Paşte lui, Ghiță îşi aruncă soția în brațele Sămădăului, lăsând-o singură la cârciumă, în timp ce el merge să-l anunțe pe jandarm că Lică are asupra lui bani furaţi.

Question 43

Dezgustată de laşitatea soțului şi neştiind motivul real pentru care acesta plecase, într-un gest de răzbunare disperată, Ana

Answer 43

i se dăruieşte lui Lică deoarece, spune ea, în ciuda nelegiuirilor comise, el e ,,om”, pe când Ghiță ,,nu e decât muiere îmbrăcată în haine bărbăteşti”.

Question 44

Gestul de a o lăsa pe Ana cu un om sadic, foarte periculos şi de a pleca după Pintea pentru a-l dovedi pe Lică în faţa legii, ţine de sfera

Answer 44

dezumanizării totale a personajului, iar anormalitatea faptei este recunoscută şi de jandarm: „Şi eu îl urăsc pe Lică, dar n-aş putea să-mi arunc o nevastă ca a ta drept momeală în cursa cu care vreau să-l prind”.

Question 45

Deşi cârciumarul îşi iubeşte soţia, nu poate suporta ideea că ea este atrasă de Lică şi că i-a fost infidelă, aşa că recurge

Answer 45

la crimă: o înjunghie în inimă, omorând astfel odată cu ea şi propriul suflet, iar faptul că el este împuşcat de Răut, vine ca o absolvire de existenţa care îşi pierduse, pentru el, orice semnificație.

Question 46

Pedeapsa capitală oferită de propriul destin este o

Answer 46

corecție morală irevocabilă pentru faptele sale rele

Question 47

Urmărit fiind de Pintea, Lică știe că nu are scăpare şi

Answer 47

se sinucide violent şi orgolios, izbindu-se cu capul de trunchiul unui copac spre a nu-i oferi jandarmului satisfacția de a-l prinde.

Question 48

Deznodământul nuvelei prezintă

Answer 48

mistuirea hanului de un foc purificator, iar singurele personaje care supravieţuiesc sunt cele inocente, bătrâna şi cei doi copii.

Question 49

Finalul revine simetric la vorbele bătrânei, venită doar să

Answer 49

constate cu neputinţă că destinul implacabil curmase viața celor doi soți, după care ea porneşte pe drumul vieţii împreună cu cei doi copil, simbol al sperantei in existenţa unui viitor mai bun.

Question 50

De-a lungul firului epic, personalitatea sa cunoaşte schimbări profunde, transformându-se

Answer 50

treptat şi dramatic, dintr-un cizmar cinstit într-un cârciumar care trăieşte cu obsesia banilor. Acesta intră într-un anturaj nefast, fiind sub influenţa malefică a lui Lică Sămădăul şi înfăptuieşte nelegiuiri grave care culminează cu o crimă tocmai împotriva celei pe care o iubea cel mai mult.

Question 51

La începutul nuvelei, el întruchipează

Answer 51

Individul nemulțumit de condiția sa socială umilă, de a cârpi cizmele oamenilor înstăriți, pe care o identifică lipsei demnităţii şi independenţei. Nu ţine cont de sfatul înţelept al soacrei şi îşi doreşte mai mult.

Question 52

Atitudinea lui este întemeiată, până la un anumit punct, pentru că

Answer 52

depăşirea propriei condiții prin muncă cinstită conduce către progresul personal.

Question 53

Ghiţă se dovedeşte astfel întreprinzător când la în arendă hanul de la fosta moară, Fiind

Answer 53

harnic şi descurcăreţ, reuşeşte cu ajutorul familiei, cu care trăieşte în deplină armonie, să obţină câştiguri multumitoare, fapt care il conduce fericirea temporară

Question 54

Marea sa eroare este că îşi fundamentează împlinirea sufletească pe

Answer 54

câştigul de bani, ceea ce devine pe parcurs o obsesie, care îl dezumanizează.

Question 55

Situația inițială este perturbată de aparitia personajului negativ, dominator. Prezenţa lui Lică Sămădăul denotă faptul că, în acele locuri neprielnice, nu

Answer 55

poate rezista nimeni care se bazează pe cinste, căci ele sunt sub stăpânirea răului.

Question 56

lica condiţionează starea materială a lui Ghiţă de

Answer 56

complicitatea cu el, arătându-i că nu va putea rămâne la han păstrându-şi independenta. Cârciumarul îşi dovedeşte caracterul slab în raport cu porcarul, care îşi afirmă de la început superioritatea.

Question 57

Deşi Ana este intuitivă şi îşi previne sotul despre faptul că Lică este

Answer 57

,,om rău şi primejdios”, cârciumarul nu o ia în seamă şi acceptă să fie informatorul Sămădăului, anunţându-l cine umblă pe drum […] cine ce zice şi ce face”.

Question 58

Încă de la început, cele două personaje sunt prezentate in relatie de

Answer 58

opoziție: Lică este ferm şi poruncitor, Ghiţă este un caracter slab, umil şi uşor de stăpânit.

Question 59

Conştiinţa ghita manifestă un puternic

Answer 59

dezechilibru, un conflict generat de dorinţa sa de a rămâne un om cinstit şi obsesia de a avea bani, fapt posibil numai prin tovărăşia cu Lică.

Question 60

Pe parcurs, cârciumarul trece prin mai multe stări, care îl conduc către

Answer 60

pierderea propriei identități şi câştigarea uneia iluzorii, aceea a câştigului obţinut pe căi necinstite, care nu-l poate duce decât la pierzanie.

Question 61

ghita Devine fricos, îşi ia măsuri de prevedere împotriva unui presupus duşman, când, de fapt,

Answer 61

forța distructivă a propriei vieţi se află în sine, concretizandu-se în dorinţa de înavuțire rapidă.

Question 62

Lică nu e astfel decât o unealtă a f

Answer 62

fatumului cârciumarului, pentru care ,,liniştea colibei” să nu era de ajuns pentru a-l face fericit.

Question 63

Comportamentul său se schimbă pe parcursul nuvelei; dintr-un […] aşa cum îl caracterizează, în mod direct, naratorul,
el devine […]

Answer 63

• om vesel şi optimist, .om harnic şi sârgultor”,
• „ursuz”, irascibil, trecând uşor de la o stare la alta: „se aprindea pentru orişice lucru de nimic, nu mai zâmbea ca mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îți venea să te sperii de el”.

Question 64

Imaginea de om cinstit a lui Ghiţă se destramă pe parcurs, acesta făcându-se vinovat de fapte din ce în ce mai grave:

Answer 64

părtaş la afacerile necinstite ale lui Lică, complicitate la jaf şi la crimă, sperjur, şi, la final, crimă împotriva propriei soții pentru a cărei greşeală însuşi e vinovat.

Question 65

Deşi are intenția de a-l trăda pe Lică, Ghiţă este duplicitar, gândindu-se

Answer 65

cu lăcomie că ar putea să mai câştige de pe urma acestuia înainte de a-l denunţa.

Question 66

modalitățile de caracterizare, predomină caracterizarea indirectă, bazată pe trăsături ce reies din

Answer 66

faptele, vorbele, atitudinea personajului, cum ar fi teama, suspiciunea, neliniştea permanentă.

Question 67

Naratorul îl caracterizează în mod direct, la începutul nuvelei, ca fiind .

Answer 67

om harnic şi sârgultor, pentru ca, pe parcurs, să devină ursuz”, pus pe gânduri”, preocupat de frământările sale interioare

Question 68

De asemenea, naratorul notează obsesia nestăvilită a personajului de a se

Answer 68

îmbogăţi: „Se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşia cu Lică, vedea banii grămadă înaintea sa şi i se impaienjeneau parcă ochii’’, dovedindu-si, in mod indirect, lacomia.

Question 69

Monologurile Interioare denotă frământări sufleteşti puternice, personajul autocaracterizându-se ca un om

Answer 69

necinstit, trăsătură de care îi este ruşine, dar pe care o motivează pueril printr-o pornire interioară de nestăvilit, dând vina pe destin.

Question 70

Lică este personajul negativ al nuvelei, reprezentant al răului, întruchipând tipul demonului, de factură romantică. Are foarte multe

Answer 70

defecte, lar calitățile sale - inteligenţă, perseverenţă, superioritatea caracterului - sunt subordonate ambiției exagerate, sadismulul, dorinţel de a face rău oricui nu i se supune.

Question 71

Autorul îl caracterizează în mod direct încă de la prima sa apariție, subliniind, prin observaţii detaliate,

Answer 71

psihologia personajului. Capacitatea sa de a-i domina pe cei din jur, de a-i manipula, este evidentă prin adresarea Infatuată şi autoritară chiar de la prima întâlnire cu cârciumarul.

Question 72

De-a lungul nuvelei, lica rămâne constant

Answer 72

în rău, determinând schimbarea totală a destinului cârciumarulul.

Question 73

Abilitatea lui Lică de a manipula se bazează pe o fină cunoaştere a

Answer 73

psihologiei umane, iar în raport cu Ghiţă, acesta speculează vulnerabilitățle sale, anume dorinţa obsesivă de îmbogăţire şi iubirea profundă pentru o singură femeie.

Question 74

Finalul celor doi este pe măsura faptelor fiecăruia:

Answer 74

Ghiţă este împuşcat, fiind prea slab să se sinucidă, dar sancționat moral de către autor, pe când Lică îşi gândeşte moartea cu tărie de caracter şi orgoliu; se sinucide în mod violent, izbindu-se cu capul de trunchiul unui copac. În moarte, ca şi în viaţă, este evidentă cruzimea personajului.

Question 75

Nuvela psihologică „Moara cu noroc” este o

[incheiere]

Answer 75

capodoperă a literaturii române, deschizând calea către marile creații epice din perioada interbelică,

Question 76

criticul literar G. Călinescu afirma că este

Answer 76

o nuvelă solidă cu subiect de roman”.