enigmao Flashcards

1
Q

Important ..

G. Călinescu

A

critic şi istoric interbelic, poet, dramaturg, estetician, publicist,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

este şi autorul a patru romane: , care ilustrează

A

Cartea nunţii, Enigma Otiliei, Bietul Ioanide şi Scrinul negru
concepţia sa critică şi teoretică despre roman, conform căreia Balzac rămâne modelul esenţial.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

În eseul Teoria romanului, el consideră că romanul trebuie să fie o

A

scriere tipic realistă, care să demonstreze idei printr-o experienţă de viaţă. În acest sens, criticul respinge proustianismul din romanele vremii sale, optând pentru formula realistă, balzaciană.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Totuşi, Nicolae Manolescu, în articolul său din volumul Arca lui Noe, consideră că

A

obiectivitatea romanului Enigma Otiliei e paradoxală, pentru că nu mai ilustrează, conform definiţiei, absenţa din text a unui narator, ci, dimpotrivă, intervenţia permanentă a unui comentator savant şi expert.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

De aceea, s-a spus că, la Călinescu, mijloacele literaturii interferează cu

A

cele ale criticii şi că toate aspectele sunt privite cu ochiul unui estet.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Romancierul însuşi mărturiseşte că vrea să creeze

A

documente de viaţă, asemenea lui Balzac, dar, de fapt, el face mai mult decât atât, comentează viaţa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca reacţie la romantism,
realismul este un

A

curent literar al cărui principiu fundamental este prezentarea unor fapte fictive în manieră veridică, verosimilă, impunând supremaţia dramei şi a romanului,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

respectiv modelul scriitorului laborios precum
(în literatura universală) sau
în literatura română.

A

Balzac, Flaubert, Stendhal, Tolstoi, Dostoievski, Dickens
Nicolae Filimon, Ioan Slavici, Ion Creangă, Liviu
Rebreanu, G. Călinescu, Marin Preda

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Ca romancier, numele lui G. Călinescu se leagă cel mai adesea în conştiinţa cititorilor de

A

romanul Enigma Otiliei, apărut în 1938,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

roman ce se înscrie în estetica realismului de tip balzacian prin

A

tematică, procedee, viziune asupra lumii şi prin crearea unei tipologii vaste.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Astfel, autorul îşi exemplifică prin romane

pledoariile din articole celebre în presa vremii, în care susţinea

A

necesitatea unei evoluţii fireşti a literaturii române, care nu poate evita vârsta realismului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Enigma Otiliei ilustrează trăsăturile romanului ca specie, fiind o

A

scriere epică în proză, de dimensiuni mari (20 de capitole), cu o acţiune amplă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

[actiune] desfăsurată pe mai multe planuri narative

A

(pe de o parte evoluţia romanului de dragoste ce implică triunghiul Felix-Otilia-Pascalopol,
pe de altă parte încercările clanului Tulea de a pune mâna pe averea lui Costache Giurgiuveanu),

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

[actiune],în care sunt implicate numeroase personaje aflate în

A

relaţii conflictuale (Aglae-Costache, Aglae-Otilia, Pascalopol-Felix)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Iniţial, titlul romanului a fost

A

,,Părinţii Otiliei’’ – aluzie la tema balzaciană a paternităţii;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

la sugestia editorului, Călinescu a optat pentru titlul Enigma Otiliei, care a fost explicat de autor ca prezentând

A

„criza tinereţii lui Felix, pus pentru întâia oară faţă în faţă cu absurditatea sufletului unei fete […]. Nu Otilia are vreo enigmă, ci Felix crede că le are”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Titlul sugerează, deci,

A

imposibilitatea

lui Felix de a desluşi/raţionaliza comportamentul şi reacţiile Otiliei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Pe de altă parte, Felix nu este singurul personaj care afirmă despre Otilia că este „o enigmă”,

A

Pascalopol însuşi făcând aceeaşi afirmaţie la finalul romanului.
Cu alte cuvinte, misterul feminităţii rămâne inefabil pentru barbatul aflat laindiferent ce vârstă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

romanul depăşeşte modelul realismului clasic, prin Astfel, moş Costache nu este un avar dezumanizat, ci are o iubire paternă sinceră pentru Otilia.

A

spiritul critic şi polemic, prin elemente ce țin de modernitate, precum ambiguitatea personajelor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

[ambiguitatea pers] Pascalopol o iubeşte pe Otilia,

A

patern şi viril în acelaşi timp.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Portretul Otiliei este realizat prin tehnici moderne:

A

comportamentismul şi reflectarea poliedrică (pluriperspectivismul).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Până în capitolul al XVI-lea, Otilia este prezentată mai ales prin

A

comportamentism (fapte, gesturi, replici), fără a-i cunoaşte gândurile din perspectiva unică a naratorului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Această tehnică este dublată, pe același spațiu narativ, de reflectarea personalității Otiliei în conştiinţa celorlalte personaje, ceea ce îi alcătuieşte un portret complex şi contradictoriu:

A

este ,,fe-fetita” cuminte şi iubitoare pentru mos Costache,
fata exuberantă, ,,admirabilă, superioară” pentru Felix,
femeia capricioasă,,,cu un temperament de artistă”
pentru Pascalopol, o dezmățată, o stricată”
pentru Aglae, ,,o fată deşteaptă”,
cu spirit practic, pentru Stănică,
o rivală în căsătorie pentru Aurica.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

un alt aspect modern-interesul pentru

A

procesele psihice deviante, alienarea sis enilitarea, motivate prin ereditate si mediu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

titu,

Aurica,

A

-fiul retardat care se îndreaptă spre demență, este o copie a tatălui său, Simion Tulea.
-fata bătrână, invidioasă şi rea, este o copie degradată a mamei.
-

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Amândouă au preocupări obsesive:
Aglae -
Aurica -

A

moştenirea,

dorinţa de a se căsători.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Universul familiei Tulea se află sub semnul

A

bolii, al degradării morale reflectate în plan fizic.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Prin temă, romanul este

A

balzacian şi citadin.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Caracterul citadin ține de

A

modernismul lovinescian.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Frescă a burgheziei bucureştene de la începutul secolului al XX-lea, prezentată sub aspect .

A

social şi economic (istoria moştenirii lui moş Costache Giurgiuveanu),
imaginea societății constituie fundalul pe care se proiectează formarea/maturizarea tânărului Felix Sima, care, înainte de a-şi face o carieră, trăieşte experiența iubirii şi a relaţiilor de familie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

Întâmplările din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva unui narator

A

omniscient şi omniprezent. Naratorul se ascunde în spatele diverselor măşti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul căruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit şi de limbajul uniformizat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

Incipitul romanului realist fixează

A

veridic cadrul temporal („într-o seară de la începutul lui iulie 1909”) şi spaţial (strada Antim din Bucureşti, casa lui moş Costache), prezintă principalele personaje, sugerează conflictul şi trasează principalele planuri epice.

33
Q

Finalul este

A

închis prin rezolvarea conflictului şi este urmat de un epilog.

34
Q

Simetria incipitului cu finalul se realizează prin

A

descrierea străzii și a casei lui moş Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/străinul din familia Giur giuveanu, în momente diferite ale existenței sale (în adolescență și aproximativ zece ani mai târziu, ,,după război”).

35
Q

Simetria este susținută şi de răspunsul dat de

A

moş Costache la venirea lui Felix, reluat în finalul romanului: ,,Aici nu stă nimeni”.

36
Q

Istoria moştenirii include un dublu conflict succesoral: este vorba

A

pe de o parte, de ostilitatea manifestată de Aglae împotriva orfanei Otilia, şi
pe de altă parte, de interesul lui Stănică pentru averea bătrânului, care duce la dezbinarea familiei Tulea.

37
Q

Conflictul erotic priveşte rivalitatea dintre

A

adolescentul Felix şi maturul Pascalopol pentru iubirea Otiliei.

38
Q

În conflictul pentru moştenire se află două

A

familii înrudite. Membrii acestora aparțin unor tipologii umane care conturează universul social.

39
Q

În casa lui Costache Giurgiuveanu, proprietarul averii, trăieşte

A

Otilia Mărculescu, adolescentă orfană, fiica celei de-a doua soții decedate a acestuia. Aici ajunge orfanul Felix Sima, venit tutorele său din Bucureşti pentru a studia Medicina.

40
Q

Moşierul Leonida Pascalopol, prieten al bătrânului vine în casă din dorința de a

A

avea o familie şi din afecțiune pentru Otilia, pe care o cunoaşte de mică.

41
Q

În casa vecină trăieşte o a doua familie, înrudită cu prima, care aspiră la moştenirea averii bătrânului. ,,Clanul” Tulea este condus de

A

sora lui Costache, Aglae. Din familie fac parte soțul acesteia, Simion Tulea şi cei trei copii ai lor, Olimpia, Aurica şi Titi. Acestei familii i se adaugă Stănică Rațiu, soţul Olimpiei, dornic să obțină moştenirea.

42
Q

Expozițiunea este realizată după metoda realist-balzaciană:

A

situarea exactă a acțiunii în timp şi spaţiu, veridicitatea susținută prin detaliile topografice (de scrierea străzii), finețea observației şi notarea detaliului semnificativ.

43
Q

Caracteristicile arhitectonice ale străzii şi ale casei lui moş Costache sunt surprinse de

A

,,ochiul unui estet”, din perspectiva naratorului specializat, deşi observația îi este atribuită personajului-reflector, Felix Sima, care caută o anumită casă.

44
Q

Pentru Balzac,,,o casă este un

A

document sociologic şi moral”. Strada şi casa lui moş Costache sugerează, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretenţia de confort şi bun gust a unor locatari bogați și realitate: inculți (aspectul de kitsch, amestecul de stiluri arhitectonice incompatibile), zgârciți (case cu orna mente din materiale ieftine), snobi (imitarea arhitecturii clasice), delăsători (urme vizibile ale umezelii şi ale uscăciunii, impresia de paragină).

45
Q

Arhitectura sugerează

A

imaginea unei lumi în declin, care a avut cândva energia ne cesară pentru a dobândi avere, dar nu şi fondul cultural.

46
Q

Odată intrat în casă, Felix îi cunoaşte pe

A

unchiul său (un omulet straniu care se teme de străini) şi pe verişoara Otilia, apoi asistă la o scenă de familie: jocul de table.

47
Q

Naratorul îi atribuie lui Felix

A

observarea obiectivă a personajelor prezente în odaia înaltă în care este introdus.

48
Q

Sunt realizate portretele fizice ale personajelor, cu detalii

A

vestimentare şi fiziologice care sugerează, în manieră clasică, anumite trăsături de caracter şi sunt prezentate, în mod direct, starea civilă, statutul în familie, elementele de biografie.

49
Q

Toate aceste aspecte configurează atmosfera

A

neprimitoare, imaginea mediului în care pătrunde tânărul, prefigurând cele două planuri narative şi conflictul principal.

50
Q

Intriga se dezvoltă pe două planuri care se întrepătrund:

A

pe de o parte, este prezentată istoria moştenirii lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de altă parte, romanul are în centru destinul tânărului Felix Sima, maturizarea lui (ceea ce-i conferă cărții caracterul de bildungsroman).

51
Q

Lupta pentru moştenirea bătrânului avar este un prilej pentru

A

observarea efectelor, în plan moral, ale obsesiei banului.

52
Q

Moş Costache, proprietar de imobile, restaurante şi acțiuni,

A

nutreşte iluzia longevităţii şi nu pune în practică niciun proiect pentru a-i asigura viitorul Otiliei.

53
Q

Clanul Tulea urmăreşte să

A

moştenească averea lui, plan periclitat ipotetic de adopția Otiliei.

54
Q

Deşi are o afecţiune sinceră pentru fată, bătrânul amână adopția ei,

A

de dragul banilor şi pentru că se teme de Aglae. El încearcă totuşi să pună în aplicare nişte pla nuri pentru a o proteja pe Otilia, intenționând să-i construiască o casă cu materiale provenite de la demolări.

55
Q

Proiectele lui moş Costache nu se realizează, deoarece,

A

din cauza efortului depus la transportarea materialelor, bătrânul este lovit de o criză de apoplexie.

56
Q

Chiar dacă pentru familia Tulea boala lui moş Costache reprezintă un prilej de a-i .

A

ocupa milităreşte casa, în aşteptarea morţii bătrânului şi a obținerii moştenirii, îngrijirile lui Felix, ale Otiliei şi ale lui Pascalopol determină însănătoșirea bătrânului avar

57
Q

Moartea lui moş Costache este provocată, în cele din urmă, de

A

Stănică Rațiu, ginerele Aglaei, care urmăreşte să parvină şi îi fură avarului banii de sub saltea

58
Q

. În deznodământ, Olimpia e

A

părăsită de Stănică, Aurica nu-şi poate face o situaţie, iar Felix o pierde pe Otilia.

59
Q

Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciană a

A

descrierii mediului şi fizionomiei, din care se pot deduce trăsăturile de caracter.

60
Q

Portretul balzacian porneşte de la caracterele clasice

A

(avarul, ipohondrul, gelosul, ambitiosul, cocheta), cărora realismul le conferă dimensiune socială şi psihologică, adăugând un alt tip uman, arivistul.

61
Q

Tendința de generalizare conduce la realizarea unei tipologii clasice:

A
moş Costache - avarul, 
Aglae- ,,baba absolută fară cusur în rău", 
Aurica- fata bătrână, 
Simion-dementul senil, 
Titi - debilul mintal, 
Stănică Rațiu-arivistul, 
Otilia-cocheta,
 Felix-ambițiosul, 
Pascalopol - aristocratul rafinat.
62
Q

Studentă la Conservator, înzestrată cu un temperament de artistă, Otilia reprezintă tipul
[+celeleate pers tehnica]

A

cochetei, dar întruchipează, în egală măsură, misterul feminin.

63
Q

Însă cel care intuieşte adevărata dimensiune a personalității Otiliei este

A

Weissmann, prietenul lui Felix, care, îi spune acestuia, la moment dat: „Orice femeie care iubeşte un bărbat fuge de el, ca să rămână în amintirea lui ca o apariţie luminoasă. Domnişoara Otilia trebuie să fie o fată inteligentă. După câte mi-ai spus, înțeleg că te iubeşte.”

64
Q

Scriitorul însuşi justifică misterul personajului feminin prin prisma

A

imaturităţii lui Felix, afirmând: „Nu Otilia are vreo enigmă, ci Felix crede aceasta. Pentru orice tânăr de douăzeci de ani, enigmatică va fijn veci fata care il va respinge. dându-i totuşi dovezi de afecțiune.”

65
Q

Întâiul portret fizic al Otiliei este realizat din perspectiva lui Felix, pe care îl primeşte cu căldură în casa lui moş Costache:

A

,,Felix privi spre capătul scării ca spre un cer deschis şi văzu, în apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu, un cap prelung şi tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri.”

66
Q

,,Verişoara” fizic Otilia pe care o ştia doar din scrisori îl surprinde în mod plăcut, mai ales că frumuseţea ei contrastează cu portretul fetei bătrâne Aurica, delicatețea, cu răutatea Aglaei:

A

,,Fata părea să aibă optsprezece-nouăsprezece ani. Fata maslinie, cu nasul mic şi ochii foarte albaştri, arata foarte copilaroasă între multele bucle şi gulerul de dantelă. Însă în trupul subtiratic, cu oase delicate ca de ogar, de un stil perfect, fără acea slabiciune suptă şi pătată a Aureliei, era o mare libertate de mişcări, o stăpânire desăvârşită de femeie.”

67
Q

În scena jocului de table, Aglae îi aşază pe Felix şi Otilia în aceeaşi categorie, prin caracterizare directă:

A

„N-am ştiut, faci azil de orfani”, îi reproşează ea
fratelui său. Condiția de orfan a fetei, evidențiată de primul titlu al romanului, ,,Părinții Otiliei”, este precizată în această scenă din primul capitol.

68
Q

Portretul Otiliei se conturează mai ales prin caracterizare indirectă. Astfel, încă din seara sosirii lui Felix în casa lui moş Costache, n

A

eavând o cameră pregătită, Otilia îi oferă cu generozitate camera ei, prilej pentru Felix de a descoperi în amestecul de dantele, partituri, romane franțuzești, cutii de pudră şi parfumuri o parte din personalitatea exuberantă a Otiliei. În cazul acestui portret se apelează la tehnica balzaciană a caracterizării prin descrie rea interiorului.

69
Q

Otilia reprezintă întruchiparea misterului feminin, iar comportamentul

A

derutant al fetei îl descumpăneşte pe Felix, pentru că nu-şi poate explica schimbările de atitudine, trecerea ei bruscă de la o stare la alta.

70
Q

Otilia însăşi recunoaşte cu sinceritate față de Felix că este o

A

fiinţă dificilă şi se autocarac terizează astfel: ,,Sunt foarte capricioasă, vreau să fiu liberă! […] Eu am un tempe rament nefericit: mă plictisesc repede, sufăr când sunt contrariata”.

71
Q

Ultima întâlnire dintre Felix şi Otilia, înaintea plecării ei din ţară împreună cu Pascalopol, este esențială pentru

A

înţelegerea personalității tinerilor şi a atitudinii lor față de iubire.

72
Q

Dacă Felix este intelectualul ambițios, care

A

nu suportă ideea de a nu realiza nimic în viață şi pentru care femeia reprezintă un sprijin în carieră, Otilia este cocheta, care crede că „rostul femeii este să placă, în afară de asta neputând exista fericire”.

73
Q

Otilia concepe iubirea în felul aventuros al artistului, cu dăruire şi libertate absolută, în timp ce Felix

A

este dispus să aştepte oricât în virtutea promisiunii că, la un moment dat, se va căsători cu Otilia.

74
Q

Dându-şi seama de această diferență, dar şi de faptul că

A

ea ar putea reprezenta o piedică în calea realizării profesionale a lui Felix, Otilia îl părăseşte pe tânăr şi alege siguranța căsătoriei cu Pascalopol.

75
Q

In epilog, câțiva ani mai târziu de la aceste întâmplări, Felix se întâlneşte în tren cu Pascalopol, care îi dezvăluie faptul că

A

i-a redat Otiliei cu generozitate libertatea de a-şi trăi tinerețea, iar ea a devenit soția unui conte exotic.

76
Q

,,A fost o fată delicioasă, dar ciudată. Pentru mine e o enigma”, afirmă Pascalopol despre Otilia. Felix observa în fotografia pe care i-o arată moșierul

A

o femeie frumoasă, dar în care nu o mai recunoaşte pe tânăra exuberantă de odinioară, fiindcă ,,un aer de platitudine feminină stingea totul.”

77
Q

Misterul personajului feminin este generat de trăsăturile contradictorii ale cochetei cu temperament de artistă şi este susținut prin tehnicile moderne de portretizare.

A

Alegerea ei din final, neexplicată de narator, menține am biguitatea personajului: este ea o femeie interesată de averea lui Pascalopol sau una capabilă de sacrificiu pentru bărbatul iubit?

78
Q

„Enigma” Otiliei este, de fapt, imaginea idealizată pe care i-o construiesc

A

cei doi bărbați care o iubesc, tânărul Felix şi maturul Pascalopol.