Limitele spațiale ale aplicării legii penale Flashcards
De cine sunt stabilite infracțiunile care prezintă un element de extraneitate?
Fie de către fiecare stat în parte prin legislația internă, fie pe calea unor tratate sau convenții bilaterale sau multilaterale.
Ce principiu consacra legislația penală română?
Teritorialitatii, dar nu in mod exclusiv
Principiile
- teritorialitatii
- personalitatii
- realitatii
- universalitatii
Principiul teritorialitatii
Potrivit art. 8 alin. (1) C.pen., legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite pe teritoriul României.
Ce cuprinde teritoriul?
- suprafata terestra
- apele interioare statatoare si curgatoare + apele maritime interioare
- marea teritoriala
- subsolul
- spatiul aerian
Fac parte din teritoriul țării sediile reprezentanțelor diplomatice și consulare acreditate în România.
Ce principiu se aplica pentru determinarea locului comiterii infracțiuni?
Teoria ubicuitatii -> infracțiunea se consideră săvârșită pe teritoriul României și atunci când pe acest teritoriu ori pe o navă sub pavilion românesc sau pe o aeronavă înmatriculată în România s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infracțiunii
Tentativa comisa în străinătate, dar al cărei rezultat ar fi urmat să se producă în România
NU ar fi posibilă pe baza unei interpretări restrictive a noțiunii de rezultat.
Actele de pregatire (ce sunt si in ce conditii se iau in considerare)
Sunt acte de natură materială sau intelectuală menite să faciliteze comiterea infracțiunii.
Aceste acte de pregătire comise pe teritoriul României, dacă nu au fost urmate de un act de executare sau de instigare sau de complicitate SAU dacă nu sunt asimilate de legiuitor actelor de executare, NU pot atrage incidența legii penale române.
O infracțiune comisă în străinătate, dar a cărei situație PREMISA s-a realizat în România.
Nu poate cădea sub incidența legii penale române
Infractiunile omisive
Va fi incidentă legea penală a statului unde ar fi trebuit realizată acțiunea cerută de lege sau locul unde s-a produs rezultatul inacțiunii.
Infracțiunilor continuate, continue și de obicei
Este suficient un singur act de executare sau de instigare ori complicitate comis pe teritoriul țării noastre pentru ca infracțiunea în întregul ei să cadă sub incidența legii penale române.
Principiul personalității (active) legii penale române
Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română, dacă pedeapsa prevăzută de legea română este detenţiunea pe viaţă ori închisoarea mai mare de 10 ani.
În celelalte cazuri doar dacă există dubla incriminare ori dacă a fost comisă într-un loc care nu este supus jurisdicţiei niciunui stat (excepții)
Conditii cumulative de aplicare
- fapta a fost comisă în afara teritoriului ţării
- fapta a fost comisă de către un cetăţean român sau de o persoană juridică română (persoana fizică în cauză să fie cetățean român atât la data comiterii infracțiunii, cât și la momentul pronunțării hotărârii definitive de condamnare)
- ) pedeapsa prevăzută de legea română este detenţiunea pe viaţă ori închisoarea mai mare de 10 ani sau există dubla incriminare ori fapta a fost comisă într-un loc care nu este supus jurisdicţiei niciunui stat
- există autorizarea prealabilă a procurorului general al PCA / PICCJ
- tratatele internaţionale la care România este parte să nu prevadă alt mod de soluţionare
Principiul realității legii penale române
Legea penală română se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin sau o persoană fără cetăţenie, contra statului român, contra unui cetăţean român ori a unei persoane juridice române
Conditii cumulative de aplicare
- infracţiunea să fie comisă în afara teritoriului ţării
- infracţiunea să fie comisă de un cetăţean străin sau de o persoană fără cetăţenie (Atunci când infractorul a devenit cetățean român ulterior comiterii faptei se va ocupa tot principiul realității, chiar dacă infractorul a devenit ulterior cetățean român)
- infracţiunea să fie îndreptată contra statului român, contra unui cetăţean român ori contra unei persoane juridice române (Dacă calitatea de cetățean român se pierde după comiterea infracțiunii, legea penală română nu mai poate fi aplicată în temeiul principiului realității)
- să existe autorizarea procurorului general al PICCJ
- fapta să nu facă obiectul unei proceduri judiciare în statul pe al cărui teritoriu a fost comisă fapta
- tratatele internaţionale la care România este parte să nu conţină prevederi referitoare la un alt mod de soluţionare a acestor cauze