Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Semio > Leziuni cutanate > Flashcards

Leziuni cutanate Flashcards

1
Q

Macula

A

modificare de culoare a pielii, de dimensiune redusă,
de obicei sub 1 cm. Este netedă, nu modifică relieful pielii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Maculele pot fi pigmentare

A

hiperpigmentate (nevii pigmentari, efelidele, cloasma) sau
acromice (vitiligo, pitiriazis alb, etc.)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Macule prin tulburaru de vascularizatie

A

vasodilataţia paralitică a capilarelor situate în papilele dermice,
vasodilataţie ce dispare la digitopresiune (eritemul)
nu dispare hemoragia(purpura).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Erupţii maculare se întâlnesc în:

A

Rujeola, Rubeola, febra tifoida

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Erupţia rujeolică este constituită din

A

macule roz milimetrice (uneori pot ajunge la 1-3 cm)- pot conflua, dispar la digitopresiune
pielea apare catifelată la palpare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Erupţia rujeolica începe

A

în spatele pavilioanelor urechilor, pe frunte şi pe obraji, extinzându-se descendent, devenind generalizată în 2-3 zile.
Erupţia dispare în ordinea în care a apărut lăsând în urmă pete gălbui-cafenii ce vor dispărea în câteva zile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

semnul lui Kőplik

A

enantem patognomonic care preceda exantemul: micropapule albe asemănătoare grăunţelor de gris, aşezate pe un fond hiperemic, pe mucoasa jugală,
lângă ultimii molari

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Eruptie rubeola

A

macule rotunde sau ovalare, roz-pal, fără tendinţă la confluare. Apare iniţial după ureche şi pe frunte
cuprinzând apoi restul corpului. Este uşor pruriginoasă, fugace (2-3 zile) şi se vindecă fără a lăsa urme. Se însoţeşte de micropoliadenopatie, în special în regiunea cervicală.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

febra tifoidă

A

după 7 zile de la debut o erupţie alcătuită din macule lenticulare (rozeole tifice), roz, sub 1 cm, pe abdomen şi baza toracelui

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Papula

A

leziune circumscrisă, uşor proeminentă (se poate palpa), de dimensiuni mici (de obicei sub 0,5 cm)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Papule epidermice

A

verucile vulgare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

papule demice

A

(eritem polimorf, urticarie)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

papule dermoepidermice

A

lichen plan

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Scarlatina
factor etiologic
leziune

A

streptococul β-hemolitic grup A
exantem micropapulos roşu-intens ce
apare pe un fond eritematos difuz al tegumentului (datorită toxinei eritrogene a streptococului). Erupţia începe pe gât şi torace şi se generalizează rapid (aspect
de „rac fiert”).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Facies Scarlatina

A

Faţa este respectată, la acest nivel constatându-se congestia intensă a obrajilor ce contrastează cu paloarea peribucală şi periorbitală- masca
lui Filatov („facies pălmuit”).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

semnul Pastia-Grozovici

A

La nivelul plicilor de flexiune (mai ales la nivelul
cotului) erupţia este mai marcată, cu aspect hemoragic liniar (pielea lezată de
toxină este traumatizată prin mişcăr

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Vindecarea scarlatinei

A

descuamare tegumentară exprimată, furfuracee sau chiar în lambouri

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Debutul scarlatinei este anunţat de

A

angină eritematoasă de culoare
roşu-aprins iar în evoluţie de aspectul de „limbă zmeurie” (prin descuamarea
limbii şi proeminarea papilelor linguale)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Urticaria

A

expresia cutanată a unei reacţii alergice la alimente,
medicamente, factori din mediu etc. este compusă din papule sau plăci de culoare alb-gălbui înconjurate de halouri roz-roşiatice.
Erupţia este extrem de pruriginoasă, apare şi dispare rapid putând fi acompaniată şi de alte elemente
clinice ale reacţiei alergice (edem Quincke, strănut, criză de astm bronşic, etc.).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Placa

A

regiune tegumentară elevată, de peste 1 cm, bine circumscrisă, apărută ca atare sau prin confluarea mai multor papule. Apare în urticarie,
erizipel, dermatomiozită, psoriazis, etc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Erizipel etiologie

A

streptococ β hemolitic grup A, poartă de intrare
tegumentară, progresie pe cale limfatică- limfangită tegumentară

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Erizipel caracteristici

A

debutează cu frison, febră 39-40°C şi adenopatie în teritoriul tributar. După câteva ore apare o
placă de culoare roşie aprinsă, cu marginile net delimitate şi uşor elevate (burelet). Zona este dureroasă, sensibilă şi caldă iar în evoluţie la nivelul
placardului pot apărea flictene. Suprafeţele cele mai afectate de erizipel sunt faţa, extremităţile, mai rar trunchiul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Suprafeţele cele mai afectate de erizipel

A

faţa, extremităţile, mai rar trunchiul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

In dermatomiozită este patognomonic

A

semnul lui Gottron

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

semnul lui Gottron

A

papule sau plăci de culoare roşu-aprins (ca a heliotropului) sau violaceu-închis răspândite
la nivelul proeminenţelor osoase pe faţa dorsală a degetelor (inclusiv periunghial) dar şi pe coate sau genunchi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

psoriazis

A

plăci eritematoase bine delimitate, netede, acoperite
de scuame alb sidefii, uşor detaşabile. Topografia leziunilor este în general
simetrică, cel mai frecvent la coate, genunchi, zona presacrată, pielea capului
etc.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Nodulul

A

formaţiune proeminentă dermică sau hipodermică,
palpabilă, de dimensiuni variabile, semimobilă. Se întâlneşte în lipomatoză, paniculite (eritem nodos), sifilis terţiar, etc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Eritemul nodos

A

afecţiune de origine imunoalergică, este caracterizat
de apariţia unor nodului hipodermici de dimensiuni variabile (între1-4 cm) dispuşi simetric pe faţa anterioară a gambelor, rar pe coapse sau în alte părţi ale
corpului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

noduli eritem nodos
caracteristici, debut, cand?

A

acoperiţi de un tegument iniţial roz-gălbui apoi violaceu
cu temperatura locală crescută
Au consistenţă elastică şi sunt dureroşi spontan şi la palpare.
Debutează cu febră, cefalee, artralgii, angină
eritematoasă etc.
Pot apărea ca expresia a unei alergii medicamentoase sau în cursul unor boli ca tuberculoza, sarcoidoza, infecţiile cu strepococ β-hemolitic etc

30
Q

Xantoamele

A

noduli dermici formaţi din material lipidic localizaţi
de-a lungul tendoanelor (xantom tendinos), coate şi fese (xantom tuberos) sau în oricare parte a corpului (xantom plan). Tegumentul de acoperire poate fi normal
sau colorat în galben. Are aceiaşi semnificaţie cu xantelasma.

31
Q

Vezicula

A

formaţiune elevată, bine circumscrisă, sub 1 cm şi care are un conţinut lichidian clar sau uşor opalescent. Constituie leziunea principală de varicelă, herpes, zona zooster, etc.

32
Q

Varicela (virusul varicelozoosterian, poartă de intrare nazofaringiană sau conjunctivală) evoluează cu

A

erupţie ce debutează pe corp apoi se extinde
pe membre şi la extremitatea cefalică, inclusiv pielea păroasă a capului.
Elementele eruptive apar şi pe mucoase, mai ales în cavitatea bucală. La început apar macule mici (2-6 mm) rotunde sau ovale, de culoare roşie. In câteva ore se infiltrează şi devin papule care apoi trec în stadiul de vezicule cu conţinut clar, aşezate pe o bază eritematoasă

33
Q

evolutie vezicule varicela

A

vezicula se deprimă treptat, începând din centru („ombilicare”) apoi se turteşte prin reducerea conţinutului care se resoarbe şi se concentrează totodată, devenind tulbure
La sfârşit vezicula se usucă, formând o crustă care cade, lăsând mici cicatrici
nepermanente.

34
Q

caracteristic pt varicela

A

polimorfismul lezional
(coexistenţa de elemente eruptive în diverse stadii de evoluţie).

35
Q

Zona zooster este data de

A

persistenţa în ganglionii nervoşi spinali sau ai
nervilor cranieni a virusului varicelozoosterian ce se reactivează în condiţii de
scădere a rezistenţei organismului- vârstă înaintată, boli febrile, neoplazii, tratamente imunosupresive, etc.

36
Q

eruptie zona zooster

A

erupţie asemănătoare morfologic şi evolutiv cu cea din varicelă. Erupţia este circumscrisă la o arie cutanată aparţinând unei rădăcini nervoase senzitive (distribuţie radiculară- zona intercostală, abdominogenitală, oftalmică, otică etc.) şi se opreşte la linia mediană, leziunile fiind unilaterale
Este precedată şi însoţită de dureri intense cu caracter nevralgic, hiperestezie şi parestezii.

37
Q

Herpesul poarta de intrare

A

tegumentul, mucoasa
orofaringiană, genitală sau corneea

38
Q

Herpes caracteristici

A

maculopapule sau plăci care devine rapid eritematoase, fond pe care apar vezicule cu conţinut clar iniţial apoi opalescent. Membrana veziculelor se rupe lăsând o suprafaţă denudată umedă, cu contur policiclic care se acoperă cu o crustă. Căderea crustei, care coincide cu vindecarea, lasă în urmă o maculă pigmentată tranzitorie. Apare mai frecvent la nivelul liniilor cutaneomucoase (bucal, nazal, genital),

39
Q

Recidiva herpes

A

tulburări digestive sau cu menstruaţia (herpes catamenial), însoţeşte unele boli febrile (pneumonie,
gripă, meningită etc.) sau apare la persoane cu imunitatea compromisă

40
Q

Bula

A

veziculă cu dimensiuni mari, peste 1 cm, şi conţinut seros (ex:
pemfigus, dermatoze pemfigoide)

41
Q

Pustula

A

veziculă cu conţinut purulent (ex: acnee, impetigo,
variolă)

42
Q

Chistul

A

colecţie încapsulată cu material lichid sau semilichid (ex: chistul sebaceu)

43
Q

Scuamele

A

acumulări de celule cheratinizate la suprafaţa pielii, albe,
gălbui sau brune ce se îndepărtează mai mult sau mai puţin uşor
(descuamare). Ex: psoriazis, dermatita exfoliativă, faza de vindecare a
scarlatinei etc.

44
Q

Crustele

A

depozite la suprafaţa pielii sau a unor leziuni cutanate
solidificate prin coagulare şi uscare (ex. varicelă, herpes, eroziuni, ulceraţii
etc.).

45
Q

Lichenificarea

A

îngroşare a epidermului, cu suprafaţa brăzdată de cute,
aspră la palpare (ex: în zonele solicitate mecanic- coate, genunchi,
dermatoze cronice).

46
Q

Cicatricea

A

ţesutul fibros prin care s-au vindecat leziunile care au
denudat dermul. Pot fi albe-sidefii, roz, roşiatice, elevate sau nu, suple sau rigide. O variantă este cicatricea cheloidă- exuberantă, sensibilă, poate creşte continuu, dată de hiperactivitatea fibroblastică în sinteza colagenului

47
Q

Fisurile

A

soluţii de continuitate liniare care ajung până la derm,
înconjurate de lizereu inflamator. Apar în jurul comisurilor sau a plicilor
cutanate.

48
Q

Eroziunea

A

lipsă de substanţă care interesează numai epidermul

49
Q

Ulceraţia

A

lipsă ce substanţă ce interesează şi dermul.

50
Q

cauze ulceratie

A

irigări sanguine deficitare (obstrucţie arteriolară-vasculite cutanate, stază ulcerul
varicos, compresiune externă).

51
Q

ulcerul perforant plantar (mal perforant)

A

tabes, siringomielie sau diabet zaharat care apare în plantă la nivelul bazei metatarsianului I sau V eventual la calcaneu
profund, până la os, se însoţeşte de hipoestezie şi
se produce prin tulburări neurotrofice

52
Q

Gangrena definitie

A

necroză coagulativă determinată în primul rând
de ischemie (tromboză, embolie, ocluzie aterosclerotică arterială, stază venoasă prelungită etc.)

53
Q

Debut gangrena

A

zonă eritematoasă care devine rapid violacee şi treptat evoluează spre negru. Zona este lipsită de sensibilitate, nu sângerează şi este delimitată de ţesutul sănătos printr-un lizereu inflamator

54
Q

Gangrena Uscata

A

apare pe un segment deshidratat, predominând necrobioza coagulativă. Aspectul este de „mumifiere”

55
Q

Gangrena umeda

A

segment în care există stază venoasă concomitentă
sau se produce suprainfecţia. În aceste cazuri zona necrozată este edematoasă, moale. Suprainfecţia se relizează în general cu germeni anaerobi, producând un miros caracteristic.

56
Q

Escara

A

gangrenă de obicei umedă, circumscrisă, profundă până la os, care apare în zonele supuse presiunii externe (fese, călcâie, regiunea sacrată). Apare la bolnavii imobilizaţi timp îndelungat pentru boli grave.

57
Q

Leziunile vasculare se realizează prin două mecanisme

A

hemoragii şi
ectazii (dilatări) vasculare

58
Q

Hemoragii focale tegumentare

A

purpura

59
Q

Caracteristic purpurei este

A

nedispariţia sa la digitopresiune şi variaţia culorii sale în funcţie de fazele transformărilor biochimice ale hemoglobinei extravazate: roşie- violaceu-galben (uneori rămân pete brune date de depozitarea hemosiderinei). Purpura este în general situată în planul tegumentar.

60
Q

Purpura papuloasa

A

purpură
palpabilă (ex. purpura Schőnlein-Henoch)

61
Q

diateză hemoragică

A

Purpura generalizată, în special cea hemoragică, însoțită de hematoame şi hemoragii interne
expresia unor sindroame hemoragice vasculare, trombocitare sau prin coagulopatii severe

62
Q

Peteşii

A

pete hemoragice pe tegument sau mucoase sub 1 cm, rotunde sau ovale. Apar în sindroamele hemoragipare de cauză trombocitară sau vasculară

63
Q

Echimozele

A

+1cm

64
Q

Sufuziunile

A

regiuni tegumentare întinse (în coagulopatii,
procese de fibrinoliză, traumatisme grave)

65
Q

Vibicele

A

striuri longitudinale de hemoragie cutanată cu aspectul
loviturilor de bici. Apar mai frecvent la nivelul plicilor cutanate şi în zonele de solicitare mecanică tegumentară ( ex. elasticul lenjeriei)

66
Q

Dilatările vaselor

A

teleangiectazii

67
Q

Teleangiectazia arahnoidă (steluţa vasculară, angiomul arahnoid sau stelat)

A

ghem arteriolar central de la care pornesc ramificaţii
fine într-o arie eritematoasă cu dimensiuni până la 2 cm. Dispare la digitopresiune iar reumplerea sa se face de la centru spre periferie. Pulsatilitatea sa este vizibilă central în timpul aplicării unei presiuni uşoare cu o lamă de sticlă. Leziunile sunt repartizate în jumătatea
superioară a corpului şi apar în ciroza hepatică, sarcină, hipovitaminoza B, consum de contraceptive orale dar, mai rar, şi la persoane sănătoase.

68
Q

Steaua venoasă

A

dilatări ale venelor superficiale situate „în buchet”, cu
dimensiuni variabile, formă liniară, arahnoidă sau neregulată, fără pulsatilitate. Leziunile sunt mai frecvente la nivelul membrelor inferioare şi
pe partea anterioară a toracelui. Acompaniază de obicei presiunea crescută în venele superficiale, de exemplul varicele

69
Q

Angiomul senil

A

ectazie capilară de culoare roşie sau rubiginie, mic
(1-3 mm), plană sau uşor denivelată, fără pulsatilitate, la nivelul trunchiului
sau pe extremităţi, fără semnificaţie patologică. Creşte în dimensiuni şi
număr odată cu înaintarea în vârstă

70
Q

Teleangiectazia hemoragică ereditară (boala lui Rendu-Osler)

A

leziunile
teleangiectatice sunt distribuite pe faţă, buze, pulpele degetelor dar şi pe
mucoase.

Semio (9 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions