Leziuni cutanate Flashcards
Macula
modificare de culoare a pielii, de dimensiune redusă,
de obicei sub 1 cm. Este netedă, nu modifică relieful pielii
Maculele pot fi pigmentare
hiperpigmentate (nevii pigmentari, efelidele, cloasma) sau
acromice (vitiligo, pitiriazis alb, etc.)
Macule prin tulburaru de vascularizatie
vasodilataţia paralitică a capilarelor situate în papilele dermice,
vasodilataţie ce dispare la digitopresiune (eritemul)
nu dispare hemoragia(purpura).
Erupţii maculare se întâlnesc în:
Rujeola, Rubeola, febra tifoida
Erupţia rujeolică este constituită din
macule roz milimetrice (uneori pot ajunge la 1-3 cm)- pot conflua, dispar la digitopresiune
pielea apare catifelată la palpare
Erupţia rujeolica începe
în spatele pavilioanelor urechilor, pe frunte şi pe obraji, extinzându-se descendent, devenind generalizată în 2-3 zile.
Erupţia dispare în ordinea în care a apărut lăsând în urmă pete gălbui-cafenii ce vor dispărea în câteva zile.
semnul lui Kőplik
enantem patognomonic care preceda exantemul: micropapule albe asemănătoare grăunţelor de gris, aşezate pe un fond hiperemic, pe mucoasa jugală,
lângă ultimii molari
Eruptie rubeola
macule rotunde sau ovalare, roz-pal, fără tendinţă la confluare. Apare iniţial după ureche şi pe frunte
cuprinzând apoi restul corpului. Este uşor pruriginoasă, fugace (2-3 zile) şi se vindecă fără a lăsa urme. Se însoţeşte de micropoliadenopatie, în special în regiunea cervicală.
febra tifoidă
după 7 zile de la debut o erupţie alcătuită din macule lenticulare (rozeole tifice), roz, sub 1 cm, pe abdomen şi baza toracelui
Papula
leziune circumscrisă, uşor proeminentă (se poate palpa), de dimensiuni mici (de obicei sub 0,5 cm)
Papule epidermice
verucile vulgare
papule demice
(eritem polimorf, urticarie)
papule dermoepidermice
lichen plan
Scarlatina
factor etiologic
leziune
streptococul β-hemolitic grup A
exantem micropapulos roşu-intens ce
apare pe un fond eritematos difuz al tegumentului (datorită toxinei eritrogene a streptococului). Erupţia începe pe gât şi torace şi se generalizează rapid (aspect
de „rac fiert”).
Facies Scarlatina
Faţa este respectată, la acest nivel constatându-se congestia intensă a obrajilor ce contrastează cu paloarea peribucală şi periorbitală- masca
lui Filatov („facies pălmuit”).
semnul Pastia-Grozovici
La nivelul plicilor de flexiune (mai ales la nivelul
cotului) erupţia este mai marcată, cu aspect hemoragic liniar (pielea lezată de
toxină este traumatizată prin mişcăr
Vindecarea scarlatinei
descuamare tegumentară exprimată, furfuracee sau chiar în lambouri
Debutul scarlatinei este anunţat de
angină eritematoasă de culoare
roşu-aprins iar în evoluţie de aspectul de „limbă zmeurie” (prin descuamarea
limbii şi proeminarea papilelor linguale)
Urticaria
expresia cutanată a unei reacţii alergice la alimente,
medicamente, factori din mediu etc. este compusă din papule sau plăci de culoare alb-gălbui înconjurate de halouri roz-roşiatice.
Erupţia este extrem de pruriginoasă, apare şi dispare rapid putând fi acompaniată şi de alte elemente
clinice ale reacţiei alergice (edem Quincke, strănut, criză de astm bronşic, etc.).
Placa
regiune tegumentară elevată, de peste 1 cm, bine circumscrisă, apărută ca atare sau prin confluarea mai multor papule. Apare în urticarie,
erizipel, dermatomiozită, psoriazis, etc
Erizipel etiologie
streptococ β hemolitic grup A, poartă de intrare
tegumentară, progresie pe cale limfatică- limfangită tegumentară
Erizipel caracteristici
debutează cu frison, febră 39-40°C şi adenopatie în teritoriul tributar. După câteva ore apare o
placă de culoare roşie aprinsă, cu marginile net delimitate şi uşor elevate (burelet). Zona este dureroasă, sensibilă şi caldă iar în evoluţie la nivelul
placardului pot apărea flictene. Suprafeţele cele mai afectate de erizipel sunt faţa, extremităţile, mai rar trunchiul
Suprafeţele cele mai afectate de erizipel
faţa, extremităţile, mai rar trunchiul
In dermatomiozită este patognomonic
semnul lui Gottron
semnul lui Gottron
papule sau plăci de culoare roşu-aprins (ca a heliotropului) sau violaceu-închis răspândite
la nivelul proeminenţelor osoase pe faţa dorsală a degetelor (inclusiv periunghial) dar şi pe coate sau genunchi
psoriazis
plăci eritematoase bine delimitate, netede, acoperite
de scuame alb sidefii, uşor detaşabile. Topografia leziunilor este în general
simetrică, cel mai frecvent la coate, genunchi, zona presacrată, pielea capului
etc.
Nodulul
formaţiune proeminentă dermică sau hipodermică,
palpabilă, de dimensiuni variabile, semimobilă. Se întâlneşte în lipomatoză, paniculite (eritem nodos), sifilis terţiar, etc
Eritemul nodos
afecţiune de origine imunoalergică, este caracterizat
de apariţia unor nodului hipodermici de dimensiuni variabile (între1-4 cm) dispuşi simetric pe faţa anterioară a gambelor, rar pe coapse sau în alte părţi ale
corpului.
noduli eritem nodos
caracteristici, debut, cand?
acoperiţi de un tegument iniţial roz-gălbui apoi violaceu
cu temperatura locală crescută
Au consistenţă elastică şi sunt dureroşi spontan şi la palpare.
Debutează cu febră, cefalee, artralgii, angină
eritematoasă etc.
Pot apărea ca expresia a unei alergii medicamentoase sau în cursul unor boli ca tuberculoza, sarcoidoza, infecţiile cu strepococ β-hemolitic etc
Xantoamele
noduli dermici formaţi din material lipidic localizaţi
de-a lungul tendoanelor (xantom tendinos), coate şi fese (xantom tuberos) sau în oricare parte a corpului (xantom plan). Tegumentul de acoperire poate fi normal
sau colorat în galben. Are aceiaşi semnificaţie cu xantelasma.
Vezicula
formaţiune elevată, bine circumscrisă, sub 1 cm şi care are un conţinut lichidian clar sau uşor opalescent. Constituie leziunea principală de varicelă, herpes, zona zooster, etc.
Varicela (virusul varicelozoosterian, poartă de intrare nazofaringiană sau conjunctivală) evoluează cu
erupţie ce debutează pe corp apoi se extinde
pe membre şi la extremitatea cefalică, inclusiv pielea păroasă a capului.
Elementele eruptive apar şi pe mucoase, mai ales în cavitatea bucală. La început apar macule mici (2-6 mm) rotunde sau ovale, de culoare roşie. In câteva ore se infiltrează şi devin papule care apoi trec în stadiul de vezicule cu conţinut clar, aşezate pe o bază eritematoasă
evolutie vezicule varicela
vezicula se deprimă treptat, începând din centru („ombilicare”) apoi se turteşte prin reducerea conţinutului care se resoarbe şi se concentrează totodată, devenind tulbure
La sfârşit vezicula se usucă, formând o crustă care cade, lăsând mici cicatrici
nepermanente.
caracteristic pt varicela
polimorfismul lezional
(coexistenţa de elemente eruptive în diverse stadii de evoluţie).
Zona zooster este data de
persistenţa în ganglionii nervoşi spinali sau ai
nervilor cranieni a virusului varicelozoosterian ce se reactivează în condiţii de
scădere a rezistenţei organismului- vârstă înaintată, boli febrile, neoplazii, tratamente imunosupresive, etc.
eruptie zona zooster
erupţie asemănătoare morfologic şi evolutiv cu cea din varicelă. Erupţia este circumscrisă la o arie cutanată aparţinând unei rădăcini nervoase senzitive (distribuţie radiculară- zona intercostală, abdominogenitală, oftalmică, otică etc.) şi se opreşte la linia mediană, leziunile fiind unilaterale
Este precedată şi însoţită de dureri intense cu caracter nevralgic, hiperestezie şi parestezii.
Herpesul poarta de intrare
tegumentul, mucoasa
orofaringiană, genitală sau corneea
Herpes caracteristici
maculopapule sau plăci care devine rapid eritematoase, fond pe care apar vezicule cu conţinut clar iniţial apoi opalescent. Membrana veziculelor se rupe lăsând o suprafaţă denudată umedă, cu contur policiclic care se acoperă cu o crustă. Căderea crustei, care coincide cu vindecarea, lasă în urmă o maculă pigmentată tranzitorie. Apare mai frecvent la nivelul liniilor cutaneomucoase (bucal, nazal, genital),
Recidiva herpes
tulburări digestive sau cu menstruaţia (herpes catamenial), însoţeşte unele boli febrile (pneumonie,
gripă, meningită etc.) sau apare la persoane cu imunitatea compromisă
Bula
veziculă cu dimensiuni mari, peste 1 cm, şi conţinut seros (ex:
pemfigus, dermatoze pemfigoide)
Pustula
veziculă cu conţinut purulent (ex: acnee, impetigo,
variolă)
Chistul
colecţie încapsulată cu material lichid sau semilichid (ex: chistul sebaceu)
Scuamele
acumulări de celule cheratinizate la suprafaţa pielii, albe,
gălbui sau brune ce se îndepărtează mai mult sau mai puţin uşor
(descuamare). Ex: psoriazis, dermatita exfoliativă, faza de vindecare a
scarlatinei etc.
Crustele
depozite la suprafaţa pielii sau a unor leziuni cutanate
solidificate prin coagulare şi uscare (ex. varicelă, herpes, eroziuni, ulceraţii
etc.).
Lichenificarea
îngroşare a epidermului, cu suprafaţa brăzdată de cute,
aspră la palpare (ex: în zonele solicitate mecanic- coate, genunchi,
dermatoze cronice).
Cicatricea
ţesutul fibros prin care s-au vindecat leziunile care au
denudat dermul. Pot fi albe-sidefii, roz, roşiatice, elevate sau nu, suple sau rigide. O variantă este cicatricea cheloidă- exuberantă, sensibilă, poate creşte continuu, dată de hiperactivitatea fibroblastică în sinteza colagenului
Fisurile
soluţii de continuitate liniare care ajung până la derm,
înconjurate de lizereu inflamator. Apar în jurul comisurilor sau a plicilor
cutanate.
Eroziunea
lipsă de substanţă care interesează numai epidermul
Ulceraţia
lipsă ce substanţă ce interesează şi dermul.
cauze ulceratie
irigări sanguine deficitare (obstrucţie arteriolară-vasculite cutanate, stază ulcerul
varicos, compresiune externă).
ulcerul perforant plantar (mal perforant)
tabes, siringomielie sau diabet zaharat care apare în plantă la nivelul bazei metatarsianului I sau V eventual la calcaneu
profund, până la os, se însoţeşte de hipoestezie şi
se produce prin tulburări neurotrofice
Gangrena definitie
necroză coagulativă determinată în primul rând
de ischemie (tromboză, embolie, ocluzie aterosclerotică arterială, stază venoasă prelungită etc.)
Debut gangrena
zonă eritematoasă care devine rapid violacee şi treptat evoluează spre negru. Zona este lipsită de sensibilitate, nu sângerează şi este delimitată de ţesutul sănătos printr-un lizereu inflamator
Gangrena Uscata
apare pe un segment deshidratat, predominând necrobioza coagulativă. Aspectul este de „mumifiere”
Gangrena umeda
segment în care există stază venoasă concomitentă
sau se produce suprainfecţia. În aceste cazuri zona necrozată este edematoasă, moale. Suprainfecţia se relizează în general cu germeni anaerobi, producând un miros caracteristic.
Escara
gangrenă de obicei umedă, circumscrisă, profundă până la os, care apare în zonele supuse presiunii externe (fese, călcâie, regiunea sacrată). Apare la bolnavii imobilizaţi timp îndelungat pentru boli grave.
Leziunile vasculare se realizează prin două mecanisme
hemoragii şi
ectazii (dilatări) vasculare
Hemoragii focale tegumentare
purpura
Caracteristic purpurei este
nedispariţia sa la digitopresiune şi variaţia culorii sale în funcţie de fazele transformărilor biochimice ale hemoglobinei extravazate: roşie- violaceu-galben (uneori rămân pete brune date de depozitarea hemosiderinei). Purpura este în general situată în planul tegumentar.
Purpura papuloasa
purpură
palpabilă (ex. purpura Schőnlein-Henoch)
diateză hemoragică
Purpura generalizată, în special cea hemoragică, însoțită de hematoame şi hemoragii interne
expresia unor sindroame hemoragice vasculare, trombocitare sau prin coagulopatii severe
Peteşii
pete hemoragice pe tegument sau mucoase sub 1 cm, rotunde sau ovale. Apar în sindroamele hemoragipare de cauză trombocitară sau vasculară
Echimozele
+1cm
Sufuziunile
regiuni tegumentare întinse (în coagulopatii,
procese de fibrinoliză, traumatisme grave)
Vibicele
striuri longitudinale de hemoragie cutanată cu aspectul
loviturilor de bici. Apar mai frecvent la nivelul plicilor cutanate şi în zonele de solicitare mecanică tegumentară ( ex. elasticul lenjeriei)
Dilatările vaselor
teleangiectazii
Teleangiectazia arahnoidă (steluţa vasculară, angiomul arahnoid sau stelat)
ghem arteriolar central de la care pornesc ramificaţii
fine într-o arie eritematoasă cu dimensiuni până la 2 cm. Dispare la digitopresiune iar reumplerea sa se face de la centru spre periferie. Pulsatilitatea sa este vizibilă central în timpul aplicării unei presiuni uşoare cu o lamă de sticlă. Leziunile sunt repartizate în jumătatea
superioară a corpului şi apar în ciroza hepatică, sarcină, hipovitaminoza B, consum de contraceptive orale dar, mai rar, şi la persoane sănătoase.
Steaua venoasă
dilatări ale venelor superficiale situate „în buchet”, cu
dimensiuni variabile, formă liniară, arahnoidă sau neregulată, fără pulsatilitate. Leziunile sunt mai frecvente la nivelul membrelor inferioare şi
pe partea anterioară a toracelui. Acompaniază de obicei presiunea crescută în venele superficiale, de exemplul varicele
Angiomul senil
ectazie capilară de culoare roşie sau rubiginie, mic
(1-3 mm), plană sau uşor denivelată, fără pulsatilitate, la nivelul trunchiului
sau pe extremităţi, fără semnificaţie patologică. Creşte în dimensiuni şi
număr odată cu înaintarea în vârstă
Teleangiectazia hemoragică ereditară (boala lui Rendu-Osler)
leziunile
teleangiectatice sunt distribuite pe faţă, buze, pulpele degetelor dar şi pe
mucoase.
