I. BALTAGUL Flashcards
Date despre Autor
Mihail Sadoveanu a fost un prolific scriitor român, cunoscut pentru proza sa realistă și evocarea vieții rurale, cu opere majore precum “Baltagul” și “Frații Jderi”.
Impactul său asupra literaturii române este semnificativ, influențând generații de scriitori și contribuind la consolidarea romanului realist.
Date despre opera
Romanul “Baltagul”, publicat in anul 1930, este o capodopera a creatiei sadoveniene.
Inspirat din balada populară Miorita, cu o actiune mai complexa decat a acesteia, romanul largeste viziunea asupra satului si taranului roman.
Defineste curentul, cat si ce trasaturi are
Opera se incadreaza in curentul traditionalism, prin tematica abordata, mediul rural, tipul ciobanului, cat si ordinea cronologica.
Ce specie e?
Este un roman interbelic, obiectiv, realist, dar si social si traditional, deoarece se realizeaza o fresca prin ilustrarea categoriilor sociale in evolutie, evocand lumea satului arhaic.
Acesta este realizat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist, care reiese din monografia satului de munte, reperele spatiale, veridicitatea personajelor, cat si aspectul mitic, prin mitul marii treceri, mitul comunicarii omului cu natura, aparitia elementelor legendare, precum vrajitoria, magia, ele stand la baza genezei operei.
Descrie tema
Romanul prezinta mai multe teme fundamentale, precum iubirea, familia, initierea.
Fiul, indrumat de mamă în tainele vieții și morții, preia rolul tatălui și responsabilitatea familiei, maturizându-se prin dragostea, dăruirea și înțelepciunea maternă, conform tradiției patriarhale.
Ce semnifica titlu?
Aceasta este unul simbolic, baltagul fiind atat arma crimei, cat si a razbunarii.
Topor cu doua taisuri, el este arma ce va restabili dreptatea.
Drumul serpuit pe care il parcurge Vitoria in cautarea sotului reprezinta un labirint, atat interior, al framatarilor, cat si exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care Nechifor il parcursese.
In mod interesant, numele labirintului vine de la grecescul “labrys”, o secure cu două tăişuri, anume simbolul baltagului.
Din ce este alcatuit romanul?
Structural, romanul are 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic, pe parcursul mai multor luni.
Compozitional, actiunea poate fi impartita in patru secvente mari: constatarea absentei si pregatirile de drum, cautarea sotului disparut, gasirea celui cautat, inmormantarea si pedepsirea pedepsirea faptasilor.
Ce repere spatio-temporale exista?
Timpul si spatiul sunt vag determinate, prin mentionarea unor repere din calendarul crestin, anume “aproape de Sf. Andrei”, “in Postul Pastelui”, si prin cateva coordonate geografice: Măgura Tarcăului, zona Dornelor.
Perspectiva narativa?
Discursul este susținut de un narator extradiegetic și omniscient, folosindu-se de multe ori de focalizarea internă, cititorul având acces la conștiința și psihologia Vitoriei.
Introducere Vitoria
Vitoria Lipan este personajul principal, exponential al operei, o purtătoare a trăsăturilor sufletului aspru și tenace al muntenilor.
Eroină absolută, care polarizează acțiunea în jurul ei, este unul dintre cele mai bine conturate personaje feminine din literatura noastră.
Statutul social Vitoria
Muntencă de la Măgura Tarcăului si sotia ciobanului Nechifor Lipan, ea traieste viata aspra a oamenilor de la munte, devenind un tip reprezentativ pentru aceasta lume arhaica.
Statutul moral Vitoria
Din punct de vedere moral, Vitoria este exponenta a binelui, unealta dreptatii, ea alegand sa nu stea acasa pentru a-si astepta sotul, ci pleaca la drum, intr-o calatorie justitiara.
Statutul psihologic Vitoria
Psihilogic, este o femeie voluntara, puternica, inteligenta, care gandeste ca un adevarat detectiv, numita de George Călinescu „un Hamlet feminin”.
Introducere caracterizare
Pentru caracterizarea ei, naratorul foloseste o diversitate de procedee artistice: direct, prin descriere, prin parerea celorlalte personaje sau indirect prin fapte, prin atitudine, prin relatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi.
Caracterizarea directa
Caracterizarea directa, initiata inca din expozitiunea romanului, surprinde elemente ce infatiseaza frumusetea fizica, dar si trairea interioara a eroinei: “ochii ei caprii in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe… aprigi si inca tineri, cautau zari necunoscute”.
Infatisarea fizica prezinta ingrijorarea femeii pentru intarzierea sotului ei plecat la Dorna sa cumpere oi.
De asemenea, Gheorghita remarca o trasatura dominanta a personajului, anume perspicacitatea ei remarcabilă: “…mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului”.
Autocaracterizare
Autocaracterizarea isi face aparitia, aceasta afirmand ca este o femeie desteapta si vicleana: “Eu te cetesc pe tine, macar nu stiu carte”.
Caracterizarea indirecta
Caracterizarea indirecta reiese atat din gandurile, visele, faptele sale, cat si prin vestimentatia sau numele ei.
Vitoria Lipan, superstițioasă, crede în vise și semne rele despre Nechifor: „calare cu spatele întors către ea” și „calare o apă neagră”.
Ea interpretează și semnele naturii: „dumbrăvencile zboară în carduri sub soare”.
De asemenea, numele acesteia da de gol o trasatura fundamentala persoanei ei.
Vitoria, un nume latinesc, semnifica victoria, biruinta de care da dovada in indeplinirea scopului ei predestinat.
Statutul social Gheorghita
Gheorghita, personaj secundar si in plina formare, este fiul Vitoriei si lui Nechifor Lipan.
Flacaul parcurge, alaturi de mama lui, un drum al initierii catre formarea lui ca barbat, experienta acumulata intr-un timp scurt il maturizeaza rapid: “de-acu trebuie sa te arati barbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul tau”.
Statutul moral Gheorghita
Fiu iubitor si inteligent, el isi cunoaste bine mama, observa toate schimbarile care se petrec cu dansa si, desi sfios si supus, ii ghiceste toate gandurile.
Statutul psihologic Gheorghita
Initierea sa incepuse inca din copilarie, cand sensibilitatea si puritatea varstei il faceau sa se simta stapan peste “paraul cu bulboanele […], stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii.”.
Lipsa veștilor și dispariția tatălui său reprezintă o situație nouă pentru Gheorghiță, care simte că “a intrat la slujba grea și la necaz”.
Devenirea sa ca bărbat se produce brusc, când veghează oasele tatălui său și simte “o neliniște fierbinte”. Sângele și carnea lui Nechifor “se întorceau asupra lui”.
Prima scena reprezentativa
O primă scenă semnificativă cuprinde pregătirea spirituală a eroinei pentru călătorie: postul, rugăciunile, discuțiile cu vrăjitoarea, interpretarea viselor.
Deși este speriată de gândul plecării din mijlocul universului patriarhal, unde se obișnuise, dar se adaptează curând noilor condiții, fiind conștientă de necesitatea plecării.
A doua scena reprezentativa
O altă scenă semnificativă este reprezentată în finalul operei.
Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei, uimindu-i pe Calistrat Bogza și Ilie Cuțui.
Gestul de înfăptuire a dreptății realizat de către Ghoerghiță cu baltagul lui Nechifor readuce echilibrul.
Bogza îți recunoaște vina, iar Vitoria se reîntoarce acasa cu Gheorghiță, reluându-și cursul firesc al vieții.
Concluzie
In concluzie, Vitoria Lipan este un personaj feminin complex care reprezeinta tiparul femeii simple de la munte, demna, credincioasa si mama iubitoare.
