Evaluarea autismului Flashcards
Ce evalueaza Autism Diagnostic Interview, Revised (ADI-R)
3 domenii funcționale
Limbaj / Comunicare;
Interactiuni sociale reciproce;
Comportamente si interese restrictive, repetitive si stereotipe
Vârsta mentală >2 ani
Convetii de codare pentru ADI-R
0: Comportamentul de tipul specificat în sistemul de codare nu este/a fost prezent
1: Comportamentul de tipul celui specificat este/a fost prezent într-o formă anormală
(sau „lipsă de comportament”) dar nu suficient de sever, frecvent sau accentuat pentru a întâmpina criteriile pentru codarea cu „2”
2: Anomalia cară de tipul specificat întâmpină criteriile date pentru această codare
3: Anomalia clară, de tipul specificat, şi cu o manifestare mai severă a lui „2”
7: Anomalia clară care face parte din gama de codare dar nu de tipul specificat
8: Inaplicabil (pentru că se află în afara grupei de vârstă relevante, îi lipseşte limbajul necesar pentru a manifesta anomalia, nu a arătat pierderea abilităţilor)
9: Necunoscut sau nu s-a întrebat
Care sunt categoriile evaluate?
A. Anormalități calitative înbinteracțiunea socială reciprocă
B. Anormalități calitative în comunicare
C. Patternuri de comportament restrictiv, repetitiv și stereotip
D. Anormalitate a dezvoltării evidentă la sau înainte de 36 luni
A. Anormalități calitative înbinteracțiunea socială reciprocă
A1. Eșec în a utiliza comportamentul nonverbal pt a regla interacțiunea socială - Ex.
item 50
A2. Eșec de a construi relații cu persoanele de aceeași vârstă - Ex. item 65
A3. Lipsa entuziasmului împărtășit - ex. item 52
A4. Lipsa reciprocității socio-emoționale - Ex. item 55
B. Anormalități calitative în comunicare
B1. Lipsa/întârzierea limbajului vorbit și eșec în a compensa prin gesturi - Ex. item 43
B4. Lipsa jocului spontan variat de tipul jocul de-a sau jocul imitativ - Ex. item 48
B2(V). Eșec relativ de a iniția sau susține schimburile reciproce conversaționale - Ex.
item 34
B3(V). Limbaj stereotip, repetitiv sau idiosincratic - Ex. item 33
C. Patternuri de comportament restrictiv, repetitiv și stereotip
C1. Preocupări chinuitoare/pattern de interes circumscris
C2. Aderență aparent compulsivă la rutine sau ritualuri nonfuncționale
C3. Manierisme motorii stereotipe și repetitive
C4. Preocupare pt părți din obiecte sau elemente nonfuncționale de material
D. Anormalitate a dezvoltării evidentă la sau înainte de 36 luni
Vârsta la care părinții au observat prima dată
Vârsta primelor cuvinte singulare
Vârsta folosirii primelor propoziții
Vârsta la care a fost evidentă pt prima dată anormalitatea
Aprecierea intervievatorului privind vârsta la care s-au manifestat probabil primele anormalități în dezvoltare
Care sunt modulele Autism Diagnostic Observation Schedule (ADOS)?
4 module – se administrează doar un modul în funcție de nivelul de dezvoltare al limbajului și de vârsta sa cronologică.
Modulul 1 este utilizat pentru copii care nu au un limbaj frazal constant
Modulul 2 este pentru cei care au un limbaj frazal, dar nu sunt fluenți verbal
Modulul 3 este pentru copii cu limbaj fluent
Modulul 4 este pentru adolescenții și adulții cu limbaj fluent
Etapele modului 1
- Joc liber
- Răspunsul la strigarea pe nume
- Răspunsul la atenţia comună („joint attention”)
- Jocul cu baloane de săpun
- Anticiparea succesiunii unor acţiuni obişnuite cu obiecte
- Zâmbete sociale de răspuns
- Anticiparea succesiunii unor acţiuni sociale obişnuite
- Imitaţia funcţională şi simbolică
- Petrecere aniversară
- Gustare
Observaţie 1. Joc liber
Scopul observaţiei: Scopul de familiarizare –situație relaxantă, scop secundar – evaluarea măsurii în care utilizează independent jucăriile sau se angajează alături de părinte
Focusul observaţiei: Primul aspect de urmărit este dacă copilul caută spontan implicarea cu părintele/însoţitorul. Dacă face acest lucru, în ce mod îl face? Implică acţiuni de tip „joint attention” referitoare la obiecte, cum ar fi înmânatul şi arătatul sau este limitat la căutarea afecţiunii sau ajutorului?
Al doilea aspect de observat este gradul în care explorează copilul materialele din punct de vedere simbolic sau funcţional.
Al treilea aspect este gradul în care copilul rămâne în activitate pentru o perioadă de timp adecvată sau trece repede de la un obiect la altul sau se angajează în activităţi repetitive.
- Răspunsul la strigarea pe nume
Scopul observaţiei: Scopul acestei sarcini este observarea consecvenţei răspunsului copilului la o ierarhie de stimuli auditivi, de la
(a) examinatorul îl strigă pe nume, la
(b) părintele/însoţitorul îi pronunţă numele, la
(c) părintele însoţitorul scoate un sunet familiar sau îl strigă într-un fel care implică contact fizic (de exemplu: “Am să te prind!”), la
(d) atinge copilul.
Scopul observaţiei se referă atât la sunetele pe care părintele/însoţitorul trebuie să le facă pentru a atrage atenţia copilului, cât şi la modul în care răspunde acesta.
- Răspunsul la atenţia împărtășită („joint attention”)
Scopul observaţiei: Scopul observaţiei este de a descoperi dacă copilul urmăreşte simpla schimbare a direcţiei privirii sau dacă urmăreşte schimbarea direcţiei privirii atunci când aceasta este însoţită de indicare cu degetul.
- Jocul cu baloane de săpun
Scopul observaţiei: Această sarcină oferă un context pentru observarea afectelor copilului, iniţierii de atenție împărtășită, a entuziasmului împărtăşit, modului de cerere a ajutorului şi comportamentului motor în timp ce sunt prezente baloanele de săpun.
Iniţierea de atenție împărtășită necesită o schimbare a direcţiei privirii de la obiect la persoana care ţine obiectul fără niciun scop evident, altul decât acela de a-şi împărtăşi interesul sau plăcerea.
- Zâmbete sociale de răspuns
Scopul observaţiei: Scopul observaţiei este consecvenţa zâmbetului copilului ca răspuns la
(a) zâmbetul examinatorului,
(b) zâmbetul părintelui/însoţitorului,
(c) zâmbetul părintelui/însoţitorului însoţit de un sunet familiar sau strigându-l într-un fel care implică contact fizic (de exemplu: “Am să te prind!”) sau
(d) atingere.
- Anticiparea unei rutine sociale
Scopul observaţiei: Scopul observaţiei este constituit de afectele copilului şi de încercările sale de a iniţia repetarea succesiunea acţiunilor. Trebuie acordată o atenţie deosebită direcţiei sociale a comportamentelor copilului şi gradului în care acesta integrează privirea, expresia facială, vocalizarea şi gesturile în acţiuni
îndreptate către examinator sau părinte însoţitor.
