etimologia cuvintelor + citate

Question 1

abác, abáce

Answer 1

(s.n) 1.„ Abac cu bile, pentru calcule.”

etimologie:
limba franceză abaque
limba latină abacus
limba rusă абака
limba germană Abakus
cf. limba greacă ᾰβαξ, -ακος „tăbliță, planșă”.
limba italiană abbaco
limba neogreacă αμπάϰος,

(s.f) 2. „ Abaca este o reprezentare grafică în plan.”

limba franceză abaque
sau limba latină abacus

Question 2

abajúr, abajúruri

Answer 2

„ În tavan, deasupra mesei, atîrna o lampă cu abajur verzui de sticlă.” PAS
„ Din tavan atîrna lampa cu abajur de porțelan.” REBREANU

etimologie:
limba franceză abat-jour
cf. limba italiană abagiur

Question 3

abajúr-glób, abajúruri-glób

Answer 3

„Lămpile de masă [… au] aceeași și aceeași banală tijă metalică și abajur-glob pictat sau nu cu floricele.”

etimologie:
abajur + glob

Question 4

abandoná, abandonéz vb

Answer 4

„ Legea (penală) pedepsește pe cel care își abandonează copiii (sau membrii familiei față de care are obligații de întreținere”

„Pictorul a abandonat lucrarea concepută pe un plan prea vast.”
„Nemulțumit de desfășurarea lucrărilor, a abandonat proiectul.”

„S-a abandonat în vâltoarea plăcerilor.”

„Echipajul a abandonat nava.”

etimologie:
limba franceză abandonner
limba italiană abbandonare

Question 5

abanós, abanóși s.m.

Answer 5

„Foiuleană de-abanos, La luncuța rară-n jos Trece Ghiță cel frumos. ȘEZ.”

„Un lung caic de abanos în aur prelucrat.” ALECSANDRI
(fig.) „[Femeia] lovește automatic Fildeșul sau abanosul învechitului clavir” MACEDONSKI.

„Aici se vor ridica hale pentru adăpostirea a 10000 de nurci, îndeosebi din varietățile topaz, negru-abanos și alb.”

etimologie:
limba turcă abanoz, abanos
limba neogreacă αµπανός / εφενος
limba bulgară абанос
limba albaneză abanos

Question 6

abáte, abáți s.m.

Answer 6

etimologie:
limba italiană ab(b)ate
limba latină abbas, -atis

Question 7

abáte, abát

Answer 7

1.A DEVIA:
„Abătîndu-se din drum, a vizitat ruinele cetății.”

   „Mi se pare că te-ai abătut de la subiect.” SADOVEANU
   „Demascarea și zdrobirea devierii de dreapta a arătat forța partidului, capacitatea sa de a lichida cu fermitate orice încercare de a-l abate de pe drumul marxism-leninismului, de pe drumul apărării intereselor oamenilor muncii și al luptei pentru fericirea poporului.”  GHEORGHIU-DEJ
   „Vînturi dușmănoase... abat navigatorii spre prăpăstii de apă.” BARANGA
   „Văzînd baba că nu poate abate pe ficiorașul său din voia lui, i-au gătit merinde de ducă.” SBIERA
   „Abătură cătră stînga, la mănăstire, și poposiră tocmai la slujba de sară, între lumini și cîntări.” SADOVEANU
  „Abatem la stînga și urcăm pe podișuri verzi, înecate de soare.” VLAHUȚĂ
  „A doua zi, mergînd iarăși cu vitele la păscut, abătu din drum și dete iarăși pe la copaciul cu pricina.” ISPIRESCU  (rar)  „Pe drumul care abate din șosea încoace se aud venind pași de cai.” CARAGIALE

2.A ÎNTOARCE:
„Nu-ți abate ochii; taina ce-mi ascunzi e prea ușoară.” DAVILA

3.A (SE) ADUCE:
„Trebuia să găsesc numai vreme potrivită ca să mă abat o zi prin părțile astea.” SADOVEANU
„Rebegiți de frig, ne abatem pe la Neculai Moraru, să ne mai încălzim.” VLAHUȚĂ
(eliptic) „Dacă aș ști anume la ce baltă…, m-aș abate călare.” SADOVEANU
(tranzitiv) (factitiv) „Ce vînt te-a abătut pe la noi?”
(intranzitiv) (rar) „Au și plecat după leac, abătînd iarăși pe la Ileana Cosînțana.” SBIERA

5.A (SE) NĂPUSTI:
„După perioada ploilor de primăvară, pe Bărăgan se abătuseră valuri neobișnuite de căldură.” MIHALE.
„Afară, vîntul nopții s-abătu pe la geamuri, le cercă dacă-s bine prinse, apoi fugi mai departe, chiuind.” DUNĂREANU
„Aristide, uluit mai mult de năvala de lovituri ce se abătuseră asupra lui, îngrămădit printre bocancii și opincile țăranilor, se gîndea cum s-ar putea furișa mai la o parte și apoi să se facă nevăzut.” REBREANU
(figurat) „Cînd s-a abătut peste lume viforul celui dintîi război, erau mai puțini [din neamul Roșculeștilor].” SADOVEANU
(figurat) „Mă pișcau de spate și de ceafă o întreagă republică de furnici, peste a căror țară se abătuse – se vede – o margine din poalele nesfîrșit de lungi ale mantalei mele.” HOGAȘ

6.A I SE NĂZĂRI:
„Niță Stanciu e pus la toate muncile. Trage de el și unul și altul. E și la cheremul bucătăreselor. Cui îi abate ceva își aduce aminte de el.” PAS
„Mai dăunăzi îi abătuse strigoaicei ca să-mi puie coarne de fier, ca pe vremea veche.” ALECSANDRI

7. A ÎNTRISTA:
   „Vestea l-a abătut.”

8.A DOBORÎ LA PĂMÂNT:
„Încarcă, Joe, cerul tău Cu nouri în mînie! Ș-asemenea unui copil Ce-abate scaiul pe poteci, Deprinde-ți apriga mînie Trăsnind stejari și piscuri reci!” CERNA
„Crud e cînd intră prin stejari Năprasnica secure De-abate toți copacii mari Din falnica pădure!” ALECSANDRI

9.A CĂDEA:
„Se abătu cu fața la pămînt: cu mîinile întinse pe lingă cap, înaintă pînă la picioarele bătrînului.” SADOVEANU
„Arabul e-n viață și calul sosește, Dar vai, cînd s-oprește, S-abate jos mort!” MACEDONSKI

etimologie:
(5.) limba franceză abattre
(6.) limba franceză abattre
limba latină abbattere

Question 8

abátere, abáteri

Answer 8

„Abaterile de la regulamentul circulației se sancționează.”

„Preocuparea pentru unitatea de neclintit a partidului, pentru puritatea rîndurîlor sale, pentru întărirea disciplinei de partid, pentru educarea membrilor de partid în spiritul de vigilență împotriva dușmanului de clasă din interior și din afară, al intransigenței împotriva abaterilor de la linia partidului este o sarcină permanentă a fiecărei organizații a partidului.” GHEORGHIU-DEJ

Question 9

abatór, abatoáre

Answer 9

(fig.) „Cufundat în beznă și măcinat de suferințe, poporul muncitor era mînat în abatoarele războaielor imperialiste și silit să-și verse sîngele pentru interesele asupritorilor săi.” SCÎNTEIA
(fig.) „Se trezeau într-o zi cu ordin verde [de concentrare] și trimiși la abatoarele fără hodină [ale războiului imperialist].” CAMILAR

etimologie:
limba franceză abattoir