Curs 4. Variabilitate Flashcards

1
Q

Sursele variabilităţii genetice

A

mutaţiile, recombinările genetice şi migraţiile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

mutaţiile, recombinările genetice şi migraţiile

A

procese, normale şi frecvente de diversificare genetică, prin care genomul se transmite de la ascendenţi la descendenţi, într-o variantă unică, dintr-un număr imens de combinaţii posibile, ce determină manifestări fenotipice diferit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Recombinarea genetică la om se poate realiza prin

A

a) recombinare genomică; b) recombinare cromosomială; c) recombinarea intragenică.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Recombinarea genomică

A

se realizează în procesul fecundaţiei, prin fuzionarea materialului genetic al celor doi gameţi haploizi de origine diferită, maternă şi paternă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Recombinarea cromosomială

A

prin crossing-over (recombinare intracromosomială) şi disjuncţia cromosomilor în timpul diviziunii meiotice (recombinare intercromosomială).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Mutaţiile sunt sursa

A

variabilităţii normale şi a bolilor monogenice şi multifactoriale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Majoritatea mutaţiilor au ca rezultat modificări

A

cantitative sau calitative, heterotipice sau heterocronice ale expresiei genelor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Spre deosebire de mutaţie, polimorfismul determină

A

o variantă a secvenţei de ADN, frecventă în populaţie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Există mai multe tipuri de polimorfisme genetice

A

cromosomiale, de inserţie/deleţie, de talie şi nucleotidice.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Polimorfismul cromosomial

A

heteromorfisme cromosomiale şi se observă la nivelul heterocromatinei, eucromatinei, situsurilor fragile, cromosomilor marker (care au conţinut exclusiv heterocromatic) sau inversiilor (pericentrice la nivelul cromosomilor 2 şi 10 sau ale braţelor lungi ale cromosomilor 1 şi 9).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Heteromorfsmele heterocromatinei constitutive sunt localizate la nivelul

A

heterocromatinei pericentromerice, braţelor scurte ale cromosomilor acrocentrici, constricţiilor secundare ale cromosomilor 1, 9 şi 16 sau la nivelul braţului lung al cromosomului Y.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Heteromorfismele eucromatinei sunt determinate de

A

prezenţa de benzi suplimentare sau de deleţia altora la nivelul diferitelor regiuni şi sunt frecvente la nivelul cromosomilor 2, 5, 8, 9, 11, 15, 16.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Polimorfismul de inserţie

A

Secvenţele de ADN repetitiv dispersate posedă o structură de transposoni. Transcripţii lor ARN sunt convertiţi în celulă în ADN complementar reinserabil în ADN-ul genomic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Grupele principale de asemenea secvenţe transpozabile prezente la mamifere şi la om sunt

A

LINEs (Long INterspersed Elements) şi SINEs (Short INterspersed Elements) sau secvenţele Alu.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Polimorfismul de talie

A

VNTR (variable number of tandem repeats) este reprezentat de variaţia numărului repetiţiilor unei anumite secvenţe

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Polimorfismul uninucleotidic sau punctiform

A

Sunt cele mai frecvente polimorfisme ale ADN

Sunt cele mai frecvente polimorfisme ale ADN

17
Q

Mecanismele de producere a mutaţiilor spontane sunt

A

tranziţiile ceto-enol şi imino-amino din bazele azotate

18
Q

Transposonii sunt reprezentaţi de

A

fragmente de ADN repetitiv ce au capacitatea de a-şi schimba locul în genom

19
Q

Transposonii

A

Line1 şi Alu

20
Q

Rata mutatiei

A

numarul de mutatii noi care apar la un locus specific, per gamet si
per generatie într-o populatie data

21
Q

În functie de domeniul genetic afectat, mutatiile pot fi

A

1) genice - ce afecteaza structura si functiile genei;
2) cromosomiale - produse de modificari în structura cromosomilor, ce pot surveni la
autosomi sau heterosomi;
3) genomice - determinate de aberatii numerice ale setului haploid cromosomial

22
Q

În functie de localizare, mutatiile pot surveni la nivelul celulelor

A

1) somatice - când determina mosaicisme si nu se transmit la urmasi;
2) germinale - când sunt omogene si se transmit la urmasi.

23
Q

Epigenetica studiaza

A

modul prin care factorii ambientali pot afecta genomul unei persoane
în timpul dezvoltarii sale, dar si a dezvoltarii descendentilor, fara a fi afectata structura primara a
ADN-ului.

24
Q

substitutii

A

prin tranzitie

prin transversie

25
Q

Transpozitia consta în schimbarea pozitiei unei secvente ADN de la un locus
la altul

A

hemofilie A sau B si neurofibromatoza

26
Q

Mutatii cu sens gresit (missens)

A

sintetizata va avea structura moleculara

modificata, iar activitatea ei biologica va fi deficienta sau absenta

27
Q

Mutatiile missens clasificare

A

conservative si non conservative

28
Q

Mutatiile conservative

A

înlocuirea unui aminoacid cu un altul, similar din
punct de vedere chimic (de acelasi tip: alifatic, dicarboxilic, diaminic, cu nucleu
aromatic), iar efectul asupra functiei biologice a produsului genic este minim

29
Q

Mutatiile non-conservative

A

înlocuirea unui aminoacid cu un aminoacid

de tip diferit, ce modifica sau aboleste functia biologica a produsului genic

30
Q

muta.ii
cu
pierderea
func.ie

A
fenomen este întâlnit în majoritatea bolilor severe transmise prin
cromosomul X (distrofia musculara Duchenne, sindromul Morris sau în cadrul bolilor
autosomale dominante care afecteaza capacitatea reproductiva a pacien.ilor.
31
Q

Muta.iile cu câ.tig de func.ie sunt mai rar întâlnite

A

muta.ii cu sens
gre.it sau muta.ii în secven.ele reglatoare .i nu sunt muta.ii non-sens sau muta.ii ce antreneaza
schimbarea cadrului de citir

32
Q

Charcot Marie Tooth tipul 1A (CMT)

A

crescut al proteinei PMP22 mielinogeneza anormala
Cantitatea de proteina sintetizata
este propor.ionala cu numarul de copii al gene

33
Q
receptorul FGFR3 (receptorul tip 3 pentru factorul de cre.tere fibroblastica)
*sinteza prot. hiperactiva
A
apari.ia
condrodisplaziilor
(hipocondroplazie,
acondroplazie,
nanism
tanatofor).
34
Q

p.Met358Arg (alela Pittsburg)

A

a1-antitripsina (a1-

AT)