Capitolul 5 - Traseologia Flashcards

F important

1
Q

Ce este traseologia?

A

Ramura tehnicii criminalistice care studiază urmele ca impresiuni ale structurii exterioare a obiectelor, ca resturi detașate din obiect ori ca modificări produse de fenomene, în vederea identificării persoanei sau obiectului creator, a lămuririi împrejurărilor legate de formarea acestor urme și aflarea adevărului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Ce se înțelege prin urmă rezultată din infracțiune?

A

Orice modificare materială survenită în mediul ambiant în care s-a petrecut fapta.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Ce este urma?

A

Modificarea creată la locul faptei și în procesul săvârșirii ei, prin mișcările și acțiunea persoanei implicate, ori generate de alte ființe, de obiecte sau fenomene care prin aspect, caracteristici, poziție, conținut, este utilă cercetării criminalistice.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Cum e definită urma în literatura de specialitate? (lato și stricto sensu)

A

Lato sensu: o modificare materială produsă la locul faptei și care este utilă din punct de vedere criminalistic.
Stricto sensu: reproducerea construcției exterioare a unui obiect pe suprafața unui alt obiect cu care a venit în contact.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

În funcție de obiectul creator de urme, acestea pot fi produse de:

A

a. obiecte;
b. animale;
c. oameni;
d. fenomene.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Conform clasificării tripartite, ce tipuri de urme putem distinge?

A

a. Urme de reproducere - sunt rezultatul contactului nemijlocit a două sau mai multe obiecte, unul lăsând pe suprafața celuilalt urme indicând caracteristicile sale.
b. Urme formate din obiecte și substanțe.
c. Urmele de incendiu.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Cum se realizează urmele de reproducere?

A

Se realizează numai prin contactul nemijlocit dintre două obiecte. Implică în mod necesar existența a două tipuri obiecte:
a. un obiect creator de urmă;
b. un obiect primitor de urmă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

După ce criterii pot fi clasificate urmele de reproducere?

A

a. După modul de acțiune;
b. După gradul de plasticitate al obiectului creator;
c. După locul de sedimentare;
d. După gradul de vizbilitate.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Cum pot fi clasificate urmele de reproducere după modul de acțiune al obiectului creator?

A

a. Urme statice - create prin contactul dintre două obiecte fără ca între acestea să se producă o deplasare la momentul contactului.
b. Urme dinamice - rezultatul alunecării celor două suprafețe de contact.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Cum pot fi clasificate urmele de reproducere după gradul de plasticitate al obiectului creator?

A

a. urme de adâncime - se creează atunci când obiectul primitor este mai puțin consistent decât cel creator de urmă.
b. urme de suprafață - densitatea obiectului creator și a celui primitor este asemănătoare, astfel încât niciunul dintre ele nu se modifică, însă are loc un transfer de substanță de pe obiectul creator pe obiectul purtător. Acestea pot fi:
i. Urme de stratificare - se creează în general prin depunerea unui strat de substanță pe suprafața primitoare a urmei.
ii. Urme de destratificare - se creează prin detașarea de substanță de pe suprafața obiectului primitor și aderarea lui la obiectul creator de urmă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cum pot fi clasificate urmele de reproducere după locul de sedimentare?

A

a. Urme locale - se formează prin modificarea suprafeței sau volumului obiectului primitor pe locul de contact, zonă în care are loc o reproducere, uneori foarte fidelă, a caracteristicilor obiectului creator.
b. Urme periferice (de contur) - sunt rezultatul modificării de suprafață a obiectului primitor prin depunere de substanță în afara limitelor obiectului creator.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cum pot fi clasificate urmele de reproducere după gradul de vizibilitate?

A

a. vizibile - pot fi observate cu ochiul liber;
b. latente - pentru observarea cărora este necesară folosirea unor aparate sau substanțe de marcare, sau examinarea urmei sub un anumit unghi.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Cum pot fi urmele de incendiu în funcție de cauza care le-a determinat?

A

a. incendii naturale - produse în general de electricitatea atmosferică, de razele solare sau de autoaprinderi.
b. incendii accidentale
c. incendii intenționate - sunt produse de infractor, în mod special ca să își acopere urmele, din răzbunare etc.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Cum pot fi urmele de spargere clasificate în funcție de modul de formare?

A

a. urme de tăiere - urme dinamice, cu aspectul unor striații paralele produse de lama instrumentului cu care s-a realizat tăierea;
b. urme de frecare - urme dinamice, nu reproduc particularitățile instrumentului care le-a creat.
c. urme de apăsare - urme statice, reproduc foarte vizibil caracteristicile exterioare ale obiectului creator.
d. urme de lovire.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Cum pot fi clasificate urmele create de mijloacele de transport?

A
  1. Urme de anvelope - pot fi statice sau dinamice;
    a. statice - se formează prin rularea obișnuită a roților pe o anumită suprafață;
    b. dinamice - se creează în procesul de frânare, derapare, pornire bruscă de pe loc și presupun o deplasare la locul și momentului contactului dintre anvelopă și suprafața pe care aceasta rulează;
  2. Urmele de impact - pot oferi date importante cu privire la direcția de mers ori starea în care se afla vehicului; foarte adesea însoțite de resturi materiale;
  3. Urmele sub formă de obiecte sau resturi materiale rămase la locul accidentului - provin din autovehicule și pot consta în orice elemente ce intră în construcția sa/din încărcătura vehiculului;
  4. Urmele sub formă de substanță.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Cum pot fi clasificate urmele de picioare?

A

În funcție de modul în care au fost create:
a. Urma plantei piciorului - amprenta plantară are caracteristici proprii, unică pentru fiecare persoană în parte;
b. Urma piciorului semi-încălțat sau în ciorap;
c.Urma piciorului încălțat;

17
Q

Cercetarea criminalistică la fața locului a urmelor de picioare.

A

Descoperirea urmelor de picioare se face prin cercetarea detaliată a suprafețelor pe care astfel de urme pot apărea. Fixarea se face prin descrierea detaliată în cuprinsul procesului-verbal a numărului, tipului, formei, particularităților urmelor de picioare, precum și a suportului pe care au fost descoperite. Ridicarea se face în funcție de natura lor.

18
Q

Ridicarea urmelor de picioare (de adâncime). Particularități.

A

Ridicarea urmelor create în nisip - prin mulaj, după ce nisipul a fost pulverizat cu serlac sau colodion pentru a se întări și pentru a preveni aderarea nisipului în mulaj.
În pământ umed - doar după ce apa în exces a fost înlăturată prin presărarea unui strat subțire de ghips.
În zăpadă - prin mulaj din sulf topit, ghips sau mulaj din materiale plastice.

19
Q

Cărarea de urme. Cercetarea cărării.

A

Ansamblu de urme care indică direcția deplasării, deprinderilor de mers, transportul de greutăți.
Cercetarea cărării se face având în vedere:
- direcția de mișcare;
- linia mersului;
- lungimea pasului;
- lățimea pasului;
- unghiul pasului.

20
Q

Urmele de dinți.

A

Sunt create prin mușcare pe obiectele primitoare. Pot fi de suprafață sau de adâncime, sub forma unor excoriații pe pielea victimei.

21
Q

Urmele de sânge.

A

= lichidul extravazat al aparatului cardiovascular al omului și depus pe un suport în procesul săvârșirii faptei sau în legătură cu acesta.

Pot duce la stabilirea modalității de săvârșire, a faptei și mai ales, identificarea autorului, în măsura în care printre urmele de sânge se găsesc și urme care provin de la acesta.

Pot fi sub formă de picături, stropi, dâre, bălți sau mânjituri.

Aspectul picăturilor indică unghiul de incidență în cădere: a. urma de sânge rotundă este formată prin căderea sub unghi drept; b. urma de sânge alungită a fost formată prin căderea sub unghi ascuțit.

22
Q

Unde se pot forma urmele de sânge?

A

a. Pe corpul și îmbrăcămintea victimei și a agresorului, prin contact direct, țâșnirea, stropire, picurare și prelingere.

23
Q

Cum se poate face confirmarea prezenței sângelui?

A

Confirmarea prezenței sângelui se poate face folosind:
a. testul chimic Kestle-Meyer;
b. testul chimic Leucomalachite green;
c. Luminol chemiluminescence;
d. teste ce pot detecta hemoglobina din sângele uman.

24
Q

Urmele fiziologice.

A

Urmele de spermă, salivă, transpirație, urină, fecale.

25
Q

Urmele create de îmbrăcăminte.

A

Pot fi urme de adâncime sau de suprafață. Se găsesc pe sol, zăpadă, pereți, vehicule, etc.

26
Q

Urmele sub formă de obiecte sau resturi de obiecte.

A

Pot fi găsite la locul faptei și reprezintă obiecte ce au fost folosite de infractori la săvârșirea infracțiunii sau au fost abandonate pe traseu, au rezultat din accident.

27
Q

Metode de investigare a urmelor.

A
  1. Metoda generală.
    E1. Analiza datelor obiective, treierea și prelevarea urmelor;
    E2. Formularea ipotezei;
    E3. Critica raționamentelor - se exclud ipotezele care nu se încadrează în împrejurările de fapt;
    E4. Examinarea și analiza detaliată;
    E5. Verificarea și validarea datelor.
  2. Metoda tehnică. Metodele folosite pentru examinarea probelor sunt supuse anumitor criterii cum ar fi:
    a. criteriile principale: sensibilitatea, selectivitatea, fiabilitatea și amploarea caracterului nedesctructibil al metodelor;
    b. criterii accesorii.
28
Q

Succesiunea logică a metodelor utilizate în criminalistică pentru investigarea urmelor.

A

a. Metode nedistructive - ex metode optice, fotografia;
b. Metode disctructive