Capitolul 3 - Identificarea Flashcards
F important
Pe ce se bazează procesul de identificare?
Pe posibilitatea recunoașterii obiectelor lumii materiale, prin fixarea în procesul nostru de gândire a caracteristicilor acestora și datorită neschimbării relative a lor, cel puțin pentru un anumit timp.
Care este scopul identificării?
Scopul identificării în general, dar mai ales al celei criminalistice nu este acela de a dovedi vinovăția sau nevinovăția, ci de a face o analiză exactă a elementelor reținute ca provenind de la o ființă, fenomen, obiect, acțiune ori interacțiune care să poată fi explicate concret prin datele științelor conxe sferei de interes.
Ce este identificarea criminalistică?
Un proces de stabilire cu ajutorul mijloacelor și metodelor proprii științei criminalistice, a factorului creator al unei urme, pe baza caracteristicilor acestuia, într-un sistem unitar și individualizat.
Cum se poate realiza identificarea?
Prin contact direct nemijlocit cu obiectul care trebuie identificat sau fără contact direct, tactil, instrumental, vizual cu obiectul care trebuie identificat.
Cum se poate realiza identificarea fără contact direct?
- Identificarea după descrierea trăsăturilor esențiale - o altă persoană, la reîntâlnirea cu obiectul, persoana sau fenomenul perceput, recurge la memoria percepției respective pentru a putea efectua o comparare sunt folosite percepțiile anterioare ale altor persoane privind aspectul, locul, modul de acțiune al unui fenomen, instrument sau persoană.
- Identificarea după memorie - bazată pe valorificarea percepțiilor anterioare ale unor persoane în funcție de calitatea percepției și memorării realizate în anumite condiții de timp, loc, stare psihică, etc.
- Identificarea după urmele lăsate - utilizează, alături de impresiunile de la fața locului, și altele create în mod artificial, prin intermediul obiectului, ființei bănuite de a le fi creat.
Principiile generale/premisele identificării criminalistice.
- Obiectele supuse examinării apar ca obiecte scop (de identificat) și obiecte mijloc (care servesc la identificare).
- Obiectele supuse identificării cuprind elemente relativ stabile și elemente variabile.
- Reflectivitatea reprezintă capacitatea obiectelor de a se reflecta și de a fi reflectate, ca urmare a acțiunii lor sau ca răspuns la o acțiune.
- Examinarea sintetică și analitică a elementelor caracteristice.
a. Examinarea sintetică - se realizează pentru suprinderea în dinamică a specificității elementelor.
b. Examinarea analitică - presupune o abordare atentă, amănunțită, în detaliu și de profunzime, de natură a aduce la o clară surprindere a elementelor caracteristice ale obiectului supus examinării. - Interdependența cauzală și dinamicitatea.
Care sunt fazele procesului de identificare?
- Identificarea generică/determinarea apartenenței de gen - stabilirea pe baza caracteristicilor generale a ceea ce reprezintă în sine obiectul sau urma sa, adică natura sa, ce loc ocupă în sistemul lucrurilor, cărui gen sau specie, subspecie îi aparține.
- Identificarea individuală - restrângerea sferei obiectelor care ar fi putu crea urma, la unul singur.
Ce metode sunt folosite în identificare?
- Observarea - utilizată în scopul surprinderii caracteristicilor generale și specifice și a reflectării lor în obiectul identificat. Servește la diferențierea pe genuri, subgrupe, categorii, etc. și la pătrunderea în domeniul specificului. al înțelegerii trăsăturilor ce individualizează un anumit obiect, fenomen etc.
- Analizele diverse
- Compararea/confruntarea
- Juxtapunerea - procedeu de stabilire a continuității liniare
- Suprapunerea - servește la relevarea asemănărilor și deosebirilor dintre diferite obiecte, prin suprapunerea imaginilor lor.
Cum pot fi concluziile de identificare?
Concluziile pot fi:
a. Certe sau categorice (pozitive/negative) - concluzii de identificare, înalt grad de convingere a expertului criminalist, stabilește identitatea sau neidentitatea.
b. De probabilitate - rezultatul insuficienței materialului de examinare, dar mai ales al insuficienței cantitative și calitative a materialului de comparație; obiectul nu oferă suficiente elemente cu potențial identificator pentru formularea unei concluzii categorice.
c. De imposibilitate a identificării - rezultă din insuficiența caracteristicilor la obiectul scop și din lipsa mijloacelor tehnice, metode sau științifice de realizare a examinărilor necesare.
Ce scopuri principale are identificarea criminalistică în materia probelor digitale?
a. identificarea de gen a programelor și materialelor folosite în activitatea infracțională;
b. identificarea dispozitivelor utilizate în acdrul diferitelor activități infracționale.
Cum este expertiza criminalistică definită în CPP?
Procedeul probatoriu prin care este folosită în procesul penal opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului.
Cum este definitiă expertiza în literatura de specialitate?
- Activitatea de cercetare științifică a urmelor și altor mijloace materiale de probă în scopul identificării persoanelor, animalelor, plantelor, obiectelor, substanțelor sau fenomenelor, al determinării anumitor însușiri ori schimbări intervenite în conținutul, structura, forma ori aspectul lor.
- Procedeul probator prevăzut de lege, constând în activitatea de cercetare științifică a probelor materiale judiciare, efectuată de către persoane cu temeinice cunoștințe de specialitate și care are ca scop identificarea persoanelor, fenomenelor, obiectelor și substanțelor aflate în strânsă legătură cauzală cu faptul ilicit, stabilirea însușirilor acestora, sau a eventualelor modificări de formă, conținut și structură ale acestora și a mecanismului respectivelor modificări.
Care sunt asemănările și deosebirile dintre constatare și expertiză?
Asemănări: procedee probatorii care urmăresc lămurirea unor fapte sau împrejurări pentru aflarea adevărului în procesul penal; mijlocul de probă ce rezultă este raportul.
Deosebiri:
a. constatarea poate fi dispusă doar în faza de UP; expertiza poate fi dispusă și în faza de J;
b. la constatare nu poate participa un specialist care să reprezinte interesele părților; la expertiză poate participa un expert desemnat de părți sau de subiecții procesuali principali;
c. raportul de constatare se întocmește de către specialiști sau tehnicieni din cadrul sau din afara OUP; raportul de expertiză e întocmit de către experți.
Ce implică pregătirea și dispunerea expertizei criminalistice?
Se poate dispune la cerere/din oficiu prin ordonanță sau încheiere motivată.
a. Oportunitatea dispunerii expertizei - stabilirea obiectului expertizei, aprecierea importanței, formularea corectă și clară a întrebărilor. Aprecierea oportunității - studierea și însușirea materialului asupra căruia urmează a se dispune lucrarea, încât să nu se întârzie efectuarea unei expertize necesare soluției în cauză.
b. Stabilirea obiectului expertizei
c. Formularea clară a întrebărilor adresate expertului.
d. Asigurarea calității materialelor trimise spre expertizare.
Care sunt etapele parcurse în vederea efectuării expertizei criminalistice?
- Studierea și însușirea obiectului lucrării - luând contact cu materialele trimise spre examinare, expertul își stabilește genul de expertiză ce urmează a fi realizată, apreciază dacă sub aspect cantitativ și calitativ materialul primit este corespunzător și, eventual, cere completarea lui;
- Examinarea separată a materialului în litigiu și a celui de comparație;
- Examinarea comparativă;
- Demonstrația - expertul, în baza constatărilor făcute, va invoca argumente din planul logicii, al criteriilor de demonstrație matematică și al ilustrării vizuale pentru susținerea afirmațiilor sale.
- Concluzia.
