Boala coronariana Flashcards
1
Q
Care sunt principalele cauze ale obstrucției mecanice a vaselor coronare, care pot duce la ischemie miocardică? (6)
A
=Boala aterosclerotică a vaselor coronare
=Tromboza supra-adăugată
=Spasmul coronar
=Embolia coronară
=Stenozele ostiale coronare
=Vasculitele coronare (ex. în lupusul eritematos sistemic)
2
Q
Care sunt afecțiunile care pot duce la scăderea fluxului coronarian de sânge oxigenat?
A
=Anemia
=Carboxihemoglobinemia =Hipotensiunea arterială prin scăderea presiunii de perfuzie coronară
3
Q
Ce condiții pot duce la creșterea necesarului de oxigen, contribuind la apariția ischemiei miocardice?
A
=Creșterea debitului cardiac (ex. în tireotoxicoză)
=Hipertrofia miocardică (ex. stenoza aortică sau hipertensiunea arterială sistemică)
4
Q
La ce pacienti se ridica suspiciunea de hipercolesterolemie familiala
A
= colesterolemie peste 7,5mmol/L
=istoric familial de boala coronariana
5
Q
Tratamentul cu statine in boala coronariana
A
Atorvastatina
= 20mg pentru preventie la cei cu QRISK3 de 10% sau mai mare la 10 ani
= 80mg la cei cu BC confirmata
6
Q
Factori de risc NEMODIFICABILI pentru boala coronariana
A
= Vârsta
= Sexul masculin
= Antecedentele heredo-colaterale
= Deletia polimorfismului genic al
genei (DD) a enzimei de conversie
a angiotensinei
7
Q
Factori de risc potential MODIFICABILI pentru boala coronariana? (13)
A
- Hiperlipidemia
- Fumatul
- Hipertensiunea
- Diabetul zaharat
- Sedentarismul
- Factorii coagulării (creşterea
fibrinogenului şi a factorului VII
plasmatic) - Creşterea proteinei C reactive
- Hiper-homocisteinemia
- Obezitatea
- Guta
- Duritatea redusă a apei
- Reactiile adverse medicamentoase
(contraceptivele orale, analogii
de nucleozide, inhibitorii de ciclooxigenază
2 (C0X-2), rosiglitazona) - Alcoolismul cronic
8
Q
Care sunt caracteristicile anginei clasice conform anamnezei?
A
= Durere retrosternală sau toracică centrală cu caracter de „apăsare”, „strângere” sau „prindere” care poate iradia către mandibulă și/sau în brațe.
= Durerea apare la efort fizic sau la stres emoțional.
= Durerea remite rapid în repaus sau după administrarea de nitroglicerină sublingual.
9
Q
Cum este definită angina atipică și angina non-anginoasă?
A
= Angina atipică este descrisă ca durerea toracică care prezintă doar 2 dintre cele 3 caracteristici ale anginei clasice.
= Angina non-anginoasă este descrisă ca durerea toracică care prezintă doar 1 dintre cele 3 caracteristici ale anginei clasice.
10
Q
Care este diferența între angina stabilă și angina instabilă?
A
= Angina stabilă este caracterizată de simptome care apar la efort fizic sau la stres emoțional și remit rapid în repaus sau după administrarea de nitroglicerină sublingual.
= Angina instabilă este caracterizată de debutul recent al simptomelor (<24 ore) sau agravarea anginei stabile, cu apariția frecventă a simptomelor în repaus, suprapunându-se definiției sindromului coronarian acut.
11
Q
Ce este angina refractară și când apare?
A
Angina refractară apare la pacienții cu boală coronariană severă, la care revascularizarea miocardică nu este realizabilă și simptomele nu sunt controlabile sub tratament medicamentos.
12
Q
Care sunt caracteristicile anginei vasopastice sau variante (Prinzmetal)?
A
=Angina vasopastică sau variantă (Prinzmetal) este caracterizată de apariția anginei fără un factor declanșator, de obicei în repaus, ca rezultat al spasmului coronarian.
Apare mai frecvent la femei și se caracterizează prin supradenivelarea tranzitorie a segmentului ST pe ECG în timpul durerii.
13
Q
Ce este angina microvasculară și cum se manifestă?
A
Angina microvasculară apare la pacienții cu angină de efort în lipsa stenozelor coronariene semnificative
= se caracterizează prin administrarea de acetilcolină intracoronariană, care poate determina spasm coronarian.
= Acești pacienți au un prognostic favorabil, dar sunt frecvent simptomatici și răspund incomplet la tratament.
= se produce printr-un răspuns vasodilatator anormal al microcirculației coronariene.
14
Q
Clasa I de angina dupa CCS
A
Fără angină la activităţile zilnice obişnuite; angina la efort intens
15
Q
Angina Clasa II CCS
A
Angină în timpul activităţilor zilnice obişnuite, ex. mersul în pantă, urcatul rapid al scărilor ; limitarea minimă a activităţilor zilnice
16
Q
Angina Clasa III CCS
A
Angină la activităţi de intensitate redusă, ex. mersul a 50-100 m pe teren plat, urcarea unui etaj; limitarea marcată a activităţii zilnice
17
Q
Angina Clasa IV CCS
A
Angină în repaus sau la orice nivel de activitate fizică
18
Q
Investigatii initiale in angina pectorala stabila
A
Teste de laborator
ECG 12 derivatii
Ecocardiografia
Monitoriazare EKG ambulatorie
Radiografie toracica
19
Q
La examneul clinic trebuie indentificate/excluse
A
semne clinice de anemie, hipertiroidism, hiperlipidemie
indentificata HTA
exclusa stenoza aortica drept cauza a anginei
20
Q
Semne ale hiperlipidemiei
A
= Gerontoxon (arc senil) - inel albăstrui sau gălbui în jurul corneei, asociat cu îmbătrânirea și depozitele de colesterol.
= Xantelasmă - depozite de grăsime sub piele, în special în jurul ochilor.
= Xantoame tendinoase - depozite de grăsime sub piele, în special pe tendoane.
21
Q
Tratamentul farmacologic al anginei stabile - grupe de medicamente?
A
- Vasodilatatoare
- Betablocante
- Blocante ale canalelor de calciu
- Alte medicamente antianginoase
- Medicamente care reduc riscul de evenimente CV majore
22
Q
Vasodilatatoare pt. angina stabila
A
=Nitroglicerina
=Isosorbit dinitrat
23
Q
Nitroglicerina - indicatii/mecanism/precautii
A
= Profilaxia şi tratamentul crizei anginoase - debut rapid
=Se repetă după 5 min, dacă angina persistă
=Vasodilatator (produce cefalee şi înroşirea feţei)
24
Q
Isosorbit dinitrat - indicatii/mecanism/precautii
A
=Profilaxia anginei
=Reacţii adverse - cefalee şi înroşirea feţei
=Contraindicat în asociere cu inhibitorii de fosfodiesterază 5 (sildenafil, tadalafil, valdenafil)
25
Betablocante in angina stabila
Bisoprolol.
26
Bisoprolol - Indicaţii/mecanism de acţiune/precauţii
= lnhibă beta-adrenoreceptorii, reduce frecvenţa cardiacă şi TA, reduce consumul miocardic de oxigen
=Precauţii - BPOC, insuficienţa cardiacă acută, tulburări de conducere AV
=Reacţii adverse - astenie, vasoconstricţie periferică (picioare şi mâini reci), disfuncţie sexuală, bronhospasm
27
Blocante ale canalelor de calciu in angina stabila
= Verapamil
= Diltiazem
= Amlodipina
28
Verapamil - Indicaţii/mecanism de acţiune/precauţii
= Diltiazem şi verapamil - contraindicate în bradicardia severă, insuficienţa ventriculară
stângă cu stază pulmonară, bloc AV de gradul ll sau III
=Reacţii adverse - constipaţie (verapamil)
29
Diltiazem - Indicaţii/mecanism de acţiune/precauţii
= Diltiazem şi verapamil - contraindicate în bradicardia severă, insuficienţa ventriculară
stângă cu stază pulmonară, bloc AV de gradul ll sau III
=Reacţii adverse - edeme retromaleolare (amlodipina, diltiazem)
30
Amlodipina - Indicaţii/mecanism de acţiune/precauţii
Reacţii adverse - edeme retromaleolare (amlodipina, diltiazem), tahicardie reflexă (amlodipina)
31
Alte medicamente antianginoase in angina stabila
Ivabradina.
Nicorandil.
Ranolazina.
32
Ivabradina - Indicaţii/mecanism de acţiune/precauţii
= lnhibă potenţialul de pacemaker lf în nodul sino-atrial
= Se utilizează în ritm sinusal ± beta-blocante
= Reacţii adverse - bradicardie, fosfene
= Contraindicaţii - boală de nod sinusal, blocurile AV
33
Nicorandil - Indicaţii/mecanism de acţiune/precauţii
=Activator de canale de potasiu sensibile la ATP şi are proprietăţi de nitrat -vasodilataţie
coronară şi periferică
=Se foloseşte ca tratament adjuvant
=Reacţii adverse - cefalee, înroşirea feţei, ulceraţii orale
34
Ranolazina - Indicaţii/mecanism de acţiune/precauţii
=lnhibă canalelele de sodiu din cardiomiocite
=Se foloseşte ca tratament adjuvant
Metabolizat de citocrome P450 3A4
=Reacţii adverse - constipaţie, ameţeală, QT lung
35
Medicamente care reduc riscul de evenimente majore CV
= antiplachetarele - aspirina, clopidogrel
= IECA sau BRA - enalapril - Indicaţi în tratamentul bolilor asociate, ex. hipertensiunea, insuficienţa cardiacă, boala renală cronică
= statine - atorvastatina - Utilizat ptr reducerea colesterolului LDL la <1,8 mmol/L
36
Cand se considera revascularizare in angina stabila?
pacient simptomatic sub doua anti-anginoase
37
Criterii PCI (interventie coronariana percutanata) in angina stabila
= pacient simptomatic pe 2 anti-anginoase
= BC univasculara
= BC multivasculara <65 ani
= Anatomie favorabila
38
Criterii CABG (by-pass aorto-coronarian)
= simptomatic pe 2 anti-anginoase
= anatomie nefavorabila
= BC multivasculara >65 ani
= Diabetici
39
40
Artere de abord arterilal pentru PCI
radial
femural
brahial
41
Ce este măsurarea rezervei fracționate de flux (FFR) și cum poate fi utilizată înainte de efectuarea PCI?
= o metodă utilizată pentru evaluarea severității funcționale a unei stenoze coronariene înainte de efectuarea PCI.
= Leziunile cu un FFR mai mare de 0,80 pot fi tratate medicamentos, fără implantare de stent, și se asociază cu un prognostic bun.
42
Care sunt complicațiile asociate cu PCI și cum poate fi redus riscul acestora?
= complicațiile asociate cu PCI includ:
*reacții hemoragice,
*hematoame
*disecții arteriale
*formarea de pseudo-anevrisme
la locul puncției arteriale.
=Utilizarea abordului arterial radial poate reduce aceste riscuri
43
Cum se realizează intervenția chirurgicală de bypass aortocoronarian (CABG)?
se realizează prin anastomozarea unor artere sau vene autologe între aorta ascendentă și artera coronară afectată, distal regiunii stenotice.
44
Alternative la grafurile venoase?
O durată mai lungă de funcţionare a grafturilor - prin utilizarea arterelor mamare interne in situ şi a celor gastro-epiploice anastomozate cu vasele coronare, comparativ cu grafturile venoase
45
Sindroame coronariene acute (SCA)?
= Infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
= Infarctul miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
= Angina instabilă (Al)
46
Care este diferența principală între angina instabilă (Al) și NSTEMI?
Diferența constă în apariția trombusului ocluziv în cazul NSTEMI, care duce la instalarea necrozei miocardice și la creșterea troponinei (T, I) sau a creatin-kinazei-MB (CK-MB).
47
Care sunt cele 5 tipuri de infarct miocardic (IM) descrise?
= Tipul 1 - IM spontan cu ischemie miocardică determinată de un eveniment coronarian primar
= Tipul 2 - IM secundar ischemiei miocardice determinate de creșterea necesarului miocardic de oxigen sau scăderea aportului, cum ar fi în spasmul coronarian, embolia coronară, anemia severă, aritmii, hipertensiune sau hipotensiune.
= Tipul 3 - IM cu moarte cardiacă subită.
= Tipul 4a - IM determinat de intervenția coronariană percutanată (PCI).
= Tipul 4b - IM asociat trombozei de stent.
= Tipul 5 - IM determinat de bypass-ul aortocoronarian (CABG).
48
Care sunt simptomele comune la pacienții cu sindroame coronariene acute (SCA)?
= Durere toracică cu debut acut în repaus
= Agravarea anginei pectorale pre-existente
49
Ce simptome atipice pot fi prezente la unii pacienți cu sindroame coronariene acute (SCA)?
= Indigestia
= Durerea pleuritică
= Dispneea
50
Ce alte boli pot fi identificate în urma examenului clinic la pacienții cu simptome similare cu cele ale SCA?
Examenul clinic poate identifica alte boli cu simptome similare, cum ar fi:
= disecția de aortă
= embolia pulmonară
= boala ulceroasă.
51
Ce elemente de prognostic negativ pot fi identificate la examenul clinic al pacienților cu SCA?
= Hipotensiunea arterială
= Ralurile de stază
= Zgomotul de galop
= Suflurile cardiace
52
Ce indicații sugerează electrocardiograma (ECG) pentru sindroamele coronariene acute (SCA)?
= Subdenivelarea de segment ST
= și undele T negative în ECG
sunt înalt sugestive pentru SCA, mai ales în asociere cu durerea anginoasă.
53
Ce alt semn poate apare pe egk in stemi pe langa supradenivelare de segment ST (STEMI) în ECG?
aspect de bloc major de ramură stângă în ECG.
54
Care sunt situațiile în care supradenivelarea pasageră a segmentului ST poate fi întâlnită?
Un aspect similar, cu supradenivelare pasageră a segmentului ST, poate fi întâlnit și în angina vasospastică sau angina Prinzmetal.
55
Ce rezultat al troponinei are o valoare predictiva negativa de 99.4%?
sub 5ng/L
56
Scoruri pentru stratificarea riscului in SCA
TIMI
GRACE
57
Ce parametrii include scorul GRACE (5)
= vârsta
= frecvenţa cardiacă
= tensiunea arterială sistolică
= creatinina serică
= clasa Killip la prezentare
58
Clase de medicamente administrte in NSTEMI si angina instabila?
= Antiplachetare
= Anti-trombice
= Anti-ischemice - beta blocante, nitrati - nitroglicerina
= Stabilizatoare ale placii - statite, IECA
59
Ce medicație antiplachetară este recomandată pentru pacienții cu SCA?
= Aspirină: 300 mg doză de încărcare, apoi 75-100 mg pe zi
Un inhibitor de receptori pentru ADP (P2Y12):
= Clopidogrel: 300-600 mg doză de încărcare, apoi 75 mg pe zi
= Prasugrel: 60 mg doza de încărcare, apoi 10 mg pe zi
= Ticagrelor: 180 mg doza de încărcare, apoi 90 mg de două ori pe zi
60
Ce tipuri de medicamente anti-trombinice sunt adăugate tratamentului antiplachetar la pacienții cu sindroame coronariene acute (SCA)?
= Heparina nefracționată (HNF)
= Enoxaparina, o heparină cu masă moleculară mică, considerată superioară HNF.
= Bivalirudina, un inhibitor direct al trombinei, cu un risc hemoragic mai redus comparativ cu heparina.
= Fondaparinux, un pentazaharid sintetic care se leagă selectiv de antitrombină și inactivează factorul Xa,
61
Precautii antiplachetare in NSTEMI si angina instabila
= in caz de boala ulceroasa activa
= inhibitorii de ADP nu se administreaza daca se ia in considerare by-pass
62
Analgezice in NSTEMI si ai
Diamorfina sau morfina
= se asociaza cu un antiemetic - metoclopramid
63
Betablocante utilizate in NSTEMI si ai
= Atenolol
= Metoprolol
64
Contraindicatii betablocante in NSTEMI
=Contraindicate în astm
=insuficienţă cardiacă
=hipotensiune,
=bradiaritmii
=bloc atrio-ventricular
=edem pulmonar acut
65
Statine in NSTEMI
Rosuvastatina
Pravastatina
Atorvastatina
66
IECA in NSTEMI
Ramipril
Lisinopril
= trebuie monitorizata functia renala
67
Care sunt criteriile pentru considerarea unui pacient cu risc foarte înalt în ceea ce privește necesitatea unei coronarografii de urgență si cat de repede trebuie efectuat PCI? pacient NSTEMi
Pacienții cu risc foarte înalt includ:
= Cei cu angină persistentă sau recurentă care nu răspund la tratamentul medicamentos
= Pacienții cu insuficiență cardiacă, instabilitate hemodinamică sau șoc cardiogen
= Cei cu aritmii ventriculare maligne (fibrilație ventriculară sau tahicardie ventriculară)
PCI trebuie efectuat in cel mult 2 ore
68
Care sunt criteriile pentru considerarea unui pacient cu risc înalt în ceea ce privește necesitatea unei coronarografii în primele 24 de ore?
Pacienții cu risc înalt sunt cei cu:
= Creștere progresivă a troponinei
= Modificări dinamice ale segmentului ST sau a undelor T
= Scor GRACE crescut (>140)
69
Ce pacienți sunt considerați cu risc moderat sau intermediar în ceea ce privește necesitatea unei coronarografii în primele 72 de ore?
= Pacienții diabetici
= Cei cu disfuncție renală
= Pacienții cu fracție de ejecție ventriculului stâng sub 40% sau insuficiență cardiacă congestivă
= Cei cu angină precoce post-infarct
= Pacienții cu antecedente de PCI sau CABG
= Cei cu un scor GRACE între 109 și 140
70
Ce strategie este preferată pentru pacienții cu risc redus în ceea ce privește tratamentul inițial?
Pentru pacienții cu risc redus, terapia medicamentoasă optimă poate fi inițial preferată, dar strategia invazivă cu efectuarea coronarografiei este preferată în majoritatea cazurilor.
71
Semn pe ekg de infarct transmural?
unda q?
72
Care este durata tipică a durerii toracice în infarctul miocardic?
Durerea toracică în infarctul miocardic poate dura mai mult de 20 de minute.
73
Ce caracteristici are durerea toracică în infarctul miocardic?
= Durerea toracică în infarctul miocardic poate fi intensă și nu cedează de obicei la nitroglicerină sublingual.
=Poate iradia în brațul stâng, în gât sau în mandibulă.
74
Ce simptome atipice pot prezenta unele categorii de pacienți în infarctul miocardic?
Simptomele atipice pot include:
= dispnee
= astenie
= presincopă sau sincopă
în special la pacienții vârstnici sau diabetici.
75
Care sunt simptomele vegetative frecvente la pacienții cu infarct miocardic?
Simptomele vegetative frecvente includ:
= paloarea
= transpirațiile profuze.
76
Care sunt modificările ECG asociate cu infarctul miocardic cu localizare anterioară?
Prezența supradenivelării de segment ST nou apărută de
>=0,2 mV în derivațiile V1-V3
și >= 0,1 mV în alte derivații
sugerează infarct miocardic cu localizare anterioară.
77
Care este frecvența recomandată pentru repetarea ECG-ului în cazul în care prima ECG nu prezintă modificări, dar durerea persistă?
Dacă prima ECG nu prezintă modificări, trebuie să se repete la fiecare 15 minute dacă durerea persistă.
78
Care sunt modificările ECG asociate cu infarctul miocardic inferior?
Infarctul miocardic inferior este diagnosticat când supradenivelarea de segment ST apare în derivațiile
DII
DIII
aVF.
79
Ce asociere poate avea blocul major de ramură stângă nou apărut sau presupus nou apărut în infarctul miocardic acut?
Blocul major de ramură stângă nou apărut sau presupus nou apărut se poate asocia cu ocluzia coronariană în infarctul miocardic acut și necesită tratament urgent de reperfuzie.
80
Cand nu este posibila diagnosticul IM acut pe ECK
= ce cu ritm cardiostimulat
= prezenta BRD major
în prezenţa simptomelor aceştia fiind incluşi la triaj în grupul celor suspecţi de IM
81
Ce probe de sânge sunt recoltate pentru diagnosticul infarctului miocardic?
Se recoltează probe de sânge pentru determinarea troponinei I sau T serice.
82
Ce alte probe de laborator sunt efectuate pentru evaluarea pacienților cu suspiciune de infarct miocardic?
= Hemoleucograma completă.
= Electroliții serici.
= Glicemia și profilul lipidic complet.
= Creatinina serică.
= Se calculează rata de filtrare glomerulară.
83
Care este rolul ecocardiografiei trans-toracice în diagnosticul infarctului miocardic?
= Confirmarea diagnosticului de infarct miocardic - datorită apariţiei precoce a tulburărilor
de cinetică segmentară în STEMI
= Diagnosticul diferențial al altor boli cu durere toracică -
-disectia acuta de aorta
-pericardita acuta
-embolia pulmonara
84
Teramentul intial al IM STEMI?
= oxigenoterapie daca saturatia <90%
= antialgice IV - morfina
= aspirina 300 mg
85
Care este metoda de reperfuzie preferată pentru tratamentul STEMI în centrele cu laboratoare de cardiologie intervențională?
Angioplastia primară percutană (Primary PCI)
cu introducerea ghidului metalic distal în primele 60 de minute de la prezentare.
86
Care este calea de acces arterial preferată în PCI primară, conform rezultatelor studiilor recente?
Artera radială, deoarece reduce complicațiile arteriale și poate ameliora supraviețuirea.
87
Ce tip de stenturi este preferat în timpul PCI primare?
Stenturile farmacologic active.
88
Ce terapie anti-agregantă este preferată în PCI primare?
Asocierea dintre aspirină și un blocant de receptori plachetari ai ADP (prasugrel sau ticagrelor)
89
Ce tratament anticoagulant intraprocedural este recomandat în PCI primare?
Heparina nefracționată, enoxaparina sau bivalirudina
90
Cand este recomandata administrarea trombolizei în cazul unui STEMI?
Tromboliza este indicată dacă PCI primară nu poate fi efectuată în primele 120 de minute de la diagnosticul de STEMI.
91
Dupa cate ore de la debutul STEMI tromboliza nu mai are beneficii?
12 ore.
92
Care este obiectivul tratamentului de reperfuzie prin tromboliză sistemică?
Scopul tratamentului de reperfuzie prin tromboliză sistemică este administrarea bolusului de medicament în primele 10 minute de la diagnosticul STEMI.
93
Cum se apreciaza reperfuzia dupa tromboliza?
= scaderea segmentului ST cu peste 50% fata de cea de referinta dupa 60-90 minute de la administrarea tramboliticului
94
Daca nu se obtine reperfuzia dupa tromboliza?
PCI de salvare.
95
Antiagregante indicate la pacienti trombolizati?
Aspirina.
Clopidogrel.
96
Când este indicată intervenția chirurgicală de by-pass aorto-coronarian?
este indicată în cazul complicațiilor mecanice ale infarctului miocardic acut, precum:
= Defectul septal ventricular prin ruptura acută
= Insuficiența mitrală acută prin ruptură de mușchi papilar.
97
Care este perioada cu cea mai mare mortalitate perioperatorie în cazul intervenției chirurgicale de by-pass aorto-coronarian?
= când intervenția chirurgicală este efectuată în primele 72 de ore de la debutul STEMI.
98
Contraindicatiile absolute ale trombolizei sistemice? (6)
=Accidentul vascular hemoragic
sau de cauză neclară în antecedente de orice durată
=Accidentul vascular ischemic cu 3
luni în urmă
=Boli ale sistemului nervos central/
neoplazii/malformaţii vasculare
=Trauma majoră recentă/chirurgie
mare/traumă craniană (cu trei
săptămâni anterior)
=Sângerare gastrointestinală în
luna precedentă
=Discrazie sanguină hemoragică
cunoscută
=Disecţia de aortă
99
Contraindicatii relative ale trombolizei sistemice (9)
* Accidentul vascular ischemic cu
trei luni în urmă
* Tratamentul anticoagulant oral
* Sarcina în evoluţie; în prima
săptămână postpartum
* Puncţii vasculare necompresibile
* Traumatic resuscitation
* Hipertensiunea refractară
(tensiunea arterială sistolică >180 mmHg)
* Boala hepatică avansată
*Hemoragia internă, ex. boală
ulceroasă activă
* Dementa
100
Derivatiile cu supradenivelare de ST in infarctul anterior mic?
V3-V4
101
Derivatiile cu supradenivelare de ST in infarctul anterior intins?
V2-V5
102
Derivatiile cu supradenivelare de ST in infarctul anteroseptal
V1-V3.
103
Derivatiile cu supradenivelare de ST in infarctul anterolateral?
V4-V6.
l.
AVL.
104
Derivatiile cu supradenivelare de ST in infarctul lateral
l
AVL.
105
Derivatiile cu supradenivelare de ST in infarctul inferior?
ll
lll
AVF
106
Derivatiile cu supradenivelare de ST in infarctul subendocardic
in orice derivatie
107
Derivatiile cu supradenivelare de ST in infarctul ventricul drept?
VR4?
108
Insuficienta cardiaca post-STEMI clasa Killip l ?
Clasa Killip I - fără raluri de stază şi fără zgomot de galop ventricular,
protodiastolic
109
Insuficienta cardiaca post-STEMI clasa Killip ll ?
Clasa Killip ll - raluri de stază în mai puţin de jumătatea inferioară
a bazelor pulmonare SAU prezenţa zgomotului de galop
110
Insuficienta cardiaca post-STEMI clasa Killip lll ?
Clasa Killip III - raluri de stază pe mai mult de 50% din câmpurile
pulmonare de la bază spre vârfuri
111
Insuficienta cardiaca post-STEMI clasa Killip IV ?
Clasa Killip IV - soc cardiogen
112
Cum poate fi tratată insuficiența cardiacă ușoară post-STEMI?
= furosemid 40-80 mg în bolus IV
= și nitroglicerină în perfuzie IV continuă
dacă tensiunea arterială permite administrarea acestora.
= administrarea de oxigen pe masca poate fi necesara
113
Care sunt medicamentele inotrop pozitive IV utilizate în insuficiența cardiacă acută severă?
Medicamentele inotrop pozitive IV, precum:
=dobutamina
=noradrenalina
=dopamina
Daca pacientul dezvolta soc cardiogen = revascularizare cu sau fara suport mecanic circulator poate fi necesara
114
Complicatiile infarctului miocardic? (7)
= Insuficienta cardiaca
= Ruptura miocardica si formare de anevrisme
= Defect septal ventricular
= Insuficienta mitrala
= Aritmii cardiace
= Tulburari de conducere
= Pericardita post infarct si sindrom Dressler
115
Insuficienta mitral in IM mecanism
1. disfunctie severa si dilatarea VS ->dilatare inel valvular ->regurcitare
2. infarct miocardic inf -> disfunctie muschi papilar
3. infarct miocardic cu ruptura de muschi papilar
116
La ce poate raspunde IC cu disfunctie de m. papilar?
PCI.
117
Insuficenta mitrala datorata rupturii de m. papilar, caracteristici? tratament?
= instalare brusca a edemului pulmonar acut si sever, soc cardiogen
= poate amelioara supravietuirea - terapia cu balon de contrapulsatieaortica, coronarografiade urgenta si corectia chirurgicala
118
Care sunt complicațiile aritmice ale infarctului miocardic?
=Tahicardia ventriculară
=și fibrilația ventriculară,
în special în contextul reperfuziei.
= fibrilatia atriala
=bradiaritmiile
119
Cum se poate trata tahicardia ventriculară în cazul unui infarct miocardic?
= Betablocante i.v. (metoprolol 5 mg sau esmolol 50-200 microg/kgc/min).
= Xilină: 50-100 mg bolus, apoi 1-2 mg i.v. pe minut.
sau
= Amiodaronă: 900-1.200 mg/24 ore.
= Defibrilare electrică de urgență în caz de stop cardiorespirator.
= Cardioversie cu șoc electric extern sincron dacă pacientul este hipotensiv.
120
Cum se poate trata fibrilația ventriculară în cazul unui infarct miocardic?
= Administrarea de magneziu IV: 8 mmol/L în 15 minute i.v.
= Defibrilare electrică de urgență în caz de stop cardiorespirator.
= Cardioversie cu șoc electric extern sincron dacă pacientul este hipotensiv.
121
Cum se poate trata fibrilația atrială ca complicație a infarctului miocardic?
= Controlul frecvenței cardiace cu betablocante sau digoxin.
= Cardioversie la ritm sinusal, cu recurență frecventă.
122
Cum se pot trata bradiaritmiile asociate cu infarctul miocardic?
= Inițial, cu atropină 0,5 mg i.v., repetată de până la șase ori în 4 ore.
= Cardiostimulare temporară transcutană sau transvenoasă la pacienții cu blocuri atrio-ventriculare simptomatice.
123
La ce poate raspunde tahicardia si fibrilatia ventriculara incesanta sau recurenta?
= magneziu i.v. 8mmol/L in 15 min
124
Ce tulburări de conducere sunt frecvente după un infarct miocardic?
Blocurile atrio-ventriculare (AV), în special în cele inferioare, deoarece artera coronară dreaptă vascularizează nodurile sinoatrial și atrio-ventricular.
125
Cum pot fi tratate tulburările de conducere post-infarct miocardic care determină tulburări hemodinamice?
= Administrarea de atropină sau cardio-stimulare temporară.
= Cardio-stimularea permanentă poate fi necesară dacă blocul AV persistă peste 2 săptămâni de la infarctul miocardic.
126
Cât timp pot persista tulburările de conducere post-infarct miocardic?
Pot dura câteva minute, dar mult mai frecvent persistă pentru mai multe zile
127
Ce recomandări dietetice sunt sugerate după un sindrom coronarian acut?
= Controlul aportului caloric în caz de obezitate.
= Creșterea consumului de fructe și legume.
= Reducerea grăsimilor saturate și trans.
= Reducerea consumului de sare la pacienții hipertensivi.
128
Ce recomandări sunt făcute privind consumul de alcool după SCA?
= Menținerea consumului de alcool în limitele acceptabile (sub 14 măsuri pe săptămână pentru femei și bărbați).
= Evitarea consumului acut excesiv ("binge drinking").
129
Ce se recomandă în legătură cu fumatul după un SCA?
Oprește complet fumatul, cu posibilitatea utilizării plasturilor de nicotină și buprenorfinei în siguranță
130
Ce nivel trebuie să aibă tensiunea arterială sistolică după un SCA?
Sub 140 mmHg.
131
Cum trebuie tratat diabetul după un SCA?
Pentru a își menține HbA1c sub 7% (53 mmol/mol).
132
Ce medicamente sunt recomandate pentru pacienții post-infart miocardic?
= Aspirină 75 mg zilnic.
= Blocant al receptorilor de ADP.
= Betablocant oral pentru menținerea frecvenței cardiace sub 60 bpm.
= Inhibitor de pompă de protoni la pacienții cu risc înalt de hemoragie digestivă superioară sub tratament antiplachetar dual.
= Inhibitor de enzimă de conversie a angiotensinei sau un blocant de receptori de angiotensină (sartan), în special la cei cu fracție de ejecție ventriculară stângă (FEVS) sub 40%.
= Statină cu potență înaltă cu o țintă pentru LDL-colesterol sub 1.8 mmol/L.
= Un antagonist de aldosteron, în anumite condiții.
133
Ce terapie anti-trombotică duală este recomandată pentru pacienții cu fibrilație atrială permanentă?
Aspirină sau clopidogrel plus anticoagulare orală cu anti-vitamine K sau un anticoagulant direct (DOAC).
134
Cum trebuie evaluați pacienții cu fibrilație atrială tratată prin stentare în ceea ce privește riscul hemoragic?
Folosind scorul HAS-BLED.
135
Cum se gestionează terapeutic pacienții cu fibrilație atrială tratată prin stentare în funcție de scorul HAS-BLED?
HAS-BLED = 0-2 -> terapie tripla (aspirina, clopidogrel, anti-vitamine-k) pentru 6 luni si apoi terapie dubla.
HAS-BLED = peste 2 -> terapie tripla 4 saptamani si apoi terapie dubla inca 11 luni.
