ARITMII VENTRICULARE Flashcards
Tipuri
- Amenintatoare de viata
tahi ventriculara sustinuta
FiV
torsada varfurilor
- tahi ventriculara pe cord structural normal
- tahi ventriculara nesustinuta
- extrasistole ventriculare
Cauzate de
canalopatii
boli congenitale datorate mutatiilor care afecteaza functia canalelor ionice cardiace si activitatea electrica cardiaca
sindrom Brugada
sindrom QT lung congenital
sindrom QT scurt congenital
tahi ventriculara polimorfa catecolaminergica (CPVT)
FiV idiopatica
TAHI VENTRICULARA SUSTINUTA
>30 sec
120-220 bpm
frecvent → presincopa, hipotensiune, stop cardiac
poate fi tolerata foarte bine de unii pacienti
- Semne clinice: de disociatie AV = unde a intermitente la nivelul jugularelor + variabilitatea intensitatii Z1
- EKG:
ritm ventricular rapid cu complexe QRS largi (>0.14 sec)
QRS anormale
disociatia AV → unde P vizibile, aleator pe traseul EKG
→ capturi ventriculare (QRS inguste si intermitente datorate activarii ventriculare normale prin NAV si sistemul de conducere
→ batai de fuziune (aspect intermediar intre complexe QRS din cadrul tahi si capturile ventriculare)
TSV cu bloc de ram
se aseamana cu tahi ventriculara pe EKG
*daca o tahi cu complexe QRS largi e supraventriculara → morfologia QRS are aspect tipic de bloc de ramura (stanga/dreapta)
80% din toate tahi cu complexe largi sunt ventriculare
proportie mai mare la pacientii cu boli cardiace structurale
In caz de incertitudine
tahi se va considera ca fiind ventriculara
Tratament tahi ventriculara sustinuta
- instabil hemodinamic (hipotensiune/EPA) → cardioversie electrica de urgenta
- TA si debit sunt mentinute
→ betablocante iv (esmolol)
→ antiaritmice cls I
→ amiodarona
- tratamentul medicamentos esueaza → cardioversie electrica
FIBRILATIA VENTRICULARA
activitate ventriculara foarte rapida si neregulata
fara activitate mecanica
pacient fara puls, devine rapid inconstient (stop cardiac)
de obciei initiata de o extrasistola ventriculara
Singurul tratament eficient FiV
defibrilare elctrica
BLS + ALS
*se converteste spontan doar in cazuri rare
Episodul de FiV apare in primele 1-2 zile dupa un IMA
NU E NECESARA TERAPIA PROFILACTICA
Episodul nu este legat de IMA
risc pe termen lung de STOP CARDIAC si MOARTE SUBITA CARDIACA
Sindrom Brugada
diagnosticat de la un grup de pacienti cu FiV idiopatica pe cord structural normal
tineri de sex masculin
Dgx se face pe baza modificarilor EKG clasice, care apar
spontan
prin test de provocare cu administrare de antiaritmic de cls I (FLECAINIDA / AJMALINA → special pt dg pacienti cu suspiciune de Brugada)
bloc de ramura dreapta cu supradenivelare ST concava in V1-V3
CA RASPUNS POATE APAREA FIA
Modalitati de prezentare sindrom Brugada
moarte subita in timpul somnului
stop cardiac resuscitat
sincopa
sau asimptomatic
Singurul tratament eficient in sindromul Brugada
Implantare defibrilator cardiac
BETA-BLOCANTELE NU SUNT UTILE, PUTAND FI CHIAR NOCIVE
Sindromul QT lung
repolarizarea ventriculara (interval QT) mult prelungita
mutatie gena SCN5A → pierderea functiei canalelor de Na
Sindromul QT lung congenital
2 sindroame majore
- asociat cu surditate congenitala (sindromul Jervell-Lange-Nielsen)
- fara surditate (sindrom Romao-Ward)
patologie monogenica
se asociaza cu mutatii in genele canalelor de K, Na
13 tipuri de sd QT lung, 3 intalnite in majoritatea cazurilor
Sindrom QT lung dobandit
Prelungirea QT + torsada varfurilor sunt provocate de obicei de bradicardie
Tablou clinic sindrom QT lung
sincopa
palpitatii
(consecinta a tahicardiilor ventriculare polimorfe = torsada varfurilor)
se convertesc spontan
Torsada varfurilor
QRS rapide, neregulate
isi modifica continuu polaritatea in jurul liniei izoelectrice
- intre episoadele de tahicardie sau imediat inaintea initierii tahicardiei → interval QT prelungit (QT corectat) > 0.50 sec
Sindrom QT scurt
5 tipuri
cauzate de anomalii genetice → repolarizare mai rapida
pot predispune la
aritmii ventriculare
moarte cardiaca subita
IMPLANTARE ICD
Tahicardia ventriculara pe cord structural normal
monomorfa (tahi ventriculara idiopatica)
benigna
prognostic excelent
cateodata dificil de diferentiat de cardiomiopatia aritmogena de VD
incesanta = tahicardia Gallavardin
netratata → cardiomiopatie
origine → tractul de ejectie al VS septal
Tahi ventriculara nesustinuta = succesiune de 5 sau mai multe batai consecutive de origine ventriculara <30 sec
6% cord structural normal, nu necesita tratament
60-80% boala cardiaca structurala
Pulsus bigeminus
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
cand dupa fiecare bataie sinusala urmeaza in mod regulat o extrasistola
frecventa crescuta a batailor premature → predispune la disfunctie de VS
EKG extrasistole
QRS larg > 0.12 sec
dupa o bataie extrasistolica → pauza compensatorie completa (NAV / ventriculul este refractar la urmatorul impuls sinusal)
fenomenul R pe T = extrasistole ventriculare care apar simultan cu panta ascendenta sau varful undei T ale bataii precedente → FiV la pacientii cu boala cardiaca, in special post IM
