Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

olimpbsdhjgwev > ANALIZATORUL VIZUAL > Flashcards

ANALIZATORUL VIZUAL Flashcards

1
Q

analizatorul vizual asigură

A

peste 90% din info pe care le primește organismul din mediul înconjurător

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

analizatorul vizual (ce face)

A

diferențierea luminozității, formei, culorii obiectelor, dar și orientarea în spațiu, menținerea echilibrului și a tonusului cortical

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

excitantul adecvat al analizatorului vizual

A

sunt razele de lumină, care, reflectându-se pe diferite obiecte, pătrund în interiorul globilor oculari

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

la nivelul globilor oculari au loc două fenomene importante:

A

-conducerea razelor de lumină prin sistemul optic și devierea lor în așa fel încât se proiectează pe retină

-excitarea celulelor fotosensibile din structura acesteia

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

cine ia parte la formarea imaginilor pe retină?

A

irisul
+
sistemul optic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Irisul reglează

A

cantitatea de lumină care pătrunde până în retină

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

cum reglează irisul cantitatea de lumină care pătrunde în retină?

A

prin modificarea diametrului pupilei

în urma contracției fibrelor musculare radiare (aflate sub dependența fibrelor nervoase simpatice cervicale) și a fibrelor musculare circulare (aflate sub controlul fibrelor nervoase parasimpatice ale oculomotorului)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

fibrele musculare radiare sunt sub dependența

A

fibrelor nervoase simpatice cervicale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

fibrele musculare radiare sunt sub dependența

A

fibrelor nervoase simpatice cervicale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

fibrele musculare circulare sunt controlate de

A

fibrelor nervoase parasimpatice ale oculomotorului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

SISTEMUL OPTIC al globului ocular e format

A

din mai multe medii refringente

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

sistemul optic poate fi considerat ca o singură

A

lentilă convergentă cu o putere totală de 60 de dioptrii și cu centrul optic la 17mm în spatele cristalinului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

cum e centrul optic al sistemului optic

A

la17 mm în spatele cristalinului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

puterea totală a sistemului optic

A

60 de dioptrii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

cea mai mare parte a puterii de refracție aparține

A

corneei cu 40 de dioptrii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

cristalinul are o putere de refractie de

A

20 de doptrii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

cristalinul este foarte important deoarece

A

convexitatea lui poate fi mult crescută, realizând acomodorea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

cele trei refracții suferite de lumină sunt:

A
  1. aer-cornee
    2.fața ant a cristalinului
  2. fata post a cristalinului
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

fata post a cristalinului

A

este si se comporta ca o lentila biconvexă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

cum se formează imaginea pe retină

A

se formează în pata galbenă
mai mică, răsturnată, reală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

ochiul normal=

A

emetrop

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

în ochiul emetrop

A

este o concordanța perfectă între puterea de convergență a mediilor refringente și lungimea axului antero-posterior

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

distanța focală

A

17mm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

lungimea axului antero-posterior

A

24 mm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

concordanța perfectă permite

A

vederea clară, fără acomodare, la o distanță >6m

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

punctul remotum

A

la 6m

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

proximum

A

aflat langă globul ocular (aprox 25cm)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

între remotum și proximum

A

vederea e clară, dar cu acomodare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

mioza

A

micșorarea diametrului pupilelor prin contracția mușchilor circulari ai irisului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

creșterea convergenței cristalinului

A

prin contractia mușchilor circulari ciliari

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

cristalinul fiind elastic

A

devine mai convergent pe fata ant, raza de curbura scade, iar puterea sa de convergenta creste

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

corectarea axelor oculare

A

prin comtracția mușchilor extrinseci ai globilor oculari

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

unde se formează imaginea

A

foveea centralis, unde capacitatea de de discrimare vizuală este maximă și prezintă cea mai mare claritate.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

ochiul ametrop=

A

ochiul în care puterea de convergenta a sistemului dioptric nu este în concordanță cu lungimea axului anteroposterior

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

in miopie, imag se formează

A

înaintea retinei datorită
-lungimii mai mari a axului anteroposterior al globului ocular
-fie unei convergențe crescute a cristalinului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

miopie axială

A

lungimii mai mari a axului anteroposterior al globului ocular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

miopie de curbură

A

fie unei convergențe crescute a cristalinului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

miopia se corectează cu

A

ochelari cu lentile divergente/biconcave

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

in hipermetropie imag se formeaza

A

în spatele retinei datorită

-axului anteroposterior prea scurt
-convergența scăzută a cristalinului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

hipermetropie axială

A

axului anteroposterior prea scurt

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

hipermetropie de curbură

A

convergența scăzută a cristalinului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

hipermetropia se corectează cu

A

ochelari cu lentile convergente/biconvexe

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

astigmatismul e datorat

A

-neregularitatilor corneei
-deformării cristalinului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

corectarea astigmatismului

A

lentile cilindrice

(imaginile retiniene sunt neclare)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

prezbitism

A

scăderea elasticității cristalinului și a contractilității mușchiului ciliar (mușchiul cristalinului)

corectare: lentile biconvexe (ca la hipermetropie)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

daltonism

A

absenta partiala/totală a pigmenților fotosensibili din celulele cu conuri duce la perturbări în perceperea culorilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q

hemeralopia

A

lipsa vitaminei A din alimentație duce la diminuarea sintezei de pigmenți fotosensibili și la reducerea vederii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
47
Q

acromatopsia

A

imposibilitatea de a percepe culorile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
48
Q

câmp vizual

A

spațiu cuprins cu privirea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
49
Q

fiecărui ochi îi corespunde un câmp

A

vizual monocular care se suprapune în parte cu câmpul vizual al celuilalt ochi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
50
Q

partea comuna a celor doua câmpuri mononucleare

A

câmp vizual binocular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
51
Q

rice obiect aflat în câmpul binocular

A

formează o imag pe fiecare dintre retine

aceste imagini fuzionează pe scoarța cerebrală într-o imagine unică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
52
Q

Din punct de vedere funcțional retina

A

fiecărui ochi are o jumătate nazală și una temporală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
53
Q

unde se incruciseaza fibrele nervului optic

A

la nivelul chiasmei optice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
54
Q

datorită încrucișării de la nivelul chiasmei

A

hemiretina nazală stângă devine corespondentă cu hemiretina temporală dreaptă și invers.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
55
Q

imag proiectate pe hemiretinele stângi ajung

A

în aria vizuală a emisferei cerebrale stângi și invers.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
56
Q

imag proiectate pe hemiretinele drepte ajung

A

în aria vizuală a emisferei cerebrale drepte și invers

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
57
Q

imag proiectate pe hemiretinele drepte ajung

A

în aria vizuală a emisferei cerebrale drepte și invers

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
58
Q

datorită cui imaginea formată pe retină este răsturnată?

A

datorită cristalinului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
59
Q

hemiretinele stângi văd

A

hemicâmpul vizual drept

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
60
Q

vederea binoculară conferă

A

abilitatea vederii în profunzime, stereoscopică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
61
Q

în practica oftalmologică, determinarea câmpului

A

vizual se face cu ajutorul unui aparat special

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
62
Q

Baza fotochimică: Razele luminoase din spectrul
vizibil cu lungimea de undã cuprinsã între … ajunse la nivelul globului ocular, strãbat mediile refringente ale sistemului dioptric, apoi retina,
de la stratul …

A

400 -700 nm

X la stratul I, ( de la stratul neuronilor multipolari la
stratul pigmentar), de unde ajung la celulele fotoreceptoare reprezentate de celulele cu conuri care conțin iodopsină și celulele cu bastonașe care conțin rodopsină.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
63
Q

iodopsina se descompune în

A

retinen și fotospină

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
64
Q

rodopsina se decompune în

A

retinen scotopsină

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
65
Q

prin descompunerea pigmenților fotosensibili, se modifică

A

PERMEABILITATEA membranelor celulelor fotoreceptoare pentru ioni și se declanșsează potențiale de acțiune

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
66
Q

de la celulele fotoreceptoare cu conuri și bastonașe pornesc

A

influxuri nervoase spre neuronii bipolari, apoi spre neuronii multipolari. DE AICI prin nervii optici impulsurile nervoase sunt conduse la creier

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
67
Q

vederea scotopică este vederea în a-n

A

alb-negru

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
68
Q

celule cu bastonașe au pragul de excitabilitate mai … decât cele cu conuri

A

scăzut

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
69
Q

diferite senzații cromatice sunt rezultatul

A

stimulării concomitente și inegale a celor trei tipuri de celule cu conuri

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
70
Q

RVA=

A

roșu, verde, albastru

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
71
Q

Disecția globului ocular
Puteți evidenția diferitele caracteristici ale
componntelor globului ocular procedând în felul
următor:

A

Se curăță globul ocular - procurat de la abator de țesutul conjunctiv și de mușchii săi cu ajutorul unei foarfece. Acum se poate vedea sclerotica de culoare albă-cenușie, îmbrăcând corpul globului, iar la cei doi poli corneea si respectiv nervul optic.

Cu un bisturiu ascuțit se începe o incizie în sclerotică, pe linia ecuatorială. Cu ajutorul unei foarfece cu vârfurile ascuțite se realizează o secțiune circulară, obținând două emisfere. ( una anterioară cu corneea și alta posterioară cu nervul optic) Prin această operație se scurge umoarea apoasă și se
îndepărtează umoarea sticloasă.

După golirea cupei ochiului, de umoarea sticloasă, se poate examina retina, deși ea nu se desprinde de coroidă. Este de culoarea neagră și pe suprafața ei se pot distinge cele două pete: una de culoare albăstruie- pata oarbă (originea nervului optic), cealaltă de culoare gălbuie - pata galbenă (în care se află concentrate masiv celulele vizuale cu conuri).

sclerotica se sectioneaza în evantai și se prinde cu ace pe planșetă. se observă coroida. se indepărtează corneea, deschizându-se astfel camera anterioară din care se scurge umoarea apoasă. se obs irisul care delimiteazăpupila. după îndepărtarea irisului, prin transparența cristalinului se poate observa macula lutea, pata oarbă, vasele de sînge de la nivelul retinei. Duă desprinderea cristalinului se vede corpul vitros

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
72
Q

originea nervului optic este

A

pata oarbă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
73
Q

peretele globului ocular este format din trei tunici…+ medii

A

int
ext
medie

(tunici concentrice)

+medii refringente

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
74
Q

TUNICA EXT este

A

fibroasă, formată din două orțiuni inegale: posterior se află sclerotica, iar anterior corneea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
75
Q

corneea este

A

transparentă, neavând vase de sânge, dar are numeroase fibre nervoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
76
Q

Sclerotica este

A

tunica opacă. Pe sclerotică se inseră mușchii extrinseci ai globului ocular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
77
Q

sclerotica reprezintă … din tunica fibroasă

A

5/6

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
78
Q

posterior, sclerotica e perforată de

A

fibrele nervului optic, care părăsește globul ocular dar și de artera care intră în globul ocular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
79
Q

TUNICA MEDIE

A

e vasculară, prezintă trei segmente care, dinspre posterior spre anterior sunt: coroida, corpul ciliar, irisul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
80
Q

Coroida se intinde posterior de la

A

ora serrata

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
81
Q

ora serrata

A

reprezintă limita dintre coroidă si corpul ciliar.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
82
Q

In partea sa posterioara, coroida este prevăzută cu un

A

orificiu prin care iese nervul optic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
83
Q

Corpul ciliar se afla imediat inaintea

A

orei serrata si prezinta, in structura sa, procesele ciliare și mușchiul ciliar.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
84
Q

Muschiul ciliar este format din

A

fibre musculare netede

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
85
Q

Fibreie circulare sunt inervate de… , iar fibrele radiare sunt inervate de …

A

parasimpatic

simpatic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
86
Q

Procesele ciliare sunt alcatuite din

A

aglomerári capilare secreta umoarea apoasa.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
87
Q

Irisul este o

A

diafragma in fața anterioara a cristalinului; in mijloc, prezentând un orificiu numit pupila

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
88
Q

Irisul are rolul unei

A

diafragme care permite reglarea cantitatii de lumina ce soseste la retina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
89
Q

tunica internă este reprezentata de retina

A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
90
Q

retina

A

este membrana fotosensibila care realizeazá
recepția și transformarea stimulilor luminoși in influx nervos.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
91
Q

Retina se intinde posterior de la

A

ora serrata

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
92
Q

cele două regiuni importante ale retinei:

A

-pata galbenă
-pata oarbă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
93
Q

pata galbenă sau

A

macula lutea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
94
Q

pata galbena e situata

A

în dreptul axului vizual

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
95
Q

la nivelul petei galbene se găsesc mai multe

A

conuri decât bastonașe,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
96
Q

unde e situată pata oarba

A

situata medial și inferior de pata

galbenă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
97
Q

ce e pata oarbă

A

locul de ieșire a nervului optic din globul ocular și de intrare a arterelor globului ocular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
98
Q

In pata oarba !!!nu există!!!!

A

elemente fotosensibile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
99
Q

în structura retinei sunt… straturi în care avem trei tipuri de celule:

A

10

cel fotoreceptoare cu prelungiri în formă de conuri și bastonașe, celule bipolare și multipolare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
100
Q

toate cele trei tipuri de celule din retina sunt în rel…

A

relații sinaptice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
101
Q

ceulele cu conuri si bastonase sunt celule

A

nervoase modificate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
102
Q

Mediile refringente sunt reprezentate de:

A

corneea transparenta, umoarea apoasa, cristalinul și corpul vitros.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
103
Q

Cristalinul are forma unei transparente,

A

lentile biconvexe,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
104
Q

cristalinul e localizat

A

între iris și corpul vitros

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
105
Q

cristalinul e învelit într-o capsulă elastică numită

A

cristaloida

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
106
Q

Cristalinul este menținut la locul sau printr-un

A

sistem de fibre care alcătuiesc ligamentul suspensor

107
Q

Cristalinul nu conține vase sangvine, nutriția sa făcându-se prin

A

difuziune, de la vasele proceselor ciliare.

108
Q

Umoarea apoasa este un lichid incolor, care se formeazâ printr-o activitate secretorie a

A

proceselor ciliare

109
Q

Corpul vitros are o forma… , consistență … și este…

A

sferoidala
gelatinoasa
transparent

110
Q

corpul vitros ocupă camera

A

vitroasă care e situată înapoia cristalinului

111
Q

centrul optic al aparatului dioptric este la

A

17 mm în fața retinei

112
Q

Razele paralele care vin de la o distanțâ mai mare de 6 m se vor focaliza

A

la 17 mm în spatele centrului optic

113
Q

Cea mai mare parte a puterii de refracție a aparatului dioptric ocular aparține

A

feței anterioare a corneei

114
Q

ACOMODAREA reprezintă

A

variația puterii de refracție a cristalinului în raport cu distanța la care privim un obiect

115
Q

Acomodarea se datoreaza

A

elasticitații cristalinului, aparatului suspensor al acestuia și mușchiului ciliar.

116
Q

cine e Organul activ al acomodării

A

este mușchiul ciliar

117
Q

Când ochiul privește la distanța mai mare de 6 m, mușchiul ciliar este…, iar ligamentul suspensor este ….

A

relaxat
în tensiune.

(Aceasta pune în tensiune cristaloida, comprimând cristalinul.Ca urmare, raza de curbură a acestuia crește, iar puterea de convergență scade la valoarea minima de 20 de dioptrii.)

118
Q

Când privim obiecte aflate la o distanțâ mai
mică de 6 metri,

A

mușchiul ciliar se contractă și relaxează ligamentarc, tensiunea din cristaloidă scade, iar, datorită elasticității, cristalinul se bombează. Ca urmare, puterea de convergențâ crește la valoarea sa maximă.

119
Q

Cu cât trec anii, puterea de convergență scade, deoarece cristalinul devine

A

mai gros și mai puțin elastic, situație numită prezbiopie (prezbiție).

120
Q

cum se numește atunci când cristalinul devine mai gros și mai puțin elastic??

A

prezbiopie/prezbiție

121
Q

Acomodarea este un act reflex, reglat de c

A

entrii corticali și de coliculii cvadrigemeni superiori, care, prin intermediul nucleului vegetativ parasimpatic anexat nervului oculomotor din mezencefal, comandă contracția mușchiului ciliar

122
Q

La reflexul de acomodare vizuala participă și centrii …, iar la răspunsul efector participă și …

A

corticali din ariile vizuale primare și secundare sau asociative

mușchii irisului și mușchii extrinseci ai globului ocular.

123
Q

Reflexul pupilar fotomotor este un reflex mult mai simplu, cu centrii în

A

mezencefal

124
Q

reflexul pupilar fotomotor constă în

A

contracția mușchilor circulari ai irisului, urmata de mioză, ca reacție la stimularea cu luminâ putemicd a retinei și, invers, în contracția mușchilor radiari și relaxarea mușchilor circulari ai irisului, urmata de midriază, provocata de scâderea intensității stimulului luminos (la întuneric).

125
Q

ochiul hipermetrop,

A

care are retina situata la mai puțin de 17 mm de centrul optic;

126
Q

ochiul miop

A

cu retina situată la distanțe mai mari de 17 mm

127
Q

Astigmatismul este

A

un viciu de refracție, datorat existenței mai multor raze de curbură ale suprafeței comeei. Având un meridian cu putere de convergență anormală, comeea va determina formarea unor imagini retiniene neclare pentru punctele aflate în meridianul spațial corespunzător. Astigmatismul se corectează cu lentile cilindrice.

128
Q

retina este sensibilă de rad…

A

radiațiile electromagnetice cu lungime de undă 390-770nnm

129
Q

Recepția vizuală constă în

A

transformarea energiei electromagnetice a luminii În influx nervos.

130
Q

pigmenții vizuali sunt m…

A

macro molecule fotosensibile

bastonașe cu un singur tip de pigment-rodopsina

conuri cu trei tipuri de pigmenti-3 iodopsine

131
Q

Pigmentul vizual absoarbe energia radiației luminoase și se descompune în cele două componente ale sale,

A

retinen (comun tuturor pigmenților vizuali, derivat de vitamina A) și opsină (diferita în funcție de pigmentul vizual).

132
Q

Deoarece pigmentul face parte din structura membranei conurilor și bastonașelor, descompunerea sa determină modificări ale

A

conductanțelor ionice, urmate de apariția potențialului receptor.

133
Q

care dintre cele două tipuri de celule fotosensibile este mai sensibilă???

A

bastonașele sunt mult mai sensibilie decât conurile

134
Q

pentru a stimula o celulă cu bastonaș este suficientă

A

energia unei singure cuante de lumină

135
Q

Sensibilitatea celulelor fotoreceptoare este cu atât mai mare,

A

cu cât ele contin mai mult pigment.

136
Q

cea mai mare parte a retinenului (și din conuri și din bastonașe)este tranformat

A

în vitamina A=»» astfel scade concentrația pigmenților vizuali, iar sensibilitatea ochiului la lumină scade (proces numit adaptare la lumină)

137
Q

sensibilitatea unui bastonaș la întuneric este

A

de zeci de ori mai mare decât la lumină

138
Q

În avitaminoza A

A

se compromite adaptarea la întuneric

139
Q

reducerea vederii diurne se numește

A

HEMERALOPIE

140
Q

reducerea vederii nocture se numește

A

NICTALOPIE

141
Q

exista conuri cu pigmenți sensibili la culorile: verde, roși, albastru și sunt

A

conuri roșii
conuri verzi
conuri albastre

142
Q

culorilerosu, verde si albastru sunt

A

culori primare sau fundamentale

143
Q

ce e daltonismul

A

boala in care persoana are din nastere celule cu con, corespunzătoare uneia dintre cele trei culori fundamentale , văd în locul culorii respective un ton cenușiu.

144
Q

daltonismul apare in exclusivitate

A

la barbati (gena recesiva X linkată). aproximativ 8% din populația masculină suferă de daltonism

145
Q

celulele multipolare sunt mai…. față de cele bipolare

A

mai profund în retină

146
Q

nervul otic conține fibre de la un singur …, în timp ce tractul optic conține

A

glob ocular

nervi de la ambii ochi

147
Q

tractul optic ajunge la

A

metatalamus (la corpul geniculat extern), unde majoritatea fibrelor tractului optic fac sinapsă cu cel de-al treilea neuron, al cărui aaxons e propagă și se termină în lobul occipital, în jurul scizurii calcarine, unde se află ariile vizuale primară și secundare sau asociative.

148
Q

fiecărui punct de pe retină îi corespunde

A

un punct specific de proiecție corticală

149
Q

aria vizuală primară se întinde mai ales

A

pe fața medială a lobilor occipitali, de o parte și de alta ascizurii calcarine. în jurul acesteia se află ariile vizuale secundare sau asociative

150
Q

a nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsă reprezentare o are

A

macula

151
Q

cula ocupă

A

regiunea posterioara a lobului occipital

152
Q

procesul de fuziune a imaginilor începe la nivelul

A

corpilor geniculați laterali

153
Q

extirparea ariei vizuale primare determină

A

orbirea

154
Q

distrugerea ariilor vizuale secundare produce

A

afazia vizuală: bolnavulvede litere scrise, dar nu înțelege semnificația cuvintelor citite

155
Q

Tractul optic este porțiunea din

A

calea optică situată între chiasmă și corpul ,gcnicular lateral (CGL)

156
Q

CGL

A

corpul genicular lateral

157
Q

Procesele prin care se realizează vederea au la bază trei etape succesive:

A

recepția vizuală, transmiterea mesajelor vizuale, formarea senzațiilor vizuale.

158
Q

Mecanismele optice se desfășoară după

A

legile opticii geometrice.

159
Q

Înțelegerea sistemului optic al globului ocular presupune cunoașterea fenomenelor fizice:

A

refracția luminii, distanța focală, puterea optică (convergența) sau puterea de refracție a unei lentile, măsurată în dioptrii.

159
Q

Înțelegerea sistemului optic al globului ocular presupune cunoașterea fenomenelor fizice:

A

refracția luminii, distanța focală, puterea optică (convergența) sau puterea de refracție a unei lentile, măsurată în dioptrii.

160
Q

la hipermetropi, punctul proxim este sitaut

A

mai departe de ochi, în comparație cu ochiul normal

161
Q

miopul prezintă punctele proximum și remotum

A

mai aproape decât la ochiul sănătos

162
Q

la astigmatism, imagine se formează

A

pe retină neclare.

163
Q

în reflexul de acomodare,cum este stimulat muschiul ciliar?

A

PARASIMPATIC, mushiul se contracta

164
Q

la reflexul de acomodare, cristalinul, fiind elastic devine

A

mai convex pe fața anterioară, raza sa de crbură scade, iar puterea sa de convergența crește.

165
Q

straturile retinei se notează cu cifre romane, iar lungimea de undă străbate sistemul optic, apoi retina de la strsturile

A

X la I

166
Q

canalul Schlemm se află la

A

joncțiunea cornee-sclerotică

167
Q

coroida prezintă anterior o linie festonată numită

A

ora serrata, anteriorul ei se află corpul ciliar.

168
Q

unde se află irisul?

A

anterior corpului ciliar

169
Q

ce fel de lentila e cristalinul?

A

lentila biconvexă

170
Q

unde e localizat cristalinul?

A

între iris și corp vitros

171
Q

cristalinul se prinde de corpul ciliar prin

A

ligamentul sespensor.

172
Q

pata oarba e situata sub

A

axul optic principal

173
Q

pata galbena e locul in care se intersecteaza

A

axul optic principal cu retina

174
Q

Celulele vizuale din retină prezintă:

.

A

-în segmentul extern, discuri flotante;

  • în membrana lor se găsesc pigmenți fotosensibili — rodopsina —, în cazul celulelor cu bastonaș, și trei proteine, numite iodopsine, în cazul celulelor cu con
175
Q

umoarea apoasă e drenată continuu prin canalul

A

Schmenn în sinusul venos al scleroticii

176
Q

cristalinul e sitaut anterior fața de

A

corp vitros

177
Q

componente avasculare din ochi:

A

cristalin, cornee,

178
Q

corpul vitros este acoperit de o membrană numită

A

hialoidă

179
Q

strat profund retina e format din

A

celule pigmentare, având funcții metabolice de protecție și asigurând sinteza pigmenților fotosensibili.

180
Q

al doilea strat din retina cuprinde

A

celule fotosensibile cu conuri si bastonase

181
Q

unde se manifestă procesul de convergență??

A

la nivelul stratutului neuronilor bipolari si multipolari din retină

182
Q

o unitate funcțională e alc din:

A

neuron multipolar
neuroni bipolari care converg la acesta
celule fotoreceptoare care converg la neuronii bipolari

183
Q

acuitate vizuală depinde de

A

structura unității funcționale

184
Q

axonii neuronilor metatalamici de releu au proiecție

A

corticală

185
Q

din corpii geniculați se desprind colaterale spre

A

nucleii nervilor III,IV,VI, spre măduva cervico-dorsală, spre coliculii cvadrigemeni superiori. aceste constituie căile reflexelor optice de orientare, adaptare și acomodare

186
Q

zona de asociație vizuală determină și se află

A

determină realizarea notiunii de spațiu, necesară în orientare și recunoaștere, și asigură memoria vizuală

se află în jurul ariie optice primare

187
Q

reflecul de converegența constă

A

n mișcarea concomitentă a celor doi ochi, având ca urmare modificarea poziției axelor optice și reperarea corectă a obiectelor în spațiu, indiferent de distanța până la obiect și de poziția acestuia

188
Q

în reacția pupilară

A

Stimulul este lumina, receptorul este retina, căile aferente sunt somatice, iar căile eferente sunt vegetative, simpatice și parasimpatice

189
Q

Acomodarea la distanță este realizată reflex prin

A

acțiunea mușchilor circulari și radiari ai corpului ciliar, care măresc sau micșorează i’ convexitatea feței anterioare a cristalinului.

Aceste procese duc la modificarea unghiurilor de refracție a razelor luminoase.

190
Q

fibrele somatice ale oculomtorului inervează

A

mușchii extrinseci:
-drepți: superior, inferior, medial (intern)

191
Q

mușchii extrinseci:
-drepți: superior, inferior, medial (intern) sunt inervați de

A

fibrele somatice ale oculomtorului

192
Q

mușchiul extrinsec drept lateral (extern) e inervat de

A

nerv abducens (VI)

193
Q

nerv abducens inervează

A

mușchiul extrinsec drept lateral (extern) e inervat

194
Q

muschiul extrinsec oblic superior e inervat de

A

nervul trohlear (IV)

195
Q

nervul trohlear inervează

A

muschiul extrinsec oblic superior

196
Q

celulele cu bastonase au pragul de excitabilitate și puterea de rezoluție

A

scăzute

197
Q

cat din suprafata cortexului este aproximativ implicat in diverse procese de prelucrare a informatiilor vizuale

A

50%

198
Q

anexele oculare sunt

A

pleoape
gene
sprâncene
gl lacrimale- astea au rol de protectie

muschii extrinseci ai ochiului au rol de miscare

199
Q

globul ocular are 2 poli

A

pol anterior
pol posterior

200
Q

polul anterior al globului ocular

A

punctul situat în centrul feței anterioare

201
Q

polul posterior al globului ocular

A

punctul situat î centrul feței posterioare

202
Q

diametrul ochiului

A

2,5 cm

203
Q

globul ocular este acoperit parțial pe fața anterioară de o mucoasă, numită

A

conjunctivă, care se continuă sub pleoape, pe care le căptușește

204
Q

linia imaginară care uneste cei doi poli se numeste

A

ax optic

205
Q

camera anterioară

A

cavitatea situată între fața anterioară a irisului și fața internă a corneei

206
Q

camera posterioară

A

situată între fața anterioară a cristalinului și fața posterioară a irisului

207
Q

olul muschilor ciliari

A

modifica gradul de curbură al cristalinului

208
Q

umoarea apoasă e lichidul care umple

A

camerele posterioară și pe cea anterioară și ASIGURĂ NUTRIȚIA PRIN DIFUZIUNEA TUTUROR MEDIILOR TRANSPARENTE

209
Q

retina prezintă două regiuni:

A

retina oarbă(anterior) și retina vizuală (posterior)

210
Q

pata oarbă e locul lipsit de

A

fotoreceptori

211
Q

pata oarbă e locul prin care nervul optic părăsește globul ocular, iar

A

arterele oculare pătrund

212
Q

cele mai importante straturi dpdv functional sunt

A

cel fotoreceptoare, cel bipolare, cel multipolare

213
Q

cristalinul își modifică … convexitatea

A

ACTIV (cu consum de energie)

214
Q

la trecerea printr-o lentilă biconvexă, razele paralele ale unui fascicul de lumină sunt refractate într-un punct numit

A

focar, aflat pe axul care trece prin centrul lentilei și înapoia acestuia

215
Q

distanța dintre lentilă și focarul principal se numește

A

distsnță focală, care la ochiul emetrop este de 17 mm și este în perfectă concordanță cu puterea de convergență a aparatului optic

216
Q

în timpul vederii la distanță, mușchii ciliari …
iar cristalinul are cea …

A

sunt complet relaxați
mai mică grosime
și ca urmare și cea mai mică putere de refracție

217
Q

vederea de aproape necesită ajustări

A

ACTIVE (cu consum de energie)

218
Q

Punctum proximum se modifică , fiind situat la aproximativ 10 cm la tineri după care

A

se depărtează odată cu vârsta

219
Q

Razele foarte divergente vor trece prin marginea extremă a cristalinului și nu vor putea fi focalizate adecvat, putând produce un efect de

A

înțețoșare a vederii

220
Q

Cititul este o activitate care necesită permanenta acomodare a cristalinului, constricția pupilei și convergența axelor oculare care, realizate pe perioade prelungite obosesc mușchii ochilor și pot determina afectiun ale ochilor

A

11223

221
Q

pigmenții din celulele cu conuri și bastonașe provin din carotenul

A

sintetizat de plante și introdus în organism odată cu hrana

222
Q

pigmentul vizual din fotoreceptorii ochiului uman compus dintr-un fragment de

A

caroten numit cis-retinal, atașat de o proteină numită opsină

223
Q

la receptionarea fotonilor de lumină, pigmentul fotosensibil suportă o modificare a formei (izomerie) și cis-retinalul trece la

A

trans-retinal, care determină consecutiv și modificarea proteinei de care este atașat fapt care declanșează un lanț de evenimente ce vor conduce la modificarea potențialului de membrană și la generarea unui impuls nervos

224
Q

rodopsina e alc din

A

cis-retinal + opsina

225
Q

rodopsina absoarbe radiațiile cu lungime de unda de

A

500 nm

226
Q

în prelungirea celulelor cu conuri, prelungire de forma conică, sea flă un pigment

A

fotopsina/iodopsina compus din cis-retinal și diverse tipuri de opsina

227
Q

celulelle cu conuri sunt sensibile la lumina, avand un prag de

A

excitabilitate ridicat

228
Q

forma diferitelor opsine afectează flexibilitatea pigmentului atașat, schimbând lungimea de undă a radiațiilor pe care le absorb. cele trei tipuri de celule cu conuri absorb radiații cu lungimi de undă

A

455 nm lumina albastra

530 nm lumina verde

625 nm lumina rosie

229
Q

prin compararea intensității semnalelor provenite de la cele trei tipuri de cel cu conuri, scoarta cerebrala poate

A

,,calcula’’ intensitatea radiației luminoase a spectrului vizibil pentru perceperea tuturor culorilor

230
Q

convergența (cel cu bastonas fac sinapsa cu…)

A

mai multe celule cu bastonas fac sinapsa CU O celula bipolară, iar mai multe celule bipolare fac sinapsă cu O celule multipolară

231
Q

iecare celula cu con din fovea centrală face sinapsă cu o singură

A

cel bipolară, care face la rândul ei sinapsă cu o celulă multipolară

232
Q

perechea de tracturi optice se intinde posterior in jurul

A

hipotalamusului și trimit majoritatea axonilor în corpii geniculați laterali ai metatalamusului unde se afla al treilea neuron al căii optice.

unele fibrea ale tractului optic trimit ramuri la TC, la coliculii cvadrigemeni superiori, centrii reflexelor de orientare a globilor oculari

233
Q

alte colaterale ale tractului optic ajung la

A

mezencefal, la centrii care reglează diametrul pupilar și altele la hipotalamus, la centrii implicați în reglarea ritmului nictemeral

234
Q

ritm nictemeral

A

alternanța somn-veghe

235
Q

aria vizuala primaraă e situată

A

pe fața medială a lobului occipital

236
Q

rezultatele procesării informațiilor din ariile secundare sunt trecute apoi

A

în cortexul frontal

237
Q

pt prelucrarea informațiilor furnizate de fotoreceptorii retinieni participa … din cortex

A

1/3

238
Q

deutoneuronul din retina se mai numeste si

A

neuron ganglionar din retină

239
Q

straturile din retina cele 10:

A
  1. cel pigmentare
    2.cel fotoreceptoare
    3.membrana limitanta externa
    4.strat granular extern
    5.strat plexiform extern
    6.strat granular extern
    7.strat plexiform intern
    8.strat neuroni multipolari
    9.strat fibre optice
    10.membrana limitanta interna
240
Q

centrii reflexului fotomotor este reprezentat de

A

nucleii pretectali din mezencefal

241
Q

centrii reflexului fotomotor este reprezentat de

A

nucleii pretectali din mezencefal

242
Q

distrugerea segmentului central determina orbirea sau

A

cecitatea centrală

243
Q

irisul se comporta la fel ca o

A

diafragmă

244
Q

punct proximum poate ajunge la o distanta fata de ochi ( la batranete )

A

de pana la 80 de cm

245
Q

focar principal situat la … și lungimea axului antero-post situat la …

A

17mm
24mm

246
Q

energia necesara descompunerii și refacerii pigmnetilor este furnizata de

A

mitocondrii, extrem de numeroase la nivelul celulelor fotoreceptoare

247
Q

rodopsina sensibilizeaza bastonasele pt radiatiile albastre, ceea ce explica de ce in crepuscul sau in intuneric culorile albe apar

A

albastre

248
Q

lipsa vitaminei A determina

A

hemeralopia sau ,,orbul găinilor’’ sau adaptarea deficitară la lumină redusă

249
Q

adaptarea la intuneric e lentă, în primele 5 minute se face in proportie de

A

60%

250
Q

albul determină procese de iradiație luminoasă prin care se produc

A

iluzii optice

251
Q

GMP=

A

guanozin-monofosfat

252
Q

unde sunt situate spâncenele

A

pe marginea arcului superior al orbitei

253
Q

unde sunt situate glandele lacrimale?

A

în unghiul extern superior al ochiului, produc un lichid sarat cu rolul de a lubrifia și de a mentine umeda conjunctiva

254
Q

dpdv structural ochiul e alc din

A

perete
sistem fotoreceptor

255
Q

coroida contine melanina ceea ce ii permite să realizeze

A

o cameră obscură a globului ocular

la partea anterioară se desprinde de sclerotica, formând o margine festonată, numită ora serrata

256
Q

ce sunt procesele ciliare

A

70-80 de gheme vasculare, ce secretă umoare apoasă și sticloasă

257
Q

pata oarbă se mai numește și

A

papila optică

258
Q

stratul celulelor pigmentare se află imediat sub

A

coroida

259
Q

umoarea apoasa e produsa de procesele ciliare, trece in camera posterioara și apoi prin pupilă, trece în camera anterioară. de aici se elimină în

A

sistemul venos al scleroticii

260
Q

ligamentul suspensor al cristalinului se mai numeste si

A

zonula zinn

261
Q

nivelul globului ocular se produc o serie de fenomene:

A

fizice-stimularea cel fotoreceptoare

fotochimice-descompunerea pigmentilor fotosensibili

bioelectrice- generarea potentialului de actiune

262
Q

mediile transparente reprezintă un sistem dioptric in care razele se refractă (mediu…) și se concentrează (mediu…)

A

refringent

convergent

263
Q

pigmentii sunt alc din componenta p… și dintr-un derivat al vitaminei a

A

componenta proteica (rodopsina și iodopsina)

264
Q

în prezența radiațiilor luminoase , derivatul isi schimba temporar configuratia

A

trece din starea cis in starea trans

265
Q

1 Ȧ=

1nm=

A

10 la puterea -10 m

10 la puterea -9 m

olimpbsdhjgwev (54 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions