ANALIZATORUL VIZUAL Flashcards
1
Q
analizatorul vizual asigură
A
peste 90% din info pe care le primește organismul din mediul înconjurător
2
Q
analizatorul vizual (ce face)
A
diferențierea luminozității, formei, culorii obiectelor, dar și orientarea în spațiu, menținerea echilibrului și a tonusului cortical
3
Q
excitantul adecvat al analizatorului vizual
A
sunt razele de lumină, care, reflectându-se pe diferite obiecte, pătrund în interiorul globilor oculari
4
Q
la nivelul globilor oculari au loc două fenomene importante:
A
-conducerea razelor de lumină prin sistemul optic și devierea lor în așa fel încât se proiectează pe retină
-excitarea celulelor fotosensibile din structura acesteia
5
Q
cine ia parte la formarea imaginilor pe retină?
A
irisul
+
sistemul optic
6
Q
Irisul reglează
A
cantitatea de lumină care pătrunde până în retină
7
Q
cum reglează irisul cantitatea de lumină care pătrunde în retină?
A
prin modificarea diametrului pupilei
în urma contracției fibrelor musculare radiare (aflate sub dependența fibrelor nervoase simpatice cervicale) și a fibrelor musculare circulare (aflate sub controlul fibrelor nervoase parasimpatice ale oculomotorului)
8
Q
fibrele musculare radiare sunt sub dependența
A
fibrelor nervoase simpatice cervicale
8
Q
fibrele musculare radiare sunt sub dependența
A
fibrelor nervoase simpatice cervicale
9
Q
fibrele musculare circulare sunt controlate de
A
fibrelor nervoase parasimpatice ale oculomotorului
10
Q
SISTEMUL OPTIC al globului ocular e format
A
din mai multe medii refringente
11
Q
sistemul optic poate fi considerat ca o singură
A
lentilă convergentă cu o putere totală de 60 de dioptrii și cu centrul optic la 17mm în spatele cristalinului
12
Q
cum e centrul optic al sistemului optic
A
la17 mm în spatele cristalinului
13
Q
puterea totală a sistemului optic
A
60 de dioptrii
14
Q
cea mai mare parte a puterii de refracție aparține
A
corneei cu 40 de dioptrii
15
Q
cristalinul are o putere de refractie de
A
20 de doptrii
16
Q
cristalinul este foarte important deoarece
A
convexitatea lui poate fi mult crescută, realizând acomodorea
17
Q
cele trei refracții suferite de lumină sunt:
A
- aer-cornee
2.fața ant a cristalinului - fata post a cristalinului
18
Q
fata post a cristalinului
A
este si se comporta ca o lentila biconvexă
19
Q
cum se formează imaginea pe retină
A
se formează în pata galbenă
mai mică, răsturnată, reală
20
Q
ochiul normal=
A
emetrop
21
Q
în ochiul emetrop
A
este o concordanța perfectă între puterea de convergență a mediilor refringente și lungimea axului antero-posterior
22
Q
distanța focală
A
17mm
23
Q
lungimea axului antero-posterior
A
24 mm
24
concordanța perfectă permite
vederea clară, fără acomodare, la o distanță >6m
25
punctul remotum
la 6m
26
proximum
aflat langă globul ocular (aprox 25cm)
27
între remotum și proximum
vederea e clară, dar cu acomodare
28
mioza
micșorarea diametrului pupilelor prin contracția mușchilor circulari ai irisului
29
creșterea convergenței cristalinului
prin contractia mușchilor circulari ciliari
30
cristalinul fiind elastic
devine mai convergent pe fata ant, raza de curbura scade, iar puterea sa de convergenta creste
31
corectarea axelor oculare
prin comtracția mușchilor extrinseci ai globilor oculari
32
unde se formează imaginea
foveea centralis, unde capacitatea de de discrimare vizuală este maximă și prezintă cea mai mare claritate.
33
ochiul ametrop=
ochiul în care puterea de convergenta a sistemului dioptric nu este în concordanță cu lungimea axului anteroposterior
34
in miopie, imag se formează
înaintea retinei datorită
-lungimii mai mari a axului anteroposterior al globului ocular
-fie unei convergențe crescute a cristalinului
35
miopie axială
lungimii mai mari a axului anteroposterior al globului ocular
36
miopie de curbură
fie unei convergențe crescute a cristalinului
37
miopia se corectează cu
ochelari cu lentile divergente/biconcave
38
in hipermetropie imag se formeaza
în spatele retinei datorită
-axului anteroposterior prea scurt
-convergența scăzută a cristalinului
39
hipermetropie axială
axului anteroposterior prea scurt
40
hipermetropie de curbură
convergența scăzută a cristalinului
41
hipermetropia se corectează cu
ochelari cu lentile convergente/biconvexe
42
astigmatismul e datorat
-neregularitatilor corneei
-deformării cristalinului
43
corectarea astigmatismului
lentile cilindrice
(imaginile retiniene sunt neclare)
44
prezbitism
scăderea elasticității cristalinului și a contractilității mușchiului ciliar (mușchiul cristalinului)
corectare: lentile biconvexe (ca la hipermetropie)
45
daltonism
absenta partiala/totală a pigmenților fotosensibili din celulele cu conuri duce la perturbări în perceperea culorilor
46
hemeralopia
lipsa vitaminei A din alimentație duce la diminuarea sintezei de pigmenți fotosensibili și la reducerea vederii
47
acromatopsia
imposibilitatea de a percepe culorile
48
câmp vizual
spațiu cuprins cu privirea
49
fiecărui ochi îi corespunde un câmp
vizual monocular care se suprapune în parte cu câmpul vizual al celuilalt ochi
50
partea comuna a celor doua câmpuri mononucleare
câmp vizual binocular
51
rice obiect aflat în câmpul binocular
formează o imag pe fiecare dintre retine
aceste imagini fuzionează pe scoarța cerebrală într-o imagine unică
52
Din punct de vedere funcțional retina
fiecărui ochi are o jumătate nazală și una temporală
53
unde se incruciseaza fibrele nervului optic
la nivelul chiasmei optice
54
datorită încrucișării de la nivelul chiasmei
hemiretina nazală stângă devine corespondentă cu hemiretina temporală dreaptă și invers.
55
imag proiectate pe hemiretinele stângi ajung
în aria vizuală a emisferei cerebrale stângi și invers.
56
imag proiectate pe hemiretinele drepte ajung
în aria vizuală a emisferei cerebrale drepte și invers
57
imag proiectate pe hemiretinele drepte ajung
în aria vizuală a emisferei cerebrale drepte și invers
58
datorită cui imaginea formată pe retină este răsturnată?
datorită cristalinului
59
hemiretinele stângi văd
hemicâmpul vizual drept
60
vederea binoculară conferă
abilitatea vederii în profunzime, stereoscopică
61
în practica oftalmologică, determinarea câmpului
vizual se face cu ajutorul unui aparat special
62
Baza fotochimică: Razele luminoase din spectrul
vizibil cu lungimea de undã cuprinsã între ... ajunse la nivelul globului ocular, strãbat mediile refringente ale sistemului dioptric, apoi retina,
de la stratul ...
400 -700 nm
X la stratul I, ( de la stratul neuronilor multipolari la
stratul pigmentar), de unde ajung la celulele fotoreceptoare reprezentate de celulele cu conuri care conțin iodopsină și celulele cu bastonașe care conțin rodopsină.
63
iodopsina se descompune în
retinen și fotospină
64
rodopsina se decompune în
retinen scotopsină
65
prin descompunerea pigmenților fotosensibili, se modifică
PERMEABILITATEA membranelor celulelor fotoreceptoare pentru ioni și se declanșsează potențiale de acțiune
66
de la celulele fotoreceptoare cu conuri și bastonașe pornesc
influxuri nervoase spre neuronii bipolari, apoi spre neuronii multipolari. DE AICI prin nervii optici impulsurile nervoase sunt conduse la creier
67
vederea scotopică este vederea în a-n
alb-negru
68
celule cu bastonașe au pragul de excitabilitate mai ... decât cele cu conuri
scăzut
69
diferite senzații cromatice sunt rezultatul
stimulării concomitente și inegale a celor trei tipuri de celule cu conuri
70
RVA=
roșu, verde, albastru
71
Disecția globului ocular
Puteți evidenția diferitele caracteristici ale
componntelor globului ocular procedând în felul
următor:
Se curăță globul ocular - procurat de la abator de țesutul conjunctiv și de mușchii săi cu ajutorul unei foarfece. Acum se poate vedea sclerotica de culoare albă-cenușie, îmbrăcând corpul globului, iar la cei doi poli corneea si respectiv nervul optic.
Cu un bisturiu ascuțit se începe o incizie în sclerotică, pe linia ecuatorială. Cu ajutorul unei foarfece cu vârfurile ascuțite se realizează o secțiune circulară, obținând două emisfere. ( una anterioară cu corneea și alta posterioară cu nervul optic) Prin această operație se scurge umoarea apoasă și se
îndepărtează umoarea sticloasă.
După golirea cupei ochiului, de umoarea sticloasă, se poate examina retina, deși ea nu se desprinde de coroidă. Este de culoarea neagră și pe suprafața ei se pot distinge cele două pete: una de culoare albăstruie- pata oarbă (originea nervului optic), cealaltă de culoare gălbuie - pata galbenă (în care se află concentrate masiv celulele vizuale cu conuri).
sclerotica se sectioneaza în evantai și se prinde cu ace pe planșetă. se observă coroida. se indepărtează corneea, deschizându-se astfel camera anterioară din care se scurge umoarea apoasă. se obs irisul care delimiteazăpupila. după îndepărtarea irisului, prin transparența cristalinului se poate observa macula lutea, pata oarbă, vasele de sînge de la nivelul retinei. Duă desprinderea cristalinului se vede corpul vitros
72
originea nervului optic este
pata oarbă
73
peretele globului ocular este format din trei tunici...+ medii
int
ext
medie
(tunici concentrice)
+medii refringente
74
TUNICA EXT este
fibroasă, formată din două orțiuni inegale: posterior se află sclerotica, iar anterior corneea
75
corneea este
transparentă, neavând vase de sânge, dar are numeroase fibre nervoase
76
Sclerotica este
tunica opacă. Pe sclerotică se inseră mușchii extrinseci ai globului ocular
77
sclerotica reprezintă ... din tunica fibroasă
5/6
78
posterior, sclerotica e perforată de
fibrele nervului optic, care părăsește globul ocular dar și de artera care intră în globul ocular
79
TUNICA MEDIE
e vasculară, prezintă trei segmente care, dinspre posterior spre anterior sunt: coroida, corpul ciliar, irisul
80
Coroida se intinde posterior de la
ora serrata
81
ora serrata
reprezintă limita dintre coroidă si corpul ciliar.
82
In partea sa posterioara, coroida este prevăzută cu un
orificiu prin care iese nervul optic
83
Corpul ciliar se afla imediat inaintea
orei serrata si prezinta, in structura sa, procesele ciliare și mușchiul ciliar.
84
Muschiul ciliar este format din
fibre musculare netede
85
Fibreie circulare sunt inervate de... , iar fibrele radiare sunt inervate de ...
parasimpatic
simpatic
86
Procesele ciliare sunt alcatuite din
aglomerári capilare secreta umoarea apoasa.
87
Irisul este o
diafragma in fața anterioara a cristalinului; in mijloc, prezentând un orificiu numit pupila
88
Irisul are rolul unei
diafragme care permite reglarea cantitatii de lumina ce soseste la retina
89
tunica internă este reprezentata de retina
90
retina
este membrana fotosensibila care realizeazá
recepția și transformarea stimulilor luminoși in influx nervos.
91
Retina se intinde posterior de la
ora serrata
92
cele două regiuni importante ale retinei:
-pata galbenă
-pata oarbă
93
pata galbenă sau
macula lutea
94
pata galbena e situata
în dreptul axului vizual
95
la nivelul petei galbene se găsesc mai multe
conuri decât bastonașe,
96
unde e situată pata oarba
situata medial și inferior de pata
galbenă
97
ce e pata oarbă
locul de ieșire a nervului optic din globul ocular și de intrare a arterelor globului ocular
98
In pata oarba !!!nu există!!!!
elemente fotosensibile.
99
în structura retinei sunt... straturi în care avem trei tipuri de celule:
10
cel fotoreceptoare cu prelungiri în formă de conuri și bastonașe, celule bipolare și multipolare
100
toate cele trei tipuri de celule din retina sunt în rel...
relații sinaptice
101
ceulele cu conuri si bastonase sunt celule
nervoase modificate
102
Mediile refringente sunt reprezentate de:
corneea transparenta, umoarea apoasa, cristalinul și corpul vitros.
103
Cristalinul are forma unei transparente,
lentile biconvexe,
104
cristalinul e localizat
între iris și corpul vitros
105
cristalinul e învelit într-o capsulă elastică numită
cristaloida
106
Cristalinul este menținut la locul sau printr-un
sistem de fibre care alcătuiesc ligamentul suspensor
107
Cristalinul nu conține vase sangvine, nutriția sa făcându-se prin
difuziune, de la vasele proceselor ciliare.
108
Umoarea apoasa este un lichid incolor, care se formeazâ printr-o activitate secretorie a
proceselor ciliare
109
Corpul vitros are o forma... , consistență ... și este...
sferoidala
gelatinoasa
transparent
110
corpul vitros ocupă camera
vitroasă care e situată înapoia cristalinului
111
centrul optic al aparatului dioptric este la
17 mm în fața retinei
112
Razele paralele care vin de la o distanțâ mai mare de 6 m se vor focaliza
la 17 mm în spatele centrului optic
113
Cea mai mare parte a puterii de refracție a aparatului dioptric ocular aparține
feței anterioare a corneei
114
ACOMODAREA reprezintă
variația puterii de refracție a cristalinului în raport cu distanța la care privim un obiect
115
Acomodarea se datoreaza
elasticitații cristalinului, aparatului suspensor al acestuia și mușchiului ciliar.
116
cine e Organul activ al acomodării
este mușchiul ciliar
117
Când ochiul privește la distanța mai mare de 6 m, mușchiul ciliar este..., iar ligamentul suspensor este ....
relaxat
în tensiune.
(Aceasta pune în tensiune cristaloida, comprimând cristalinul.Ca urmare, raza de curbură a acestuia crește, iar puterea de convergență scade la valoarea minima de 20 de dioptrii.)
118
Când privim obiecte aflate la o distanțâ mai
mică de 6 metri,
mușchiul ciliar se contractă și relaxează ligamentarc, tensiunea din cristaloidă scade, iar, datorită elasticității, cristalinul se bombează. Ca urmare, puterea de convergențâ crește la valoarea sa maximă.
119
Cu cât trec anii, puterea de convergență scade, deoarece cristalinul devine
mai gros și mai puțin elastic, situație numită prezbiopie (prezbiție).
120
cum se numește atunci când cristalinul devine mai gros și mai puțin elastic??
prezbiopie/prezbiție
121
Acomodarea este un act reflex, reglat de c
entrii corticali și de coliculii cvadrigemeni superiori, care, prin intermediul nucleului vegetativ parasimpatic anexat nervului oculomotor din mezencefal, comandă contracția mușchiului ciliar
122
La reflexul de acomodare vizuala participă și centrii ..., iar la răspunsul efector participă și ...
corticali din ariile vizuale primare și secundare sau asociative
mușchii irisului și mușchii extrinseci ai globului ocular.
123
Reflexul pupilar fotomotor este un reflex mult mai simplu, cu centrii în
mezencefal
124
reflexul pupilar fotomotor constă în
contracția mușchilor circulari ai irisului, urmata de mioză, ca reacție la stimularea cu luminâ putemicd a retinei și, invers, în contracția mușchilor radiari și relaxarea mușchilor circulari ai irisului, urmata de midriază, provocata de scâderea intensității stimulului luminos (la întuneric).
125
ochiul hipermetrop,
care are retina situata la mai puțin de 17 mm de centrul optic;
126
ochiul miop
cu retina situată la distanțe mai mari de 17 mm
127
Astigmatismul este
un viciu de refracție, datorat existenței mai multor raze de curbură ale suprafeței comeei. Având un meridian cu putere de convergență anormală, comeea va determina formarea unor imagini retiniene neclare pentru punctele aflate în meridianul spațial corespunzător. Astigmatismul se corectează cu lentile cilindrice.
128
retina este sensibilă de rad...
radiațiile electromagnetice cu lungime de undă 390-770nnm
129
Recepția vizuală constă în
transformarea energiei electromagnetice a luminii În influx nervos.
130
pigmenții vizuali sunt m...
macro molecule fotosensibile
bastonașe cu un singur tip de pigment-rodopsina
conuri cu trei tipuri de pigmenti-3 iodopsine
131
Pigmentul vizual absoarbe energia radiației luminoase și se descompune în cele două componente ale sale,
retinen (comun tuturor pigmenților vizuali, derivat de vitamina A) și opsină (diferita în funcție de pigmentul vizual).
132
Deoarece pigmentul face parte din structura membranei conurilor și bastonașelor, descompunerea sa determină modificări ale
conductanțelor ionice, urmate de apariția potențialului receptor.
133
care dintre cele două tipuri de celule fotosensibile este mai sensibilă???
bastonașele sunt mult mai sensibilie decât conurile
134
pentru a stimula o celulă cu bastonaș este suficientă
energia unei singure cuante de lumină
135
Sensibilitatea celulelor fotoreceptoare este cu atât mai mare,
cu cât ele contin mai mult pigment.
136
cea mai mare parte a retinenului (și din conuri și din bastonașe)este tranformat
în vitamina A=>>>> astfel scade concentrația pigmenților vizuali, iar sensibilitatea ochiului la lumină scade (proces numit adaptare la lumină)
137
sensibilitatea unui bastonaș la întuneric este
de zeci de ori mai mare decât la lumină
138
În avitaminoza A
se compromite adaptarea la întuneric
139
reducerea vederii diurne se numește
HEMERALOPIE
140
reducerea vederii nocture se numește
NICTALOPIE
141
exista conuri cu pigmenți sensibili la culorile: verde, roși, albastru și sunt
conuri roșii
conuri verzi
conuri albastre
142
culorilerosu, verde si albastru sunt
culori primare sau fundamentale
143
ce e daltonismul
boala in care persoana are din nastere celule cu con, corespunzătoare uneia dintre cele trei culori fundamentale , văd în locul culorii respective un ton cenușiu.
144
daltonismul apare in exclusivitate
la barbati (gena recesiva X linkată). aproximativ 8% din populația masculină suferă de daltonism
145
celulele multipolare sunt mai.... față de cele bipolare
mai profund în retină
146
nervul otic conține fibre de la un singur ..., în timp ce tractul optic conține
glob ocular
nervi de la ambii ochi
147
tractul optic ajunge la
metatalamus (la corpul geniculat extern), unde majoritatea fibrelor tractului optic fac sinapsă cu cel de-al treilea neuron, al cărui aaxons e propagă și se termină în lobul occipital, în jurul scizurii calcarine, unde se află ariile vizuale primară și secundare sau asociative.
148
fiecărui punct de pe retină îi corespunde
un punct specific de proiecție corticală
149
aria vizuală primară se întinde mai ales
pe fața medială a lobilor occipitali, de o parte și de alta ascizurii calcarine. în jurul acesteia se află ariile vizuale secundare sau asociative
150
a nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsă reprezentare o are
macula
151
cula ocupă
regiunea posterioara a lobului occipital
152
procesul de fuziune a imaginilor începe la nivelul
corpilor geniculați laterali
153
extirparea ariei vizuale primare determină
orbirea
154
distrugerea ariilor vizuale secundare produce
afazia vizuală: bolnavulvede litere scrise, dar nu înțelege semnificația cuvintelor citite
155
Tractul optic este porțiunea din
calea optică situată între chiasmă și corpul ,gcnicular lateral (CGL)
156
CGL
corpul genicular lateral
157
Procesele prin care se realizează vederea au la bază trei etape succesive:
recepția vizuală, transmiterea mesajelor vizuale, formarea senzațiilor vizuale.
158
Mecanismele optice se desfășoară după
legile opticii geometrice.
159
Înțelegerea sistemului optic al globului ocular presupune cunoașterea fenomenelor fizice:
refracția luminii, distanța focală, puterea optică (convergența) sau puterea de refracție a unei lentile, măsurată în dioptrii.
159
Înțelegerea sistemului optic al globului ocular presupune cunoașterea fenomenelor fizice:
refracția luminii, distanța focală, puterea optică (convergența) sau puterea de refracție a unei lentile, măsurată în dioptrii.
160
la hipermetropi, punctul proxim este sitaut
mai departe de ochi, în comparație cu ochiul normal
161
miopul prezintă punctele proximum și remotum
mai aproape decât la ochiul sănătos
162
la astigmatism, imagine se formează
pe retină neclare.
163
în reflexul de acomodare,cum este stimulat muschiul ciliar?
PARASIMPATIC, mushiul se contracta
164
la reflexul de acomodare, cristalinul, fiind elastic devine
mai convex pe fața anterioară, raza sa de crbură scade, iar puterea sa de convergența crește.
165
straturile retinei se notează cu cifre romane, iar lungimea de undă străbate sistemul optic, apoi retina de la strsturile
X la I
166
canalul Schlemm se află la
joncțiunea cornee-sclerotică
167
coroida prezintă anterior o linie festonată numită
ora serrata, anteriorul ei se află corpul ciliar.
168
unde se află irisul?
anterior corpului ciliar
169
ce fel de lentila e cristalinul?
lentila biconvexă
170
unde e localizat cristalinul?
între iris și corp vitros
171
cristalinul se prinde de corpul ciliar prin
ligamentul sespensor.
172
pata oarba e situata sub
axul optic principal
173
pata galbena e locul in care se intersecteaza
axul optic principal cu retina
174
Celulele vizuale din retină prezintă:
.
-în segmentul extern, discuri flotante;
- în membrana lor se găsesc pigmenți fotosensibili — rodopsina —, în cazul celulelor cu bastonaș, și trei proteine, numite iodopsine, în cazul celulelor cu con
175
umoarea apoasă e drenată continuu prin canalul
Schmenn în sinusul venos al scleroticii
176
cristalinul e sitaut anterior fața de
corp vitros
177
componente avasculare din ochi:
cristalin, cornee,
178
corpul vitros este acoperit de o membrană numită
hialoidă
179
strat profund retina e format din
celule pigmentare, având funcții metabolice de protecție și asigurând sinteza pigmenților fotosensibili.
180
al doilea strat din retina cuprinde
celule fotosensibile cu conuri si bastonase
181
unde se manifestă procesul de convergență??
la nivelul stratutului neuronilor bipolari si multipolari din retină
182
o unitate funcțională e alc din:
neuron multipolar
neuroni bipolari care converg la acesta
celule fotoreceptoare care converg la neuronii bipolari
183
acuitate vizuală depinde de
structura unității funcționale
184
axonii neuronilor metatalamici de releu au proiecție
corticală
185
din corpii geniculați se desprind colaterale spre
nucleii nervilor III,IV,VI, spre măduva cervico-dorsală, spre coliculii cvadrigemeni superiori. aceste constituie căile reflexelor optice de orientare, adaptare și acomodare
186
zona de asociație vizuală determină și se află
determină realizarea notiunii de spațiu, necesară în orientare și recunoaștere, și asigură memoria vizuală
se află în jurul ariie optice primare
187
reflecul de converegența constă
n mișcarea concomitentă a celor doi ochi, având ca urmare modificarea poziției axelor optice și reperarea corectă a obiectelor în spațiu, indiferent de distanța până la obiect și de poziția acestuia
188
în reacția pupilară
Stimulul este lumina, receptorul este retina, căile aferente sunt somatice, iar căile eferente sunt vegetative, simpatice și parasimpatice
189
Acomodarea la distanță este realizată reflex prin
acțiunea mușchilor circulari și radiari ai corpului ciliar, care măresc sau micșorează i' convexitatea feței anterioare a cristalinului.
Aceste procese duc la modificarea unghiurilor de refracție a razelor luminoase.
190
fibrele somatice ale oculomtorului inervează
mușchii extrinseci:
-drepți: superior, inferior, medial (intern)
191
mușchii extrinseci:
-drepți: superior, inferior, medial (intern) sunt inervați de
fibrele somatice ale oculomtorului
192
mușchiul extrinsec drept lateral (extern) e inervat de
nerv abducens (VI)
193
nerv abducens inervează
mușchiul extrinsec drept lateral (extern) e inervat
194
muschiul extrinsec oblic superior e inervat de
nervul trohlear (IV)
195
nervul trohlear inervează
muschiul extrinsec oblic superior
196
celulele cu bastonase au pragul de excitabilitate și puterea de rezoluție
scăzute
197
cat din suprafata cortexului este aproximativ implicat in diverse procese de prelucrare a informatiilor vizuale
50%
198
anexele oculare sunt
pleoape
gene
sprâncene
gl lacrimale- astea au rol de protectie
muschii extrinseci ai ochiului au rol de miscare
199
globul ocular are 2 poli
pol anterior
pol posterior
200
polul anterior al globului ocular
punctul situat în centrul feței anterioare
201
polul posterior al globului ocular
punctul situat î centrul feței posterioare
202
diametrul ochiului
2,5 cm
203
globul ocular este acoperit parțial pe fața anterioară de o mucoasă, numită
conjunctivă, care se continuă sub pleoape, pe care le căptușește
204
linia imaginară care uneste cei doi poli se numeste
ax optic
205
camera anterioară
cavitatea situată între fața anterioară a irisului și fața internă a corneei
206
camera posterioară
situată între fața anterioară a cristalinului și fața posterioară a irisului
207
olul muschilor ciliari
modifica gradul de curbură al cristalinului
208
umoarea apoasă e lichidul care umple
camerele posterioară și pe cea anterioară și ASIGURĂ NUTRIȚIA PRIN DIFUZIUNEA TUTUROR MEDIILOR TRANSPARENTE
209
retina prezintă două regiuni:
retina oarbă(anterior) și retina vizuală (posterior)
210
pata oarbă e locul lipsit de
fotoreceptori
211
pata oarbă e locul prin care nervul optic părăsește globul ocular, iar
arterele oculare pătrund
212
cele mai importante straturi dpdv functional sunt
cel fotoreceptoare, cel bipolare, cel multipolare
213
cristalinul își modifică ... convexitatea
ACTIV (cu consum de energie)
214
la trecerea printr-o lentilă biconvexă, razele paralele ale unui fascicul de lumină sunt refractate într-un punct numit
focar, aflat pe axul care trece prin centrul lentilei și înapoia acestuia
215
distanța dintre lentilă și focarul principal se numește
distsnță focală, care la ochiul emetrop este de 17 mm și este în perfectă concordanță cu puterea de convergență a aparatului optic
216
în timpul vederii la distanță, mușchii ciliari ...
iar cristalinul are cea ...
sunt complet relaxați
mai mică grosime
și ca urmare și cea mai mică putere de refracție
217
vederea de aproape necesită ajustări
ACTIVE (cu consum de energie)
218
Punctum proximum se modifică , fiind situat la aproximativ 10 cm la tineri după care
se depărtează odată cu vârsta
219
Razele foarte divergente vor trece prin marginea extremă a cristalinului și nu vor putea fi focalizate adecvat, putând produce un efect de
înțețoșare a vederii
220
Cititul este o activitate care necesită permanenta acomodare a cristalinului, constricția pupilei și convergența axelor oculare care, realizate pe perioade prelungite obosesc mușchii ochilor și pot determina afectiun ale ochilor
11223
221
pigmenții din celulele cu conuri și bastonașe provin din carotenul
sintetizat de plante și introdus în organism odată cu hrana
222
pigmentul vizual din fotoreceptorii ochiului uman compus dintr-un fragment de
caroten numit cis-retinal, atașat de o proteină numită opsină
223
la receptionarea fotonilor de lumină, pigmentul fotosensibil suportă o modificare a formei (izomerie) și cis-retinalul trece la
trans-retinal, care determină consecutiv și modificarea proteinei de care este atașat fapt care declanșează un lanț de evenimente ce vor conduce la modificarea potențialului de membrană și la generarea unui impuls nervos
224
rodopsina e alc din
cis-retinal + opsina
225
rodopsina absoarbe radiațiile cu lungime de unda de
500 nm
226
în prelungirea celulelor cu conuri, prelungire de forma conică, sea flă un pigment
fotopsina/iodopsina compus din cis-retinal și diverse tipuri de opsina
227
celulelle cu conuri sunt sensibile la lumina, avand un prag de
excitabilitate ridicat
228
forma diferitelor opsine afectează flexibilitatea pigmentului atașat, schimbând lungimea de undă a radiațiilor pe care le absorb. cele trei tipuri de celule cu conuri absorb radiații cu lungimi de undă
455 nm lumina albastra
530 nm lumina verde
625 nm lumina rosie
229
prin compararea intensității semnalelor provenite de la cele trei tipuri de cel cu conuri, scoarta cerebrala poate
,,calcula'' intensitatea radiației luminoase a spectrului vizibil pentru perceperea tuturor culorilor
230
convergența (cel cu bastonas fac sinapsa cu...)
mai multe celule cu bastonas fac sinapsa CU O celula bipolară, iar mai multe celule bipolare fac sinapsă cu O celule multipolară
231
iecare celula cu con din fovea centrală face sinapsă cu o singură
cel bipolară, care face la rândul ei sinapsă cu o celulă multipolară
232
perechea de tracturi optice se intinde posterior in jurul
hipotalamusului și trimit majoritatea axonilor în corpii geniculați laterali ai metatalamusului unde se afla al treilea neuron al căii optice.
unele fibrea ale tractului optic trimit ramuri la TC, la coliculii cvadrigemeni superiori, centrii reflexelor de orientare a globilor oculari
233
alte colaterale ale tractului optic ajung la
mezencefal, la centrii care reglează diametrul pupilar și altele la hipotalamus, la centrii implicați în reglarea ritmului nictemeral
234
ritm nictemeral
alternanța somn-veghe
235
aria vizuala primaraă e situată
pe fața medială a lobului occipital
236
rezultatele procesării informațiilor din ariile secundare sunt trecute apoi
în cortexul frontal
237
pt prelucrarea informațiilor furnizate de fotoreceptorii retinieni participa ... din cortex
1/3
238
deutoneuronul din retina se mai numeste si
neuron ganglionar din retină
239
straturile din retina cele 10:
1. cel pigmentare
2.cel fotoreceptoare
3.membrana limitanta externa
4.strat granular extern
5.strat plexiform extern
6.strat granular extern
7.strat plexiform intern
8.strat neuroni multipolari
9.strat fibre optice
10.membrana limitanta interna
240
centrii reflexului fotomotor este reprezentat de
nucleii pretectali din mezencefal
241
centrii reflexului fotomotor este reprezentat de
nucleii pretectali din mezencefal
242
distrugerea segmentului central determina orbirea sau
cecitatea centrală
243
irisul se comporta la fel ca o
diafragmă
244
punct proximum poate ajunge la o distanta fata de ochi ( la batranete )
de pana la 80 de cm
245
focar principal situat la ... și lungimea axului antero-post situat la ...
17mm
24mm
246
energia necesara descompunerii și refacerii pigmnetilor este furnizata de
mitocondrii, extrem de numeroase la nivelul celulelor fotoreceptoare
247
rodopsina sensibilizeaza bastonasele pt radiatiile albastre, ceea ce explica de ce in crepuscul sau in intuneric culorile albe apar
albastre
248
lipsa vitaminei A determina
hemeralopia sau ,,orbul găinilor'' sau adaptarea deficitară la lumină redusă
249
adaptarea la intuneric e lentă, în primele 5 minute se face in proportie de
60%
250
albul determină procese de iradiație luminoasă prin care se produc
iluzii optice
251
GMP=
guanozin-monofosfat
252
unde sunt situate spâncenele
pe marginea arcului superior al orbitei
253
unde sunt situate glandele lacrimale?
în unghiul extern superior al ochiului, produc un lichid sarat cu rolul de a lubrifia și de a mentine umeda conjunctiva
254
dpdv structural ochiul e alc din
perete
sistem fotoreceptor
255
coroida contine melanina ceea ce ii permite să realizeze
o cameră obscură a globului ocular
la partea anterioară se desprinde de sclerotica, formând o margine festonată, numită ora serrata
256
ce sunt procesele ciliare
70-80 de gheme vasculare, ce secretă umoare apoasă și sticloasă
257
pata oarbă se mai numește și
papila optică
258
stratul celulelor pigmentare se află imediat sub
coroida
259
umoarea apoasa e produsa de procesele ciliare, trece in camera posterioara și apoi prin pupilă, trece în camera anterioară. de aici se elimină în
sistemul venos al scleroticii
260
ligamentul suspensor al cristalinului se mai numeste si
zonula zinn
261
nivelul globului ocular se produc o serie de fenomene:
fizice-stimularea cel fotoreceptoare
fotochimice-descompunerea pigmentilor fotosensibili
bioelectrice- generarea potentialului de actiune
262
mediile transparente reprezintă un sistem dioptric in care razele se refractă (mediu...) și se concentrează (mediu...)
refringent
convergent
263
pigmentii sunt alc din componenta p... și dintr-un derivat al vitaminei a
componenta proteica (rodopsina și iodopsina)
264
în prezența radiațiilor luminoase , derivatul isi schimba temporar configuratia
trece din starea cis in starea trans
265
1 Ȧ=
1nm=
10 la puterea -10 m
10 la puterea -9 m
