ANALIZATORUL ACUSTIC(+vestibular doar câteva întrebări) Flashcards

1
Q

unde e situat organul corti?

A

situat pe membrana bazilară sin structura colheei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

transmiterea sunetelor-unde sonore produse prin condensări și rarefieri ale aerului, până la organul corti se face astfel:

A

-pavilionul urechii captează și dirijează sunetele spre conductul auditiv extern, la capătul căruia, unda sonoră pune în vibrație membrana timpanului, care la rândul ei antrenează lanțul celor trei oscioare

–de la oscioare, unda sonoră e transmisă succesiv ferestrei ovale, perilimfei, endolimfei

–vibrațiile perilimfei determină vibrații ale membranei bazilare care antreneaza celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformații mecanice la contactul cu membrana tectoria

—membrana bazilară, are vibrații de amplitutidine maximă, la o distanță variabilă față de scăriță, în funcție de frecvența undei sonore.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

cum transmite lanțul de oscioare unda sonoră? (pasiv/activ)

A

le transmite activ

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

lanțul de oascioare transmite vibrațiile prin…

A

mușchii ciocanului și scăriței, contribuie la modificarea intensității sunetului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

contracția mușchiului scăriței…

contracția mușchiului ciocanului…

A

contracția mușchiului scăriței amplifică sunetele prea slabe, reglând intensitatea undei sonore

contracția mușchiului ciocanului diminuează amplitudinea vibrațiilor prea puternice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

amplificarea sunetelor receptionate se datorează, pe de o parte faptului că

A

suprafața membranei timpanului este mai mare decât cea a ferestrei ovale

și, pe de alta parte cresterii forței cu care se deplasează scărița

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

aceasta crestere a intensității semnalului este necesară deoarece lichidul are

A

o inerție mult mai mare decat cea a aerului și are nevoie de o presiune mult mai puternica pentru a produce vibrația lichidului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Înclinarea cililor intr-o parte determina

A

depolarizarea celulelor, iar in directia opusa le hiperpolarizează

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

aceste variații alternative de potential receptor, produc potențiale de actiune pe

A

fibrele senzitive ale neuronilor din ganglionul corti. depolarizarile celulelor senzoriale auditive cresc frecvența potențialelor de acțiune iar hiperpolarizarile o reduc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

membrana bazilară, care are o structură comparabilă cu un

A

rezonator de coarde

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

baza melcului intra in rezonanță cu sunetele cu…

mijlocul membranei bazilare cu sunete cu frecvente

vârful melcului cu frecvente

A

frecvență înaltă (15000Hz)

medii (5000 Hz)

joase (500 Hz)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

fiecare sunet va pune in vibratie inceputul…

A

membranei bazilare, dar va determina vibratii cu amplitutidine maxima in zone diferite ale acesteia, in functie de frecventa sa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

fiecare neuron senzitiv, din ganglionul spiral Corti, transmite impulsuri nervoase de la o anumită zonă a

A

membranei bazilare spre stațiile de releu ale căii acustice:

a.nucleii cohleari din punte
b.coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal
c.corpii geniculați mediali ai metatalamusului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

potentialele de actiune, separate în frecvențe componente la nivelul membranei bazilare, se transmit spre centrii corticali prin

A

,,fire izolate’’

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

proiectia corticală a căilor auditive are loc în

A

circumvoluția temporală superioară.

Scoarța interpretează frecvența sunetelor auzite in functie de neuronii corticali la care ajung impulsurile nervoase auditive

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

urechea umană percepe unde sonore cu o frecventa cuprinsa intre

si cu o intensitate intre

A

16-20.000 Hz(cicli/s)
sau (20-20 000 Hz)
0-120 dB (sau 0-130/140)-peste asta e afectat organul corti
1db=1dyne/cm2

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

acuitatea auditivă maximă este între

A

1000-4000 Hz

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

sunetele se caracterizează prin

A

înălțime (determinata de frecventa undelor)

intensitate(determinata de amplitudine)

timbru(determinat de vibratiile armonice superioare însoțitoare)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

totalitatea sunetelor percepute de urechea umana sub formă de senzație auditivă reprezintă

A

câmpul auditiv

Acesta se reduc eprogresiv odata cu inaintarea in varsta

Sensibilitatea auditiva scade treptat daca urechea primește timp indenlungat sunete cu aceeasi frecventa și amplitudine, deoarece are loc procesul de acomodare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

unde sunt situati analizatorii acustic și vestivular?

A

în urechea medie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

nervii celor doi analizatori se unesc si formeaza perechea

A

VIII de nervi cranieni

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

sunet:

A

unde sonore repetate intr-o anumită ordine

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

unde sonore care se succed neregulat se numesc

A

zgomote

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

perfectioanarea aparatului acustic a determinat dezvoltarea unor anexe importante:

A

urechea externa si cea medie, care nu au nicio relatie cu aparatul vestibular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

urechea ext cuprinde

A

pavilionul si conductul auditiv extern

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

urechea medie este o cavitate

A

pneumatica sapata in stanca temporalului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

peretele lateral al urechii medii este reprezentat de

A

tmpan

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

peretele medial prezinta

A

fereastra ovala si fereastra rotunda

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

la nivelul peretelui anterior se deschide

A

trompa lui eustachio prin care casa timpanului comunica cu nazofaringele. Aceasta comunicare are rolul de a egaliza presiunea pe ambele fețe ale timpanului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

urechea medie contine in int

A

un lanț articulat de oscioare: ciocan, nicovală, scăriță

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

urechea int e formata dintr-un sistem de încăperi, numite

A

labirint osos, săpate în stânca temporalului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

în int labirintului osos se afla

A

labirintul membranos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

intre labirintul membranos si cel osos se afla

A

perilimfa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

labirintul osos e alc din

A

vestibul osos
canale semicirculare osoase
melc osos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

cele TREI canale semicirculare osoase se afla in

A

planuri perpendiculare unul pe celalalt

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

iecare canal semicircular se deschide la o extremitate de a sa printr-o dilatatie

A

mai larga, numita ampula

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

la cealalta extremiatate, (la canalele semicirculare osoase),

A

canalul anterior se uneste cu cel posterior într-un canal comun înainte de a se deschide în vestibul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

melcul osos e situat

A

anterior fata de vestibul și prezinta o forma conica, cu un ax osos central=COLUMELA, în jurul căruia melcul osos realizează 2.5 ture

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

pe columele se prinde

A

lama spirala osoasa, care este întregită de membrana bazilară a labirintului membranos și membrana vestibulară Reissner

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

Aceste două membrane (membrana bazilara și memb vestib Reissner) compartimentizează LUMENUL OSOS în

A

RAMPA VESTIBULARĂ, situată deasupra membranei vestibulare

RAMPA TIMPANICĂ, sub membrana bazilară

CANALUL COHLEAR(melcul membranos) între membrana bazilară, membrana vestibulară și peretele extern al melcului osos.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

rampele și melcul conțin enodlimfă/perilimfă

A

rampele vestibulară și timpanciă conțin perilimfă

canalul cohlear conține endolimfă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

spre vârful melcului, lama spirală lasă un spațiu liber

A

helicoterma

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

labirintul membranos este alc dintr-un sistem de camere, situate in interiorul în interiorul

A

labirintului osos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

vstibulul membranos e alc din două cavitati

A

utricula, situată în partea superioară a vestibulului

sacula, sub utriculă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

unde se deschid cele trei canale semicirculare mmebranoase

A

în utricula

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q

de unde porneste canalul cohlear?

A

din partea interioara a saculei

canalul cohlear are canalul corti, cu receptorii acustici.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
47
Q

org corti e asezat pe

A

membrana bazilară

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
48
Q

în centrul organului corti se găsește un spațiu

A

triunghiular numit canal corti

pe laturile acestuia se află celule de sustinere.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
49
Q

Tunelul corti e traversat de

A

fibre dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral corti

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
50
Q

deasupra celulelor de sustinere (din org corit) se găsesc

A

cel auditive.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
51
Q

la polul bazal al celulelor auditive sosesc

A

terminații dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral corti

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
52
Q

la polul apical al celulelor auditive se găsesc

A

cili auditivi, care pătrund în membrana reticulată

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
52
Q

la polul apical al celulelor auditive se găsesc

A

cili auditivi, care pătrund în membrana reticulată

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
53
Q

membrana reticulata e secretata de

A

cel de sustinere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
54
Q

deasupra cililor auditivi se află

A

membrana tectoria

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
55
Q

axonii protoneuronilor formează nervul acustic/nervul cohlear, care se indreapta spre

A

doi nuclei cohleari (ventral și dorsal) din punte, unde se găseste NII

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
56
Q

Axonul NII se inc…

A

incrucisează după care urmează un traiect ascendent spre coliculul inferior, unde găseste al treilea neuron

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
57
Q

in jurul ariei primare …

A

se afla aria secundara sau de aociație, care primește aferențe de la aria primară

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
58
Q

1 db =

A

1dyme/cm2

59
Q

cel senzoriale din organul corti transforma energia

A

mecanică a sunetelor în impuls nervos

60
Q

perforațiile timpanului nu duc la

A

surditate, ci numai la o scădere a acuității auditive a urechii respective

61
Q

variațiile de resiune ale endolimfei fac sa vibreze

A

membrana bazilară, pe care se găseste organul Corti

62
Q

vibrațiile membranei bazilare antrenează celulele auditive ai căror cili vor suferi

A

deformații mecanice la contactul cu membrana tectoria.

63
Q

membrana bazilara seamana cu un rezonator cu coarde căruia îi corespund particularități de elasticitate și de rezonanță:

A

baza melcului intră în rezonanță cu sunetele de frecventa inalta

mijlocul membranei bazilare rezonează cu frecvente medii

varful melcului cu frecvente joase

64
Q

specializarea zonala se păstreaza si la nivelul

A

celorlalte stații de releu ale căii acustice

65
Q

identificarea directiei de unde vine sunetul se realizeaza prin doua mecanisme PRINCIPALE:

A

prin detectarea decalajului în timp dintre semnalele acustice care intră în cele două urechi și

prin diferența de intensitate a sunetului care ajunge la cele două urechi

66
Q

receptorii maculari sunt stimulați mecanic de

A

către otolite

67
Q

cand capul sta nemiscat, otolitele

A

apasă prin greutatea lor asupra cililor celulelor senzoriale, care trimit impulsuri spre centrii nervoși, informandu-i asupra poziției capului în raport cu direcția vectorului gravitațional

68
Q

cand corpul sufera accelerari liniare (inainte, lateral, inapoi)

A

fortele de inertie imping otolitele, care sunt mai dense decat endolimfa, in sens opus deplasarii

astfel se declanseaza la nvielul centrilor nervosi reactii motorii corectoare ale pozitiei corpului si capuluim in vedeerea mentinerii echilibrului pe toata durata mișcării.

69
Q

dintre endolimfa si otolite care sunt mai dense?

A

otolitele

70
Q

De remarcat că receptorii maculari NU DETECTEAZA

A

viteza de deplasare a corpului, respectiv a capului, ci ACCELERATIA

71
Q

receptorii matriculari din sacula detecteaza

A

accelerația verticala

72
Q

receptorii matriculari din utricula detecteaza

A

accelerația orizontala

73
Q

pavilionul urechii este imobil si are reliefuri la

A

om

74
Q

conductul auditiv extern ajunge pana la

A

membrana timpanică

75
Q

urechea medie sau

A

camera timpanica

76
Q

trompa lui eustachio are aspect

A

tubular

77
Q

trompa lui eustachio face legatura intre

A

camera timpanica si faringe

78
Q

canalele membranoase, se deschid

A

in utricula prin 5 extremități:

trei dilatate (ampulare)
doua nedilatate (neampulare)

79
Q

intre baza lamei spirale osoase și peretelui lateral al melcului se intinde

A

membrana vestibulară

80
Q

de pe columela se desprinde

A

lama spirala osoasa (care se intinde pana la jumatatea melcului osos) și se continuă cu membrana bazilară (ce apartine melcului memrbanos)

81
Q

lama spirală osoasa si lama bazilara reprezinta

A

septul, ce delimiteaza int melcului osos in trei compartimente sau rampe:
-superioara=rampa vestibulara
-inferioara=rampa timpanica
-compartiment mediu=canalul cohlear -contine org receptor corti

82
Q

rampa vestibulara e situata deasupra

A

membranei vestibulare

83
Q

rampa timpanica e situata sub

A

membrana bazilară

84
Q

rampa vestibulara si cea timpanica comunica intre ele prin

A

helicoterma

85
Q

Pe SECtiune TRANSVERSALA, melcul membranos are forma triunghiulara, fiind sub

A

membrana vestibulara si pe membrana bazilara

86
Q

membrana bazilara ???? e formata din fibre

A

conjunctive de dimensiuni variate, lungimea fibrelor este mai mica la baza melcului (care priveste spre ferestre) și mai mare spre vârful lui

87
Q

organul corti e situat intre

A

fata interna a membranei bazilare si mmebrana tectoria

88
Q

cum se prinde membrana tectoria?

A

se prinde cu un capat de lama spirală osoasă, iar al doilea capăt este liber in endolimfa canalului cohlear

89
Q

organul corti e alc din

A

celule de sustinere CARE SUNT APROPIATE DE VARF, INDEPĂRTATE LA BAZA, ELE DELIMITEAZA tunelul corti

celulele senzoiriale auditive sunt dispuse in doua straturi

90
Q

celulele senzoiriale auditive sunt dispuse in doua straturi:

A

unul intern alc dintr-un singur sir de celule

altule extern alc din 3-4 siruri de celule

91
Q

ca forma cum sunt celulele auditive

A

mici si alungite

92
Q

cilii celulelor auditive sunt

A

rigizi

93
Q

NII

A

nucleii cohleari ventrali din punte

94
Q

axonii neuronilor din nucleul ventral se incruciseaza si formeaza

A

corpul trapezoid

95
Q

aria auditiva primara se afla

A

pe fata superioara a girusului temporal superior

96
Q

unda perilimfei genereaza o

A

unda de propagare

97
Q

amplitudinea undelor este corelată cu

A

frecventa lor, fiind mai mare în portiunea membranei bazilare situata la baza melcului, si mai mica spre vârful lui

98
Q

recunoasterea si interpretarea sunetelor se realizeaza la nivelul

A

ariei de asociatie

99
Q

prop fizice ale undelor sonore

A

frecventa
intensitatea
armonicile supraadăugate tonului fundamental

100
Q

înălțimea e senzația auditivă de sunet

A

ascuțit (înalt) sau grav (jos) care se datoreaza EXCLUSIV frecventei undelor sonore

101
Q

ultrasunete

infrasunete

A

peste 20.000 Hz

sub 16 Hz

102
Q

Nivelul de intensitate la care ajunge vocea umana:

A

60 dB

103
Q

armonicle supraadăugate tonului fundamental determina

A

timbrul

104
Q

recunoastem vocile umane datorită

A

timbrului diferit

105
Q

aria auditiva primara, datorita… de diferentiere, poate recunoaste

A

datorita inhibitiei de diferentiere

poate recunoaste timbrul vocii unei persoane

106
Q

lama spirala osoasa e pe tot

A

canalul (pe toata lungimea cohleei-melcului)

106
Q

lama spirala osoasa e pe tot

A

canalul (pe toata lungimea cohleei-melcului)

107
Q

lama vestibulara comunica cu

lama timpanica comunica cu

A

vestibulul

fereastra rotunda

108
Q

celulele senzoriale sunt pe doua straturi medial si lateral

A

medial un sir

lateral 2-4

109
Q

ganglionul spiral corti se afla in

A

columela

110
Q

axonii deutoneuronilor se incruciseaza cum

A

se incruciseaza partial, formând două fascicule ascendente ce fac sinapsă cu cel de-al treilea neuron în corpii geniculați mediali din metatalamus

111
Q

colateralele se desprind spre

A

coliculii cvadrigemeni inferiori, spre nucleul facial, spre nucleul oculomotorului, spre subst reticulata si spre cerebel

calea auditiva da colaterale spre sistemul reticulat activator ascendent (SRAA) și cerebel

112
Q

fiecare organ corti proiecteaza

A

bilateral

113
Q

Hz=v/s

A

vibratii/s

114
Q

oscilatiile perilimfei determina oscilatii ale membranei bazilare pe care se afla organul corti si ale

A

endolimfei, mărind sau micșorând distanța dintre celulele receptoare si membrana tectoria (variatii de contact)

115
Q

În urma stimulării apar potentialele mic…

A

microfonice de receptor, care sunt preluate si transmise prin fibrele căii de conducere

116
Q

amplitudinea vibratiei e direct proportionala cu

A

intensitatea stimulului

117
Q

localizarea sursei sonore se realizeaza datorita diferentei de timpîn perceperea bi…

A

biauriculară a sunetelor

118
Q

biauricular

A

cu ambele urechi

119
Q

intervalul minim necesar pt perceperea directiei sunetelor est de

A

0,1-0,6 ms

120
Q

pielea care căptușește canalul auditiv extern are

A

fire de par
glande sebacee
glande ceruminoase

121
Q

cerumenul secretat de gl ceruminoase asigura

A

impermeabilitatea și flexibilitatea timpanului

122
Q

timpanul este

A

circular, cu diametru de aprox 1 cm și e compus dintr-un epiteliu bistratificat, convex spre exterior și concav la interior, între are se afla un strat conjunctiv cu rol nutritiv

123
Q

timpanul e e xtrem de sensibil la durere fiind inervat de

A

fibre ale ramurii mandibulare a trigemenului și nervului vag

124
Q

urechea medie sau cam…

A

camera timpanica

125
Q

ciocanul e aplicat pe fata interna a…

nicovala si scarita sunt aplicate pe membrana ..

A

timpanului

ferestrei ovale

126
Q

atasarea oscioarelor de pereții cavității timpanice este asigurată de

A

ligamente

127
Q

larintul osos este divizat structural si functional in trei regiuni

A

vestibul
canale semicirculare
cohlee

128
Q

utricula cum e in comparatia cu sacula

A

mai mare si e superioara, sacula e mai mica si e inferioara

129
Q

celulele de sustinere sunt… la baza si … la varf

A

departate si apropiate, a î delimiteaza un tunel

130
Q

singurul sir de cel receptoare auditive e indreptat spre, in timp ce cele 2-4 siruri sunt indreptate catre

A

interior (spre columela)

spre ext (spre peretele canalului osos)

131
Q

celulele receptoare auditive sunt celule ciliate, cele din sirurile externe avand de

A

patru ori mai multi cili decat cele din sirul int

cilii lor sunt inclavati in membrana tectoria

132
Q

receptorii vestibulari sunt stimulati de accelerari sau dec…

A

deccelerari unghiulare ale capului produse in timpul miscarilor de rotatie

133
Q

vibratiile sonore sau unde sonore sunt comprimari/decomprimari ale aerului care se deplaseaza de la nivelul sursei care le produce, in toate directiile întocmai ca cercurile descrise la suprafața apei după ce este aruncată o piatră

A

..

134
Q

frecventa sunetului influenteaza amplitudinea deplasarii în

A

sus și în jos a membranei bazilare în timpul vibrației și aceasta determină cresteri sau scaderi ale nr de celule receptoare stimulate

135
Q

ariile de asociatie sunt localizate in

A

cortexul parietal și primesc impulsuri de la aria auditiva primara si ariile talamice

136
Q

aria auditiva primara e situata în profunzimea

A

scizurii Sylvius , in lobul temporal

ariile de asociatie sunt situate in lobul parietal

137
Q

contractia muschiului scăriței permite vibrații ample ale

A

membranei ferestrei ovale

138
Q

undele sonore se transmit perilimfei din rampa vestibulara si apoi prin

A

helicoterma se transmit perilimfei din rampa timpanica

139
Q

cine separa urechea externa de urechea medie

A

timpanul/membrana timpanica

140
Q

urechea medie este cuprinsa intre

A

fereastra timpanica (acoperita de membrana timpanica) și fereastra ovala și rotunda (acoperite si ele de o mmebrana) prin care urechea medie comunica cu urechea interna

141
Q

abirintul membranos captuseste labirintul

A

osos

142
Q

canalele semicirculare (ambele tipuri) sunt in nr de

A

3: doua sunt orientate vertical si unul orizontal, fiind pozitionate in cele trei directii ale spatiului

143
Q

deschiderile canalelelor sunt in numar de

A

5 deoarece doua canale se unesc si au acelasi loc de deschidere

144
Q

NII se afla in nucleii pontini, de unde axonii formeaza

A

lemniscul lateral