ANALIZATORUL GUSTATIV Flashcards
Receptorii analizatorului gustativ sunt
chemoreceptori ce interacționează specific cu substanțele sapide
unde sunt situați receptorii pt gust?
Sunt situați în mugurii gustativi de pe suprafața limbii dar și în mucoasa palatină, amigdaliană, epiglotică și labială, linguală, faringiană
Mugurii gustativi sunt
formațiuni ovoidale formate
din celule de susținere și celule senzoriale- celule alungite (15 — 20 pentru fiecare mugur gustativ) care au la polul apical câte un microvil ce pătrunde în porul gustativ al mugurelui .
La polul bazal al celulelor senzoriale gustative sosesc …
terminații nervoase ale nervilor facial, glosofaringian și vag (nervi VII, IX, X)
Stimulul fiziologic pentru celulele senzoriale gustative îl constituie
variațiile concentrației sapide.
Intensitatea stimulului depinde de
concentrația substanței sapide
Stimulii gustativi excită
microvilii celulelor gustative determinând schimbarea permeabilității membranei celulare, depolarizarea ei și generarea potențialului de acțiune.
Substanța sapidă, de pe suprafața microvililor celulelor gustative, este spălată
treptat și stimulul care produce depolarizarea membranei gustative dispare.
Excitarea celulelor gustative, deci formarea senzațiilor de gust, este condiționată atât de
modul în care lucrează excitantul, cât si de starea mucoasei.
Un excitant nu poate provoca excitația decât dacă
se dizolvă în apă sau salivă.
Excitația nu se poate produce dacă excitantul nu se găsește într-o anumită concentratie. Concentrația cea mai slabă, în care excitantul produce o senzație este
pragul de excitație. Acesta variază foarte mult de la substanță la substanță.
În general la substanțele dulci este mai ridicat pe când la cele amare este mai scăzut
(pentru zahăr este 1 g/l)
(pentru chinină 0,005 g/l).
Formarea senzațiilor gustative este condiționată și de temperatura soluției.
O băutură, prea rece sau prea caldă, nu are gust. Temperatura cea mai potrivită pentru formarea senzațiilor gustative este 240C
Intensitatea senzațiilor gustative depinde de concentrația substanței în soluție dar și de întinderea suprafeței linguale pe care lucrează excitantul.
jguiu
Ca și receptorii olfactivi și cei gustativi se adaptează rapid. Gustul unui aliment ingerat îl simțim cel mai bine la
primul contact cu acesta.
Substanțele sapide alcătuiesc patru grupe fundamentale/primare: s
ubstanțe dulci, amare, acre și sărate, care provoacă senzatii corespunzătoare.
Pentru a evidenția sensibilitatea diferitelor zone ale limbii la substanțele sapide, procedați astfel:
Atingeți pe rând: vârful, rădăcina și marginile limbii cu câte un bețigas învelit la un capăt cu vată și înmuiat în soluție de zahăr, chinină, sare și suc de lămâie. Localizați în care parte a limbii simțiți mai dulce, mai amar, mai sărat, mai acru (după fiecare probă se clătește gura).
Veți constata că: subst dulci excită în special mucoasa de pe vârful limbii și mai puțin pe cea de la baza ei. Pentru subst amare, vârful limbii este mai puțin sensibil decât baza. Marginile din partea anterioară a limbii sunt sensibile pt subst sărate, iar marginile din partea posteriaoră sunt sensibile pt subst acide, acre
Fibrele nervoase din cele
2/3 anterioare ale limbii intră într-o ramură a facialului, iar cele din 1/3 posterioară a limbii, în glosofaringian.
Fibrele nervoase de la ceilalți muguri gustativi intră în nervul vag.
Mai întâi toate filetele nervoase gustative pătrund în tractul
gustativ din bulb, unde fac sinapsă cu al doilea neuron aflat în nucleul solitar. Axonii neuronilor din tractul solitar transmit informatiile la talamus unde se află cel de-al treilea neuron, dar un număr mare de impulsuri de la tractul solitar ajung către nucleii salivatori superiori și inferiori. Din acești nuclei pleacă impulsuri efectorii spre glandele salivare.
NI, NII, NIII
N1 – in ganglionii nervilor cranieni VII, IX si X (ganglionii extranevraxiali) – axonii formeaza tractul solitar
N2 – in bulbul rahidian,nucleul solitar (nucleu senzitiv )))– axonii lor se încrucișează după care se îndreaptă spre talamus (urca la nucleu de releu talamic-n3)- ajung la lemniscul medial din talamus, apoi fibrele impreuna cu lemniscul ajung la talamus
N3 – in talamus
Proiecția corticală. Axonii neuronilor talamici se proiectează în
cortexul cerebral, în girusul postcentral (mai exact partea inferioara din girus- am intalnit si notiunea de picior) din lobul parietal, unde se formează senzațiile gustative. (in aceeasi zona care deserveste și sensibilitatea cutanata a fetei)
Senzațiile gustative primare sau fundamentale sunt: dulce, sărat, acru, amar. Din combinarea în diferite proporții a celor patru tipuri de senzații gustative primare, omul poate distinge câteva sute de gusturi
degustătorii de vin pot deosebi până la
300 de gusturi diferite
mugurii gustativi sunt situați la nivelul papilelor gustative care sunt
calciforme (circumvalate)
fungiforme
foliate din mucoasa linguală (toate până acum)
papilele filiforme NU au muguri gustativi- dar au receptori tactili
Senzatia primara de gust. Identitatea substanțelor chimice specifice care stimulează receptorii pentru gust este încă incomplet cunoscută. au fost identificaticel putin
13 posibili/probabili receptori chimici în cel gustative
dpdv practic, pt analiza gustului, calitățile de percepție au fost împărțite în
patru categorii generale, numite senzații gustative primare (acru…)
Cei mai mulți dintre mugurii gustativi pot fi stimulați de doi/
sau mai multi stimuli gustativi și chiar de unii stimuli gustativi care nu intră în categoria celor primari, însă de obicei predomină una sau două dintre categoriile descrise
La contactul dintre subst sapide și celulele receptoare ale mugurelui gustativ se produce o depolarizare a acestora, cu apariția potențialului de receptor astfel:
subst chimice se leagă de molecule proteice receptoare, care pătrund în membrana microvililor și deschid canale ionice; acestea, odată deschise, permit pătrunderea ionilor de sodiu care vor depolariza celula
mugurii gustativi formează prin … papile gustative
agregare
calciforme
la baza limbii alc prin așezare un V lingual cu deschidere spre vârful limbii
fungiforme
situate pe marginile si vârful limbii
foliate
pe părtile posterioare ale limbii, ca niste cute verticale
adaptarea receptorilor gustativi se produce sub influenta unui stimul gustativ continuu, în timp scurt de
(2-3 secunde) pentru subst sărate și dulci. Sensibilitatea gustativă se restabileste complet după adaptare ( câteva scunde pt sărat și mai încet pentru gustul amar)
nervul facial inerveaza …
glasofaringian…
vagul
primele 2/3 ale limbii
treimea posterioară
restul mugurilor gustativi din epiglotă
dendritele protonilor sunt conectat cu
cel receptoare
nucleul solitar este locul unde converg fibrele
senzitive ale celor trei nervi cranieni
segmentul central e la baza girusului parietal +
ASCENDENT , unde se integrează sensibilitatea gustativă cu cea tactilă, termică, dureroasă a limbii, transmisă prin fibrele trigemenului (V)
cea mai mare sensibilitate se manifesta pentru substanțele
amare
analizator gustativ, la fel ca cel olfactiv se adaptează la
acțiunea indelungată a unui excitant
celulele de sustinere roluri
-separa cel senzoriale intre ele
-le separa de celule epiteliale inconjuratoare, aflate in structura mucoasei
polul apical intra in contact direct cu
saliva
in mugurele gustativ exista celule care se divid permanent si anume
celule bazale
celulele senzoriale trăiesc
1-2 săptămâni, după care sunt inlocuite de celule receptoare tinere
avem in jur de … muguri gustativi
10 000
gustul umami
descoperit in 1907, de Kikunae Ikeda și confirmat de cercetători în anul 2000, termenul semnificând savoare delicioasă, iar gustul unic este declanșat de alimente cum este carnea sau acidul glutamic sau de glutamatul de sodiu, prezente in unele condimente artificiale
pentru continuitatea senzației de gust, alimentele sunt
,,plimbate’’ prin mișcările limbii, pe toată suprafața receptoare.
o parte din fibrele căii gustative ajung la hip…
hipotalamus si la structuri din sistemul limbic. regiuni care sunt implicate in aprecierea gustului alimentelor consumate
uneori, stimulii reprezentati de diferite substante alimentare, declansează reflexul de vomă
bfhds
gustul e influentat de miros. cand receptorii olfactivi din cavitatea nazala sunt blocati de secretii
hrana e lipsita de gust. fara miros, cafeaua de dimineata ar fi doar amară.
în mucoasa bucală se află și erceptori
tactili, termici, nociceptori+ pt temperatura sau textura alimentelor ( ultimele doua pot intări sau diminua senzația de gust)
mugurii gustativi sunt receptori de…, în comparatie cu receptorii olfactivi care sunt receptori de distanta
de contact
bolta palatina percepe mai intens
amar și acid, mai slab dulce și sărat
faringele si epiglota percep toate
gusturile fundamentale
gustul amar nu e determinat de un singur tip de agenti chimici, ci de toate acele substanțe ce conțin
azot și alcaloizi
gustul dulce, ca si cel amar e determinat de mai multe tipuri de agenți chimici:
cetone
zaharuri
glicoli
alcooli
aldehide
esteri
gistul sarat e dat de
săruri ionizate. Formarea senzatiei de sarat necesită SI ALTE SENZAȚII GUSTATIVE
sensibilitatea gustativă e redusă la
copii, maxima la adulti și se reduce la bătrâni
Pragurile sensibilităților gustative și olfactive (practicum)
a. Pentru fiecare substanță există un prag de per3epție gustativă. Astfel, pentru substanțele acide (ex: HCJ) pragul este soluția de 0,0009 M (9/1000), pentru cele sărate (ex: NaCl) pragul este soluția de 0,01 M (1/10), pentru cele dulci (ex: zaharoză) pragul de percepție îl reprezintă soluția de 0,01 M (1/10), iar pentru substanțele amare (ex: chinina) pragul de percepție este soluția de 0,000008 M (8/100 000).
Sensibilitatea gustativă discriminativă este mică, asffel încât pentru a percepe diferențe de intensitate gustativă sunt necesare modificări de concentrație de circa 30%.
b. Testarea pragului sensibilității olfactive se face prin olfactometrie astfel: se introduce În nările unei persoane care își ține respirația aer saturat cu substanțe mirositoare cu o forță uniformă. Pragul sensibilității olfactive îl constituie cantitatea minimă de aer percepută. Sensibilitatea olfactivă discriminativă este foarte redusă ca și cea gustativă. Este necesară o variație a concentrației substanței odorante de circa 30%, pentru a fi percepute
