Analizatori - cutanat, acustico-vestibular, kinestezic Flashcards

1
Q

Descrie dermul papilar

A

aici se află papilele dermice= nişte ridicături tronconice care sunt mai evidente pe suprafața degetelor; pe suprafaţa degetelor papilele formează creste papilare, a căror întipărire dă amprentele, cu importanţă în medicina legală şi în criminalistică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Care sunt terminatiile incapsulate din derm si hipoderm si ce rol au?

A

In derm:
1.corpusculii Meissner – tactili
2. corpusculii Krause - tactili, termic –rece (funcţie secundară)
3. corpusculii Ruffini - tactili, termic –cald (funcţie secundară)

în hipoderm:
3. corpusculiiVater-Pacini, cei mai mari corpusculi – pentru sensibilitatea tactilă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Descrie receptorii tactili

A
  • sunt mecanoreceptori fiind-stimulaţi de deformări mecanice ale pielii
  • localizați în derm
  • mai numeroşi în tegumentele fără păr
    -prin stimularea lor, se generează senzaţii tactile, de presiune sau vibratorii
  • cei din partea superioară a dermului recepţionează atingerea
  • corpusculii Meissner
  • discurile Merkel
  • cei situaţi mai profund în derm recepţionează presiunea- corpusculii Ruffini
  • în profunzime:
  • corpusculii Vater-Pacini-se adaptează foarte rapid şi recepţionează vibraţiile
    -terminaţiile nervoase libere (TNL) - care pot detecta atingerea şi presiunea
    -corpusculii Golgi-Mazzoni = o varietate a corpusculilor Vater-Pacini , mai mici şi localizaţi în hipodermul pulpei degetelor
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care este definitia acuitatii tactile si ce valori are?

A

Acuitatea tactilă = distanţa minimă la care, prin stimularea a 2 puncte apropiate, persoana percepe atingerea fiecăruia dintre ele
- se caracterizează prin pragul de percepere distinctă a 2 puncte diferite
- valoarea acesteia variază între:
 2 mm la vârful limbii (acuitate tactilă mare)
 50 mm în anumite zone de pe toracele posterior (acuitate tactilă mică)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Descrie peretii casei timpanului

A
  • peretele lateral este reprezentat de timpan- separă urechea medie de cea externă
  • peretele medial prezintă fereastra ovală (superioară)+ fereastra rotundă (inferioară)
  • peretele anterior– la acest nivel se deschide trompa lui Eustachio– prin ea, casa timpanului comunică cu nazofaringele și are rolul de a egaliza presiunile pe cele 2 fețe ale timpanului
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Descrie cohleea osoasa si ce contine ea

A
  • este situat anterior de vestibul, are formă conică
    -are un ax osos central —columela - în jurul căruia melcul osos realizează (se învârte) 2 ture şi jumătate
  • pe columelă se prinde lama spirală osoasă, care este întregită de membrana bazilară a labirintului membranos şi membrana vestibulară Reissner (componente ale melcului membranos), care compartimentează lumenul melcului osos în:
     Rampa vestibulară – situată deasupra membranei vestibulare Reissner
     Rampa timpanică – sub membrana bazilară
     Canalul cohlear (melcul membranos) – între memebrana bazilară, membrana vestibulară Reissner și peretele extern al melcului osos
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Descrie structura organului lui Corti

A
  • în centrul organului se găsește un spațiu triunghiular = tunelul Corti- prin el trec fibre dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionul spiral Corti, aflat pe ramura acustică/ cohleară a nervului cranian VIII

Celule de susţinere
- se află pe laturile organului Corti
- se află la baza celulelor receptoare
- formează laturile (pereții) tunelului Corti şi au rolul de a secreta membrana reticulată prin care trec cilii celulelor receptoare

Celule receptoare auditive
- se află deasupra celulelor de susţinere şi au:
- un pol apical (vârful) cu cili auditivi care pătrund în membrana reticulată
- un pol bazal (baza) la care vin dendritele lui N1 (protoneuronul) din ganglionul spiral Corti

Membrana tectoria- se află deasupra cililor auditivi de care cilii se lovesc => îndoirea cililor => stimularea receptorilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Descrie tipurile de sunete pe care le percepe rezonatorul cu coarde al urechii interne

A

a. Baza melcului intră în rezonanță cu sunetele de frecvență înaltă – 15 000 Hz
b. Mijlocul membranei bazilare rezonează cu frecvențe medii – 5 000 Hz
c. Vârful melcului rezonează cu frecvențe joase – 20- 500 Hz

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Descrie segmentul intermediar al analizatorului acustic

A

Protoneuronul = N1: în ganglionul spiral Corti (din columelă)
- dendritele ajung la polul bazal al celulelor auditive cu cili din organul Corti
- axonii formează nervul cohlear/acustic (nerv senzorial) = ramură din nervul VIII = stato-acustic, care se îndreaptă spre punte (spre cei 2 nuclei cohleari – ventral și dorsal)

Deutoneuronul = N2: în punte, în cei 2 nuclei cohleari (ventral şi dorsal)
- axonul celui dea1 II-lea neuron se încrucişează cu cel de pe partea opusă (deci trece din stânga în dreapta şi invers), după care merge în sus (cu traiect ascendent) spre mezencefal (coliculii cvadrigemeni inferiori)

N3: în coliculii cvadrigemeni inferiori (mezencefal)
- axonul merge la metatalamus

N4: în corpii geniculaţi mediali = interni din metatalamus - component al diencefalului
- axonul merge către emisferele cerebrale pentru a se proiecta cortical

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Descrie structura cretelor ampulare

A
  • (sunt în număr de 3 pentru o ureche)
  • se află în ampulele canalelor semicirculare membranoase
  • formate din:
  • celule de susţinere
  • celule senzoriale/ receptoare care:
  • la polul apical prezintă cili are pătrund într-o cupolă gelatinoasă
    -la polul bazal se găsesc terminații dendritice ale N1= neuronilor senzitivi din ganglionul vestibular Scarpa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cine face posibila receptionarea miscarilor circulare ale capului?

A

recepționarea mișcărilor circulare ale capului este posibilă datorită orientării canalelor semicirculare în cele 3 planuri ale spațiului:
- frontal
- orizontal/ transversal
- sagital

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Care sunt fasciculele care pleaca de la nivelul celor 4 nuclei vestibulari din bulb?

A

De la acest nivel pleacă mai multe fascicule (*colaterale din calea vestibulară): 1. fasciculul vestibulo-spinal: spre MS
- controlează tonusul muscular

  1. fasciculul vestibulo-cerebelos: spre cerebel
    - controlează echilibrul static şi dinamic

3.fasciculul vestibulo-nuclear: spre nucleii nervilor III şi IV din mezencefal şi VI din punte (care controlează mușchii extrinseci ai globilor oculari)
- controlează mişcările globilor oculari, cu punct de plecare labirintic

  1. fasciculul vestibulo-talamic: spre talamus
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Care este segmentul central al analizatorului vestibular?

A

Se afla in girusul temporal superior din lobul temporal de pe faţa laterală a emisferelor cerebrale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Cine mai participa la realizarea functiei vestibulare?

A

participã și informațiile culese de la receptorii:
- musculari kinestezici
- cutanați (tact, presiune)
- optici

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Ce fel de acceleratii stimuleaza fiecare tip de receptor vestibular?

A

Receptorii otolitici nu participã la menținerea echilibrului în condițiile accelerãrilor circulare ale capului și corpului.
Receptorii maculari nu detecteazã viteza de deplasare a corpului, respectiv a capului, ci accelerația:
 cei din utriculã — accelerația orizontalã
 cei din saculã — accelerația verticalã

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Cine contribuie la informarea SNC asupra poziţiei spaţiale a corpului, a diferitelor sale segmente si gradului de contracţie a muşchilor?

A
  1. receptorii aparatului vestibular
  2. receptorii vizuali
  3. receptorii cutanați
  4. anumiţi receptori specifici care se află în aparatul locomotor (proprioceptori)
17
Q

Unde sunt situati receptorii analizatorului kinestezic?

A
  • muşchi
  • tendoane
  • articulaţii
  • periost (o foiță de țesut conjunctiv care învelește oasele)
  • ligamente
18
Q

Corpusculii Rufini - caracteristici (proprioceptori)

A
  • R pentru poziția și mișcările dintr-o articulație Localizare: în stratul superficial al capsulei articulare
19
Q

Corpusculii Vater-Pacini - caracteristici (proprioceptori)

A
  • sunt identici cu cei din piele
  • sunt sensibili la mişcări şi modificări de presiune Localizare: periost şi articulaţii
20
Q

Fusurile neuromusculare - inervatie motorie

A
  • este asigurată de axonii neuronilor somatici ɣ din cornul anterior al MS
  • axonii ajung la partea periferică = contractilă a fibrelor INTRAFUSALE – cu sac nuclear şi cu lanţ nuclear – pe care le contractă determinând întinderea porţiunii centrale, ceea ce duce la stimularea fibrelor senzitive anulospirale şi a celor „în floare”
  • impulsul nervos se transmite neuronului somatomotor α =>comenzi de contracție a FIBRELOR EXTRAFUSALE, determinând contracţia muşchiului somatic
  • Sinapsa dintre N motor (α sau ɣ) și fibra INTRA sau EXTRAFUSALĂ este o sinapsă NEUROMUSCULARĂ = PLACĂ MOTORIE (sinapsă chimică – pe bază de Ach = sinapsă colinergică)
21
Q

Descrie structura fusurilor neuromusculare

A
  1. înveliș - capsula conjunctivă
  2. 5-10 fibre musculare modificate, numite FIBRE INTRAFUSALE
    - sunt conţinute într-o capsulă conjunctivă
    - dispuse paralel cu cele extrafusale
    - au 2 porţiuni periferice contractile, iar porţiunea centrală, necontractilă, conţine nuclei
22
Q

Unde se termina segmentul intermediar al analizatorului kinestezic?

A

în emisferele cerebrale, în aria somestezică I din girusul postcentral, lobul parietal (de la căile ascendente)

23
Q

Descrie segmentul intermediar al analizatorului kinestezic

A

Impulsurile aferente de la proprioceptori sunt conduse prin două căi:  pentru sensibilitatea kinestezică (simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu), prin fasciculele spinobulbare;
 pentru sensibilitatea proprioceptivă de reglare = control al mişcării (simţul tonusului muscular), prin fasciculele spinocerebeloase ventral şi dorsal