2.Fiziologia rinosinusala

Question 1

Functiile nasului : 1.) respiratorie

Answer 1

– importanta pentru ca respiratia fiziologica se poate efectua numai pe cale nazala  duce la
dezvoltarea armonioasa a organismului si asigura procesul normal de respiratie nespecifica;
- in conditii normale – debit respirator pe cale nazala 6l/minut;
- in conditii de efort – debit respirator pe cale nazala ajunge la 60-70l/min;
- zona respiratorie nazala ocupa 4/5 din suprafata mucoasei nazale;
- la trecerea prin fosele nazale, aerul sufera 3 modificari fizice:
 incalzire – pana la temperaturade 31-34grade Celsius indiferent de temperatura mediului ambiant datorita
vascularizatiei extrem de bogate a foselor nazale si cornetelor care maresc suprafata de contact cu aerul;
 umidificare – se face in proportie de 50-60% datorita glandelor seromucoase; volumul secretor este de
1L/24h; secretia lacrimala contribuie si ea la umidificarea aerului;
 purificare – se face cu ajutorul celulelor mucociliare (clearance mucociliar); pelicula de mucus elimina
impuritatile formate din particule cu un diametru >4-5microni  filtrarea particulelor mari se face de catre
vibrizele din vestibulul nazal iar filtrarea particulelor mici se face de catre clearance-ul mucociliar;

Question 2

2.) Olfactiva

Answer 2

slab dezvoltata la om comparativ cu celelalte vietuitoare dar este indispensabila vietii deoarece
intervine in:
 Realizarea functiei de protectie:
 alimentara - prin medierea gustului, mirosul alimentelor putand creste sau scadea apetitul,
poate declansa reflexe digestive gastro-secretorii
 fata de substantele toxice din mediu – se introduc in gaze mercaptani
 Realizarea functiei sexuale – actioneaza ca inhibant sau excitant, avand un rol favorizant fata de
animale unde mirosul joaca un rol determinant;
 Diverse profesii - degustator (de vinuri/alimente), bucatari, producatorii de parfumuri, in medicina
(miros clinic - in diabet miros de acetona);
- senzatiile olfactive apar la 2-3 luni iar diferentierea se produce la 2-3ani;
- aria olfactiva este impresionata de substante volatile care se dizolva in apa si grasimi, fiind nevoie de 10 -15
grame substanta pt a declansa senzatia de miros;
- in natura sunt 30.000 de mirosuri din care omul percepe 10.000 dar distinge 200;
- sensibilitatea olfactiva depinde de starea de satietate sau de foame a individului (cu cat esti mai flamand miroase
de mai bine, la gravide si isterici);

Question 3

3.) Protectie

Answer 3

pe langa functia fizica de aparare (protectie), mucoasa pituitara prezinta posibilitatea de
protectie nespecifica datorita secretiei nazale bogate in enzime inhibitorii (lizozim) cu rol bactericid, proteaze
active, interferon, glicozide, sistem de aparare specific prin Ig A, E, M, G;

Question 4

4.) Reflexa

Answer 4

nasul este un organ care are legaturi cu o serie de organe:
 Aparatul respirator – reflexul nazopulmonar: tahipnee, bradipnee;
 Aparatul cardiovascular – reflexul nazocardiovascular: tahicardie, bradicardie;
 Aparatul digestiv – reflexe digestive;
 Pielea – reflex cutaneoturbinal;
 Glandele lacrimale – reflex trigeminolacrimal;
 Ochiul – reflex nazopupilar si fotonazal;
 Urechea – reflex otonazal;
 Organele sexuale – reflex olfactosexual;

Question 5

5.) Fonatorie

Answer 5

in pronuntia consoanelor L, M, N, G;

Question 6

6.) Cosmetica

Answer 6

morfologia piramidei nazale influenteaza estetica intervenind in realizarea contactului social;

Question 7

Fiziologia sinusurilor

Answer 7

sinusurile se golesc in inspir si se umplu in expir, fiind cavitati rezonatorii;
 Au rol estetic – sinusurile frontale si maxilare
 Au rol imunologic si usureaza greutatea capului

Question 8

Sindromul de obstructie nazala

Answer 8

= o proasta aeratie prin fosele nazale;
- se manifesta clinic prin:
 jena in respiratia nazala - cand obstructia nazala este unilaterala
 respiratie bucala – cand apare imposibilitatea de a respira pe nas  obstructie bilaterala asociata cu
hiposmie sau anosmie si cu rinolalie inchisa
- poate fi:
 Completa – se trece pe respiratia bucala; pacientul mai prezinta si anosmie, rinolalie inchisa, voce
nazonata;
 Incompleta
 Intermitenta
8
 Prelungita

Question 9

Sindromul de obstructie nazala cauze :

Answer 9

I. La sugar:
Cauze congenitale:
1. atrezie coanala
2. stenoza coanala posterioara sau anterioara
3. malformatii nazale: absenta completa/partiala a nasului, nas despicat, disostoza faciala;
4. tumori endonazale mediane: encefalocel, gliom, chist dermoid, teratom, meningocel, hemangiom;
Cauze traumatice:
1. in timpul nasterii prin trecerea barierei pelviene
2. iatrogenii prin aplicare de forceps
Cauze inflamatorii:
1. rinite acute banale
2. rinite acute specifice: gonococica, difterica, lues precoce
Cauze tumorale
II. La copii si adolescenti:
Cauze congenitale – predomina;
Cauze traumatice – deviatia posttraumatica a septului, fracturi nazale;
Cauze inflamatorii – adenoidita acuta, rinite acute si cronice, rinitele din boli infectioase, rinite alergice;
Cauze tumorale – vegetatii adenoide hipertrofiate, polipoza nazala;
Cauze iatrogene – administrarea intempestiva de medicamente, corpi straini intranazali;
III. La adult:
Cauze posttraumatice – deviatia de sept, hematom septal, abces septal;
Cauze inflamatorii – rinite cronice specifice si nespecifice, alergia;
Cauze tumorale – polipoza nazala, tumori nazosinusale si ale rinofaringelui, rinolitiaza;
Consecintele obstructiei nazale:
1. tulburari ale alimentatiei la sugar
2. intarziere in dezvoltarea psihica la copil si adolescent: apatie, tulburari de atentie si memorie, aspect de
copii prosti;
3. alterarea vocii: voce nazonata, rinolalie inchisa;
4. anosmie sau hiposmie
5. tulburari de morfogeneza a fetei prin faciesul adenoidian: capul se alungeste asemanator unui mingi de
rugby, pometii se retracteaza, piramida nazala este stransa (nas mezoliniar), dinti in prognatism, bolta palatina
ogivala
6. modificari scheletale: torace gracil in forma de butoias (in carena), matanii costale, devieri de coloana
vertebrala;
7. favorizeaza aparitia sinuzitelor, otitelor, bronsitelor;
8. tulburari reflexe: cefalee, rinita alergica, enurezis nocturn

Question 10

Sindromul secretor

Answer 10

• se manifesta printr-o crestere a secretiei de mucus numita rinoree;
• tulburarile pot fi:
   cantitative:
   hipersecretie – este o rinoree permanenta sau intermitenta, clara, uneori saraca sau bogata in
  mucus (rinoree mucoasa);
• la pacientii cu boli asociate cardiace, renale – prin intermediul rinoreei se elimina substantele toxice din
  organism;
• la batrani – apare o vasodilatatie paralitina  rinoree continua fara stranuturi si obstructie nazala;
   hiposecretie – apare in rinite cronice atrofice, ozena (pituitara este atrofiata, subtire)
   calitative - secretia poate fi:
   Apoasa – in caz de alergie
  9
   Seroasa – in faza prodromala a rinitelor acute, alergice;
   Sero-mucoasa sau mucoasa – in rinite acute sau cronice (perioada de stare)
   Mucopurulenta sau purulenta – sinuzite, sinuzite cronice, corpi straini nazali ignorati, febre
  eruptive, rinita sifilitica, rinita gonococica
   Sangvinolenta – tumori
   Crustoasa – in ozena
   Cazeoasa fetida – in sinuzita maxilara odontogena, corp endonazal ignorat

Question 11

Sindromul senzitiv si reflex

Answer 11

Tulburarile de sensibilitate se traduc prin:
1. Anestezia mucoasei – se datoreaza unor traumatisme, noxe profesionale, meningonevrite;
2. Hipoestezia – apare in rinita atrofica;
3. Hiperestezia = o crestere a sensibilitatii pituitarei sub forma de prurit, arsura, tensiune narinara;
4. Durerea - apare in diverse afectiuni – in rinite, rinite cronice, sinuzite, tumori;
- poate fi de tip reflex, de tip nevralgic sau de origine rinogena;
- cel mai frecvent apare in sinuzite si este localizata la nivelul sinusului afectat:
 in sinuzitele posterioare durerea este resimtita de bolnav in partea posterioara a orbitei, in regiunea
temporala, in vertex sau occipital;
Tulburarile reflexe – exagerarea reflexelor vasculare si a celor secretorii, reflex fotonazal, nazoplantar, reflex
cardiovascular (modificari de ritm cardiac si tensiune arteriala), reflex olfactosalivar, constipatie rinogena,
dismenoree, nevralgii;

Question 12

Sindromul olfactiv

Answer 12

1. cantitativa:
    anosmie:
    congenitala – aplazia nervului;
    castigata – mecanica (obstructie nazala), de receptie (gripa), de conducere (lezarea nervului),
   centrala (epilepsie, tumori), functionala (isterici, gravide);
    hiposmie - apare in rinite acute sau cronice;
    hiperosmie - este o calitate in general; in anumite circumstante poate indica tumora de
   medulosuprarenala;
2. calitative:
    cacosmie = perceptia unui miros neplacut; este subiectiva (o simte numai pacientul: gravide, isterici,
   epileptici) sau obiectiva (o simte si doctorul; ex: ozena, corpi straini intranazali, sinuzite sinuzita cronica
   odontogena);
    parosmie = perceptie eronata a mirosului; apare fiziologic la gravide, patologic la nevropati, epileptici;

Question 13

Sindromul vascular

Answer 13

a) Hiperemie difuza - poate sa apara in urma unei stari emotive sau in diverse afectiuni inflamatorii acute ale
pituitarei (rinite);
b) Anemia – apare fiziologic dupa utilizarea unor vasoconstrictoare, la cocainomani si patologic in rinitele
atrofice;
c) Epistaxis = scurgere de sange din fosele nazale care se poate exterioriza prin orificiile narinare sau poate fi
inghitit exteriorizandu-se prin hematemeza sau scaun melenic;
- dupa localizare epistaxisul poate fi clasificat in:
 Epistaxis anterior – este afectata pata lui Kiesselbach – apare mai ales la tineri pt ca la 30% din persoane
este superficiala, iar vasele externe se pot rupe usor in urma unor manevere intempestive; nu este periculos;
 Epistaxis posterior – este afectata artera sfenopalatina (cea mai voluminoasa ramura terminala a carotidei
externe) fiind foarte grava sau este afectata artera etmoidala posterioara (din artera carotida interna);
- este grav nu numai pt ca sangele provine din artere de calibru mare ci si prin natura bolii, fiind greu de stapanit;
10
- apare mai ales la varstnici in arterioscleroza, HTA, afectiuni tumorale;
 Epistaxisul difuz – sangerarea provine din mai multe artere de calibru mic; este grav pt ca traduce o
afectiune de cauza sangvina: leucemii, trombocitopenii;

Question 14

Epistaxisul de cauza locala

Answer 14

 epistaxis juvenil idiopatic apare la tineri printr-o lipsa de dezvoltare a mucoasei pituitare; se
repeta des, este de tip anterior si apare in urma unei expuneri la soare, dupa efort fizic, masa copioasa; dispare dupa
varsta de 25 de ani;
 epistaxis microtraumatic – apare la cei cu obiceiuri de a se scobi in nas, mai ales la copiii cu
optiuni; este nesemnificativ dpdv cantitativ;
 epistaxis din rinite acute si cronice – apare in urma unei inflamatii a pituitarei in timpul unei boli
infectioase (gripa, scarlatina), ozena, corpi straini, rinoliti;
 epistaxis posttraumatic – depinde de tipul leziunii: traumatism mic (stranut, suflatul nasului),
traumatism mediu, traumatism grav cand este lezata artera carotida interna sau maxilara;
- traumatisme chirurgicale intraoperatorii (care ingreuneaza interventia), postoperator precoce (la cateva ore),
postoperator tardiv (dupa 7 zile de la operatie);
 epistaxis tumoral – in tumori benigne (polipul sangerand al septului nazal, granulom, fibrom
rinofaringian) si in tumori maligne conjunctive si epiteliale;

Question 15

Epistaxis de cauza generala

Answer 15

 Boli infectioase: gripa, scarlatina, rujeola, tifos
 Boli cardiovasculare: ateroscleroza, insuficienta mitrala, HTA
 Boli hematologice: tulburari de staza sangvina, trombocitopenii, trombocitopenia idiopatica
(maladia), trombastenie (maladia Glanzmann), boala Willebrandt, trombopatie constitutionala, coagulopatii,
hemofilie, leucemie, Boala Waldestrom, hipocalcemia, hipofibrogenemie, hipoprotrombinemia ( epistaxis grav),
vasopatii
 Afectiuni hepatice: boli hepatice, uremie;
 Boli endocrine sau stari endocrine: epistaxis din ciclul menstrual (epistaxis catamenial), epistaxis
in primele luni de sarcina, epistaxis din menopauza, feocromocitom (datorita descarcarilor de catecolamine, creste
tensiunea sangvina si apare epistaxis);
 Boli renale - GNAD

Question 16

Examen clinic si conduita in hemostaza

Answer 16

• diagnosticul este greu de pus atunci cand bolnavul relateaza si nu il poti vedea clinic;
  Inspectie – se va stabili sediul sangerarii (uni sau bilateral);
  Narinoscopia/rinoscopia – dupa suflarea nasului pentru a elimina cheagurile cu aplicarea in prealabil a unui
  vasoconstrictor nazal;
• se masoara TA si pulsul;
• se opreste epistaxisul, se solicita un consult de interne;
• se fac investigatii paraclinice – hematologice (pentru aprecierea cantitatii de sange pierduta minor/mediu/grav si
  depistarea cauzei reale a epistaxisului anterior/posterior/difuz) constand in hemoleucograma, coagulograma,
  radiografie in caz de traumatism, eventual alte analize pana se decide etiologia;
• se examineaza pacientul si fosa nazala in scaun/culcat si in functie de ce se constata se incearca oprirea
  sangerarii (hemostaza) care se poate efectua in mai multe forme:

Question 17

Hemostaza locala

Answer 17

Prin compresiune:
- se evacueaza cheagurile de sange prin suflatul nasului si se decongestioneaza mucoasa nazala si se anesteziaza
cu mese endonazale;
11
- daca se datoreaza petei vasculare a lui Kiesselbach (epistaxis anterior) – sangerarea se opreste dupa 10min prin
compresiune exercitata de degetul bolnavului pe toata suprafata laterala a ½ cartilaginoase a piramidei (in
prealabil se poate introduce un tampon de vata imbibat in vasoconstrictor timp de 10-15minute);
Prin injectii submucoase cu adrenalina – pe masura ce se injecteaza adrenalina mucoasa capata o coloratie alba si
apare o proeminenta a zonei respective;
Tamponament compresiv anterior – in cazul sangerarilor abundente care nu au remis in urma efectuarii
manevrelor de mai sus; anestezia foselor nazale dupa care cu o pensa si cu un specul nazal se introduce in fosa
nazala mesa, pacientul fiind spitalizat;
Tamponament compresiv posterior – indicat atunci cand tamponamentul compresiv anterior a esuat sau cand au
fost lezate vasele sangvine posterioare ale foselor nazale la nivelul gaurii sfenopalatine, a coanelor sau a
cavumului; spitalizare, anestezie dupa care cu ajutorul sondei Nelaton vom introduce tamponul in fosele nazale;
Compresiunea prin balonas – dupa anestezia pituitarei se introduce prin narina un balonas hemostatic pana la
epifaringe urmand a fi umflat cu aer sau lichid; trebuie dezumflat, dezinfectat si repus cel putin o data la 24h;
Compresiunea prin burete hemostatic resorbabil – in caz de epistaxis difuz cu debit sangvin redus;
- buretele (de fibrina, Sorbacel, Surgicel)poate fi rupt, modelat, flexibil daca este umectat;
Hemostaza prin cauterizare cu substante chimice (perle de nitrat de Ag, solutie de nitrat de Ag 8-10%, Cr, acid
tricloracetic) – in caz de epistaxis anterior accesibil privirii; mucoasa devine de o culoare cenusie; nu se
cauterizeaza portiuni foarte mari, copiii, bilateral si nu se mentine contactul foarte mult cu mucoasa;
Hemostaza prin cauterizare electrica (diatermocoagulare, electrocoagulare) – epistaxis posterior
Hemostaza prin criocauterizare (cu azot lichid la nivelul petei vasculare) sau cu laser CO2 sau Argon;

Question 18

Hemostaza regionala

Answer 18

Infiltratii – la nivelul gaurii palatine posterioare, la 1cm sub rebordul alveolar al M3 superior (risc de recidiva
dupa 10-12h);
Embolizari selective
Ligaturi vasculare – ligatura arterei maxilare, ligatura arterei etmoidale anterioare si posterioare, ligatura arterei
carotide externe;

Question 19

Hemostaza generala

Answer 19

– repaus la pat, evitarea eforturilor fizice, alcoolului, cafelei, transfuzii sangvine in caz
de soc hemoragic, hemostatice;