1.Anatomia nasului Flashcards
Nasul
o structura osteo-cartilaginoasa si fibroasa in forma de piramida care face parte din extremitatea periferica
a analizatorului olfactiv;
Format din
un schelet osos - situat in portiunea superioara;
- include:
oasele proprii nazale
apofizele montante ale osului maxilar
un schelet cartilaginos - situat in partea inferioara a nasului;
- include:
cartilaje alare
cartilaje triunghiulare
cartilaje rudimentare
o structura fibroelastica care solidarizeaza oasele de cartilaj
- sunt acoperite de:
muschii piramidei nazale cu rol in mimica si respiratie
un tegument cu tesut grasos slab reprezentat - limitat in partea superioara de santul nazofrontal,
nazopalpebral, nazogenian, nazolacrimal;
Piramida nazala
- are o forma de piramida care include:
3 fete laterale – fetele anterolaterale sunt evidente, prezinta la partea inferioara aripile nazale; - fata posterioara este virtuala, corespunde foselor nazale;
3 margini – marginea anterioara (numita si linia dosului nasului) formeaza cu linia frontomentoniera (la
nivelul santului nazofrontal) unghiul estetic ideal de profil cu o valoare de 30-35grade; se termina inferior prin
lobul nazal; - cele 2 margini laterale - formate de santul nazopalpebral, nazogenian, nazolabial;
un varf (radacina nasului) – situat la nivelul santului nazofrontal, sub glabela, corespunzator radacinii
frontalului;
o baza - include cele 2 orificii narinare si columela (subcloanzon) care separa cele doua orificii nazale;
face un unghi de 90-95% cu planul frontomentonier numit unghi nazolabial cu rol estetic:
cand unghiul nazolabial este ascutit nas in cioc de papagal sau in lorneta
cand unghiul nazolabial este obtuz nas in vant - la unirea bazei cu linia dosului nasului se gaseste lobulul format de cele 2 cartilajele alare;
Vascularizatia si inervatia
Vascularizatia arteriala este data de:
lateral si inferior artera faciala prin artera dorsala a nasului (sistem carotidian extern)
superior artera oftalmica prin artera nazala (sistem carotidian intern)
Drenajul venos se face in:
vena faciala care dreneaza in sistemul jugular extern
vena oftalmica prin vena nazofrontala si angulara care dreneaza in sinusul cavernos infectiile ariei
nazale sau ale lobului nazal se pot complica cu tromboflebita de sinus cavernos;
Drenajul limfatic se face in ggl subangulomandibulari si parotidieni;
2
Inervatia:
senzitiva - data de primele 2 ramuri ale trigemenului (oftalmica si maxilara) prin nervul nazal extern si
intern si prin nervul suborbitar;
motorie - data de nervul facial;
Fosele nazale
- se constituie prin septarea cavitatii nazale, portiune a nasului situata in grosimea masivului facial;
- au forma unui paralelipiped;
- trimite in oasele vecine prelungiri numite sinusuri (frontal, maxilar, etmoidal, sfenoidal);
Raporturi:
superior – etajul anterior si mijlociu al bazei craniului
inferior – cavitatea bucala
in afara si in sus – orbita
in afara, in jos si inainte – sinusul maxilar
in afara, in jos si inapoi – fosa pterigomaxilara
inapoi superior – sinus sfenoidal
inapoi inferior – orificiile coanale care o separa de rinofaringe
inainte – orificiile foselor nazale
Fosele nazale prezinta :
o portiunea anterioara vestibul nazal
o portiune posterioara fosele nazale propriu-zise
Vestibulul nazal
partea cea mai anterioara a foselor nazale;
- este tapetat de un epiteliu modificat (intre epiderm si mucoasa) si contine vibrize (fire de par) si glande sebacee
(locul de origine al furunculilor nazali care poate evolua spre sinusul cavernos);
- scheletul este cartilaginos – format din cartilaj alar cu aspect de potcoava care asigura rigiditatea aripioarelor
nazale; medial, cele 2 cartilaje alare se alipesc si alcatuiesc columela;
- granita interna dintre vestibulul nazal si fosa nazala este asigurata de limen nasi (=o valva nazala interna
reprezentata de marginea inferioara a cartilajelor triunghiulare, cea mai stramta portiune a foselor nazale cu rol in
respiratia nazala);
Fosele nazale propriu-zise
– limitate:
anterior limen nasi
posteroinferior coane
posterosuperior peretele anterior al sinusului sfenoidal
superior santul format de lama ciuruita a osului etmoid si masele laterale ale corpului osului etmoid si
partea inferioara a sinusului frontal
Peretii foselor nazale
Peretele extern – cel mai important in fiziologia nasului;
- format din apofiza verticala a osului palatin, hiatul osului maxilar si cornetul inferior;
- cuprinde 2 etaje:
Etaj etmoidal (posterosuperior) – separa fosa nazala de orbita
Etaj maxilar (inferior) – separa fosa nazala de sinusul maxilar inainte si de fosa pterigomaxilara inapoi
- pe langa scheletul osos de sustinere exista si niste proeminente osoase numite cornete;
- cornetele in numar de trei - provin din masele laterale ale osului etmoid:
a. cornet inferior - este os indepedent
b. cornet mijlociu
c. cornet superior (al lui Mortgany)
d. cornetul lui Zuckerkandl
- pe sectiune, cornetele au aspectul unei virgule si li se descriu:
3
un cap = extremitatea anterioara
un corp
o coada = extremitatea posterioara
- intre peretele intern al cornetului si peretele extern al foselor nazale se delimiteaza un spatiu numit meat
superior, mijlociu, inferior;
- meatul inferior – la 3cm de orificiul narinar se deschide canalul nazolacrimal;
- meatul mijlociu –
in portiunea anterioara, la nivelul hiatului semilunar se deschide sinusul frontal prin canalul nazofrontal;
inapoi lui se deschide orificiul de dren al sinusului maxilar care poate fi unic (ostiumul sinusului maxilar)
sau multiplu (orificiile accesorii a lui Giraldes);
inapoia acestui canal, langa baza apofizei unciforme se deschid celulele etmoidale anterioare printr-un
canal unic actionand ca un sinus de sine statator;
- meatul superior – se deschid celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal;
Peretele intern (septul nazal) – separa fosele nazale; format dintr-o portiune cartilaginoasa si una osoasa
(vomer, lama patrulatera a etmoidului);
- este acoperit de o mucoasa foarte aderenta;
- la 1,5cm de orificiul narinar inferior, de ambele parti ale septului nazal, exista cate un pachet vascular numit pata
vasculara Kiesselbach rezultata din confluenta unor ramuri vasculare provenite din artera etmoidala anterioara si
posterioara, artera palatina descendenta, artera subcloanzonului, artera sfenopalatina;
- datorita traumatismelor septul poate produce obstructia completa a unei fose nazale;
peretele inferior – forma patrulatera, orizontal, format din lama orizontala a osului palatin si apofiza
palatina a osului maxilar;
peretele superior – aici este situata zona olfactorie a foselor nazale; prezinta:
o zona frontonazala anterioara – formata din osul propriu nazal si spina nazala a osului frontal;
o zona etmoidala posterioara – formata din lama ciuruita a etmoidului si procesul etmoidal al
sfenoidului;
peretele posterior – prezinta:
zona sfenoidala –prezinta orificiile de deschidere ale sinusurilor sfenoidale;
zona subsfenoidala – prezinta coanele (orificii de comunicare ale foselor nazale cu rinofaringele);
peretele anterior – orificiile nazale interne (limen nasi) care separa vestibulul de fosa nazala propriu-zisa;
Mucoasa foselor nazale sau pituitara
1) zona vestibulara – tapetata de un invelis cutanat urmata de o mucoasa respiratorie care se intinde pana la
capul cornetului mijlociu si inferior;
2) zona olfactiva – mucoasa neteda, saraca in glande cu mucus; are culoare galbuie sau bruna ,,locus luteus”
(pata galbena); epiteliul este de tip cilindric, stratificat cu celule olfactosenzoriale Schultze cu prelungire periferica
(cili) si una centrala (axon) care strabat orificiile lamei ciuruite a osului etmoid si ajung la bulbul olfactiv;
- in partea superioara mucoasa este modificata continand numeroase glande Bowman cu o secretie lipidica ce
dizolva particulele odoactive aglomerate la nivelul lamei ciuruite a etmoidului
3) zona respiratorie – se intinde pe 4/5 din suprafata totala a mucoasei; are o culoare rosu aprins cu celule
cilindrice, ciliate dispuse stratificat, celule mucipare caliciforme si celule bazale;
- corionul este format din fibre de tesut conjunctivo-elastic cu elemente vasculare mai ales venoase de tip cavernos
la nivelul cornetelor si contine glande de tip acinos cu celule mucoase si seroase;
- la nivelul cornetelor mucoasa acopera un tesut conjunctiv cu lacune vasculare care actioneaza erectil: se dilata la
frig si se contracta la caldura;
Vascularizatia si inervatia Mucoasei
Vascularizatia arteriala:
sistem carotidian intern – a. etmoidala anterioara si posterioara, a. oftalmica;
sistem carotidian extern - a. sfenopalatina, a. pterigopalatina, a. subcloanzonului;
Drenajul venos:
4
anterior – vena faciala
posterior – plexul venos pterigopalatin
superior – vena oftalmica sinus cavernos
Drenajul limfatic – ggl parotidieni, subdigastrici si retrofaringieni laterali
Inervatia senzitiva este tributara trigemenului prin nervul oftalmic si maxilar;
Inervatia vegetativa parasimpatica este tributara nervului facial si glosofaringian care formeaza nervul vidian;
Inervatia vegetativa simpatica determina vasoconstrictie, apartine plexului carotidian, provine din nucleul simpatic
cervical superior si vine la nivelul foselor nazale tot prin nervul vidian;
Inervatia olfactiva/senzoriala – protoneuronului caii olfactive (celule neurosenzoriale Schultze), deutoneuronul –
in bulbii olfactivi deasupra lamei ciuruite, de o parte si de alta a crista galli; neuronul al 3-lea este in hipotalamus
la nivelul corpului calos;
Sinusul maxilar
1) Sinusul maxilar = cavitate pneumatica sapata in corpul maxilarului anexata fiecarei fose nazale cu care
comunica prin ostiumul maxilar (volum maxim 14-15ml);
- cel mai mare, exista la nastere, este asimetric si are forma de piramida triunghiulara;
- poate fi septat;
a) Baza sau peretele intern (septul inter-sinuso-nazal)
- prezinta ostiumul sinusului maxilar sau ostiumuri secundare (orificiile accesorii ale lui Giraldes) care dreneaza
in meatul mijlociu;
- situatia lui nu permite evacuarea spontana dar intr-un sinus sanatos eliminarea secretiilor se face prin miscarea
cililor vibratili;
- in portiunea antero-inferioara acest perete poate fi perforat cu trocarul atunci cand se face punctie sinusala sau
cand se asigura drenajul din cura radicala Dencker si Caldwell-Luc;
- in portiunea postero-superioara se gaseste triunghiul anatomic al lui Vilar Fiol prin care se realizeaza abordul
sinusului emoidal eventual sfenoidal in cura Petrantoni-De- Lima;
b) peretele superior vine in raport cu orbita fiind strabatut de canalul suborbitar;
- poate fi dehiscent sinusul maxilar comunica cu orbita;
- prezinta importanta din 2 motive:
lovitura puternica peste globul ocular poate produce protruzia globului in sinus maxilar
din sinus se poate transmite infectia la orbita
c) peretele anterior sau jugal - este peretele de abord chirurgical;
- are 2 repere importante: fosa canina si gaura suborbitara;
- poate contine resturi paradentare care duc la chiste iar la copilul mic germenii dintilor definitivi;
d) peretele posterior (corespunde tuberozitatii maxilare) vine in raport cu fosa pterigomaxilara deci cu
artera maxilara interna, artera sfenopalatina si palatina descendenta;
- este peretele de abord chirurgical pt ligatura arterei maxilare interne in epistaxis posterior incoercibil;
- marginea inferioara a sinusului maxilar vine in raport cu PM2, M1 si M2 care pot avea radacini intrasinusale
dand o patologie numita sinuzita maxilara odontogena;
- sinusul se dezvolta complet numai dupa aparitia dentitiei definitive;
Sinusul frontal
doua cavitati pneumatice, asimetrice, dezvoltate in grosimea osului frontal, separate prin
septul intersinusal care comunica prin canalul nazo-frontal cu fosa nazala;
- se dezvolta dupa varsta de 7 ani si este complet dezvoltat la varsta de 14-15ani;
- are forma unei piramide, uneori poate fi absent uni sau bilateral;
- poate avea prelungiri deasupra orbitei pana aproape de sa;
- are un debit de 5-7ml;
- prezinta:
5
un perete anterior - vine in raport inafara cu regiunea sprancenoasa si inauntru cu bosa frontala mijlocie;
abord chirurgical in cura radicala a sinusului frontal Ogstron- Luc;
un perete inferior (planseul) - prezinta un infundibul si un orificiu posterior al canalului nazofrontal; abord
chirurgical in trepanopunctie;
un perete posterior (cerebral) - vine in raport cu fosa cerebrala anterioara (meninge, lob frontal);
- uneori este dehiscent pericol de a transmite infectia in caz de sinuzita frontala in endocraniu si pericol de a se
dezvolta un abces frontal cerebral, extradural, subdural;
un perete intersinusal uneori dehiscent
Sinusul etmoidal
format din 10-12 celule grupate intr-un sistem anterior si posterior fiecare cu canal de dren:
a) sinusul etmoidal anterior dreneaza prin ostium in meatul mijlociu si se comporta ca o singura celula;
Patologie:
bula etmoidala (celula anterioara devine de marimea unei cirese dand obstructie nazala si anosmie
mecanica)
la nivelul apofizei montante numita agger nasi (poate da obstructie si anosmie mecanica)
b) sinusul etmoidal posterior – se dreneaza in meatul superior;
- cea mai importanta celula etmoidala posterioara este celula lui Onodi care se insinueaza uneori posterior in
sinusul sfenoidal si cand este inflamata (in nevrita de nerv optic) poate da cecitate;
Sinusul sfenoidal
sunt 2 in corpul sfenoidal la unirea fosei cerebrale anterioare cu cea mijlocie;
- se dezvolta in a doua decada de viata;
- uneori septul poate lipsi;
- au o capacitate de 0,5-3ml;
- abordul chirurgical se face prin trepanarea peretelui anterior pe cale nazala transseptata (cura radicula HirschSegura) sau pe cale trans-maxilo-etmoidala;
- se dreneaza in spatele cornetului superior;
peretele superior - raport cu saua turceasca (unde este hipofiza), orificiul nervului optic si chiasma optica;
la nastere in acest sinus mai pot sa persiste rar resturi din canalul lui Ratke care migreaza spre bolta rinofaringelui
spre amigdala faringiana a lui Luscka;
peretele posterior - raport cu apofiza bazilara pe care este situata puntea lui Varolio;
peretele inferior - raport cu amigdala faringiana a lui Luscka;
peretele lateral – raporturi cu artera carotida interna, sinus cavernos, nervul optic, oculomotor comun,
trohlear, trigemen, abducens;
