19. 19. Dregătorii publice și dregătorii de curte în Țara Românească și Moldova Flashcards
definirea dregătoriilor publice și a celor de curte
dregatorii publice= functionarii inalti indeplineau atributii publice, mai exact judecatoresti si fiscale
de curte= indeplineau atributii de curte, mai exact atributii administratice, de protocol la curte
dregătorii publici și atribuțiile lor
banul= dregator principal din tara ro= in oltenia conduce administratia, judecator cu dreptul de pronuntare a sentinei capitale
Vornicul - inițial a fost conducător curte domnești: trepta la cumulat cele mai importante atribuții judecătorilor în Tara Română și Moldova: in Moldova au existat doi vonici, în perioada impărțirii țărilor între urmașii ani Alexandru cel Bun și permancnt din secolul al XVI-Ilea;
Logolatul era conducător cancelariei domnești, ocupându-se de redactarca actelor domnești, punca sigiliul domnese pe aceste acte, iar treptat devine primul dregător în sfatul domnese:
Vistierul se ocupă de administrația fiscală a țării, de evidența veniturilor și cheliuielilor, a contribuabililor și a seutiților :
Spătarul conducând corpul de oaste călare, dar purta și spada dommului la ceremonii.
Pârcălabii - aveau atribuții administrative și judecătorești în teritoriul circumscris jurisdicțional lor, adică a ținutului din jurul cetăților:
Armașul- apare în documente în timpul lui Ștefan cel Mare și al lui Vlad Tepeș. avea sarcina îndeplinirii pedepselor decise de donsi de sfat:
Portarul - în Tara Româneasă sE hotărnicirea moșiilor, de primirea soliilor la curte. iar in Moldova soliile erau imite de ușar;
portarul de Suceava, care avea și atribuții militare, a fost chiar membru al Sfatului domnese o perioadă în timpul lui Ștefan cel Mare
: Hatmanul - apare în secolul al XVI-lea, ca substitut al portarului în Moldova; principala atribuție era cea militară, pe care a preluat-o de la portarii și pârcălabi; în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, hatmanul a ocupat locul al patrulei în sfatul domnesc, treptat cumulând și atribuții fiscale; avca un rol mai important în Tara Românească în domeniul militar,
dregătorii de curte și atribuțiile lor
Postelnicul era dregătorul cel mai apropiat de persoana voievodului, putând intra în iatacul domnului chiar și nechemat .; treptat a dobândit sarcina de a introduce soliile și cei veniți în audiență la domnitor; cra ultimul membru al sfatului domnesc, numărul lor crescând în secolul al XVI-lea;
Medelnicerul - i turna apă domnului pentru a-și spăla mâinile; în secolul al XVI-lea marele medelnicer era membru al Sfatului domnesc;
Paharnicul - se ocupă de aprovizionare și de ospețele domnești, în special cu vin; gusta vinul înainte de a fi servit de domn, pentru a a verifica dacă nu era otrăvit și va apărea mai târziu Sfatul domnesc;
Stolnicul - răspundea de masa voievodului și de servirea acestuia la ospețe, precum și de aprovizionare cu alimente;
Clucerul - răspundea de magaziile și depozitele domnești, iar în Moldova există și jitnicerul, care se ocupă de depozitele de grâne;
Pitarul - pregătirea pâinei pentru domn și pentru slujitorii sau ostași cu rație zilnică de pâine; în secolul al XVII-lea a devenit membru al sfatului;
Slugerul - se Ieupa cu aprovizionarea si distribuirea ratiilor de carne
Comsul - avea grija grajdurilor și a cailor domneși: Șetrarul - a apărut în secolul al XVI-lea și se ocupă de corturile armatei în timp de război; rolul său sporește în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când apare în sfat:
Aga - a apărut în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, fiind comandant pedestrașilor, subordonat spătarului în Țara Românească și hatmanului în Moldova;
La mijlocul secolului al XV-lea dregătorii au început să ocupe un rol mai important în sfatul domnesc. La fincle aceluiași secol sfatul domnesc ajunge să fie format numai din dregători și foști dregători. Dregătorii nu aveau frunze, fiind răsplătiți cu danii și scutiri de către domn, cu plata serviciilor prestate locuitorilor (judecăți, hotărnicii, strângerea dărilor), cu daruri. La finalul secolului al XVI-lea Sfatul domnesc a început să se cheme divan, sub influența otorsan.
sfatul domnesc – componență, evoluție și atribuții
era format din marii boieri, cu dregatorii sau fara dar si de clerul inalt. actele domniei nu aveau nicio inseninatate daca lipsea acordul sfatului
in md 20-30 membri iar in tara ro 10 15
ordinea mentionarii sustinea locul pe care l detinea fiecare in cadrul sfatului domnesc
de obicei primii erau proprietarii de pamant- purtau denumirea de pan/jupan in md iar in tro de vlastel sau vel
sf domnesc il asista pe domn in politica ext si interna
