probele mijloacele de probe si procedeele probatorii

Question 1

Art. 97: Proba şi mijloacele de probă

Answer 1

(1)Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau
inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea
împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea
adevărului în procesul penal.
(2)Proba se obţine în procesul penal prin următoarele mijloace:
a)declaraţiile suspectului sau ale inculpatului;
b)declaraţiile persoanei vătămate;
c)declaraţiile părţii civile sau ale părţii responsabile civilmente;
d)declaraţiile martorilor;
e)înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace
materiale de probă;
f)orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
(3)Procedeul probatoriu este modalitatea legală de obţinere a mijlocului de probă.

Question 2

Art. 98: Obiectul probaţiunii

Answer 2

Constituie obiect al probei:

a) existenţa infracţiunii şi săvârşirea ei de către inculpat;
b) faptele privitoare la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă;
c) faptele şi împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii;
d) orice împrejurare necesară pentru justa soluţionare a cauzei.

Question 3

Art. 99: Sarcina probei-in functie de actiunea penala/civila-dreptul suspectului/inculpatului-dreptul tututor subiectilor principali

Answer 3

(1)În acţiunea penală sarcina probei aparţine în principal procurorului, iar în acţiunea civilă,
părţii civile ori, după caz, procurorului care exercită acţiunea civilă în cazul în care persoana
vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă.
(2)Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi
dovedească nevinovăţia, şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare.
(3)În procesul penal, persoana vătămată, suspectul şi părţile au dreptul de a propune
organelor judiciare administrarea de probe.

Question 4

Art. 100: Administrarea probelor-respingerea cererii de probe si in ce situatii este posibila

Answer 4

(1)În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează probe atât
în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere.
(2)În cursul judecăţii, instanţa administrează probe la cererea procurorului, a persoanei
vătămate sau a părţilor şi, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru
formarea convingerii sale.
(3)Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în
cursul judecăţii se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare.
(4)Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe
atunci când:
a)proba nu este relevantă în raport cu obiectul probaţiunii din cauză;
b)se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost
administrate suficiente mijloace de probă;
c)proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu;
d)proba este imposibil de obţinut;
e)cererea a fost formulată de o persoană neîndreptăţită;
f)administrarea probei este contrară legii.

Question 5

Art. 101: Principiul loialităţii administrării probelor-3 chestii interzise-2 tin de metodele de obtinere a probelor si una tine de o interdictie ce afecteaza organele judiciare

Answer 5

(1)Este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi
promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe.
(2)Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de aşi aminti şi de a relata în mod conştient şi voluntar faptele care constituie obiectul probei.
Interdicţia se aplică chiar dacă persoana ascultată îşi dă consimţământul la utilizarea unei
asemenea metode sau tehnici de ascultare.
(3)Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să
provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul
obţinerii unei probe

Question 6

Art. 102: Excluderea probelor obţinute în mod nelegal-ce probe nu pot fi folosite, prima ipoteza tine de savarsirea unei infractiuni-probele nelegale in procesul penal-nulitatea actului-ce inseamna excluderea unei probe

Answer 6

(1)Probele obţinute prin tortură, precum şi probele derivate din acestea nu pot fi folosite în
cadrul procesului penal.
(2)Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.
(3)Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin
care aceasta a fost administrată determină excluderea probei.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin.
(3) şi constată că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma “excluderea
probei”, din cuprinsul lor, se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.
(4)Probele derivate se exclud dacă au fost obţinute în mod direct din probele obţinute în mod
nelegal şi nu puteau fi obţinute în alt mod

Question 7

Art. 103: Aprecierea probelor

Answer 7

(1)Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a
organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
(2)În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa
hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci
când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
(3)Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării
pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale
colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.

Question 8

Art. 104: Persoanele audiate în cursul procesului penal

Answer 8

În cursul procesului penal, în condiţiile prevăzute de lege, pot fi audiate următoarele
persoane: suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă
civilmente, martorii şi experţii.

Question 9

Art. 105: Audierea prin interpret

Answer 9

(1)Ori de câte ori persoana audiată nu înţelege, nu vorbeşte sau nu se exprimă bine în limba
română, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau
ales de părţi ori persoana vătămată, dintre interpreţii autorizaţi, potrivit legii.
(2)În mod excepţional, în situaţia în care se impune luarea urgentă a unei măsuri procesuale
sau dacă nu se poate asigura un interpret autorizat, audierea poate avea loc în prezenţa
oricărei persoane care poate comunica cu cel ascultat, organul judiciar având însă obligaţia de
a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este posibilă.
(3)Dacă persoana audiată este surdă, mută sau surdo-mută, audierea se face cu participarea
unei persoane care are capacitatea de a comunica prin limbajul special. În această situaţie
comunicarea se poate face şi în scris.
(4)În cazuri excepţionale, dacă nu este prezentă o persoană autorizată care poate comunica
prin limbajul special, iar comunicarea nu se poate realiza în scris, audierea persoanelor
prevăzute la alin. (3) se va face cu ajutorul oricărei persoane care are aptitudini de
comunicare, dispoziţiile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

Question 10

Art. 106: Reguli speciale privind ascultarea-una tine de persoana celui ascultat-cum mai poate fi audiata persoana aflata in detentie-prezenta avocatlui

Answer 10

(1)Dacă, în timpul audierii unei persoane, aceasta prezintă semne vizibile de oboseală
excesivă sau simptomele unei boli care îi afectează capacitatea fizică ori psihică de a participa
la ascultare, organul judiciar dispune întreruperea ascultării şi, dacă este cazul, ia măsuri
pentru ca persoana să fie consultată de un medic.
(2)Persoana aflată în detenţie poate fi audiată la locul de deţinere prin videoconferinţă, în
cazuri excepţionale şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei
desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.
(3)În cazul prevăzut la alin. (2), dacă persoana audiată se află în vreuna dintre situaţiile
prevăzute la art. 90, ascultarea nu poate avea loc decât în prezenţa avocatului la locul de
deţinere.

Question 11

Art. 107: Întrebările privind persoana suspectului sau a inculpatului

Answer 11

(1)La începutul primei audieri, organul judiciar adresează întrebări suspectului sau
inculpatului cu privire la nume, prenume, poreclă, data şi locul naşterii, codul numeric
personal, numele şi prenumele părinţilor, cetăţenia, starea civilă, situaţia militară, studiile,
profesia ori ocupaţia, locul de muncă, domiciliul şi adresa unde locuieşte efectiv şi adresa la
care doreşte să îi fie comunicate actele de procedură, antecedentele penale sau dacă împotriva
sa se desfăşoară un alt proces penal, dacă solicită un interpret în cazul în care nu vorbeşte sau
nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, precum şi cu privire la orice alte date
pentru stabilirea situaţiei sale personale.
(2)Întrebările prevăzute la alin. (1) se repetă la audierile ulterioare doar atunci când organul
judiciar consideră necesar.

Question 12

Art. 108: Comunicarea drepturilor şi a obligaţiilor

Answer 12

(1)Organul judiciar comunică suspectului sau inculpatului calitatea în care este audiat, fapta
prevăzută de legea penală pentru săvârşirea căreia este suspectat sau pentru care a fost pusă în
mişcare acţiunea penală şi încadrarea juridică a acesteia.
(2)Suspectului sau inculpatului i se aduc la cunoştinţă drepturile prevăzute la art. 83,
precum şi următoarele obligaţii:
a)obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în
cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în
cazul sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă;
b)obligaţia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-ise atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, citaţiile şi orice alte acte comunicate la
prima adresă rămân valabile şi se consideră că le-a luat la cunoştinţă.
(3)În cursul urmăririi penale, înainte de prima audiere a suspectului sau inculpatului, i se aduc
la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (2). Aceste drepturi şi obligaţii i se
comunică şi în scris, sub semnătură, iar în cazul în care nu poate ori refuză să semneze, se va
încheia un proces-verbal.
(4)Organul judiciar trebuie să aducă la cunoştinţa inculpatului posibilitatea încheierii, în
cursul urmăririi penale, a unui acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei, iar în cursul
judecăţii posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevăzute de lege, ca urmare a
recunoaşterii învinuirii

Question 13

Art. 109: Modul de ascultare-2 drepturi ale suspectului/inculpatului in timpul audierii

Answer 13

(1)După îndeplinirea dispoziţiilor art. 107 şi 108, suspectul sau inculpatul este lăsat să declare
tot ceea ce doreşte referitor la fapta prevăzută de legea penală care i-a fost comunicată, după
care i se pot pune întrebări.
(2)Suspectul sau inculpatul are dreptul să se consulte cu avocatul atât înainte, cât şi în cursul
audierii, iar organul judiciar, când consideră necesar, poate permite acestuia să utilizeze
însemnări şi notiţe proprii.
(3)În cursul audierii, suspectul sau inculpatul îşi poate exercita dreptul la tăcere cu privire la
oricare dintre faptele ori împrejurările despre care este întrebat.

Question 14

Art. 110: Consemnarea declaraţiilor

Answer 14

(1)Declaraţiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În declaraţie se
consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menţionându-se cine le-a formulat,
şi se menţionează de fiecare dată ora începerii şi ora încheierii ascultării.
(2)Dacă este de acord cu conţinutul declaraţiei scrise, suspectul sau inculpatul o semnează.
Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt
indicate în finalul declaraţiei, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului.
(3)Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar
consemnează acest lucru în declaraţia scrisă.
(4)Declaraţia scrisă este semnată şi de organul de urmărire penală care a procedat la audierea
suspectului sau a inculpatului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de preşedintele
completului de judecată şi de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei
vătămate, părţii civile sau părţii responsabile civilmente, dacă aceştia au fost prezenţi, precum
şi de interpret când declaraţia a fost luată printr-un interpret.
(5)În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu
mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru
se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului
pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.

Question 15

Art. 111: Modul de audiere a persoanei vătămate

art 1-5-ce intrebari i se adreseaza–ce drepturi i se aduc la cunostiinta-daca inculpatul este privat de libertatate-consemnarea declaratiei

Answer 15

(1)La începutul primei audieri, organul judiciar adresează persoanei vătămate întrebările
prevăzute la art. 107, care se aplică în mod corespunzător.
(2)Persoanei vătămate i se aduc la cunoştinţă următoarele drepturi şi obligaţii:
a)dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se
desemna un avocat din oficiu;
b)dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;
c)dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, în
condiţiile prevăzute de lege;
d)dreptul de a fi încunoştinţată cu privire la desfăşurarea procedurii, dreptul de a formula
plângere prealabilă, precum şi dreptul de a se constitui parte civilă;
e)obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare;
f)obligaţia de a comunica orice schimbare de adresă;
g)[textul din Art. 111, alin. (2), litera G. din partea 1, titlul IV, capitolul II, sectiunea 3 a fost
abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 71. din titlul III din Legea 255/2013]
(3)Dispoziţiile art. 109 alin. (1) şi (2) şi ale art. 110 se aplică în mod corespunzător.
(4)În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace
tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau
atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este
posibilă.
(5)Persoanei vătămate i se aduce la cunoştinţă cu ocazia primei audieri faptul că, în cazul în
care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de
libertate, poate să fie informată cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea
acestuia

Question 16

Art. 111: Modul de audiere a persoanei vătămate

art 6-10-in cazul in care pt persoanele vatamate au fost stabilite nevoi specifice de protectie-victimele violenteei sexuale=declaratia cand se ia si ce reprezinta

Answer 16

(6)În cazul persoanelor vătămate pentru care a fost stabilită în condiţiile legii existenţa
unor nevoi specifice de protecţie, organul judiciar poate dispune una sau mai multe
dintre următoarele măsuri, atunci când este posibil şi când acesta apreciază că nu se
aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor:
a)audierea acestora în incinte concepute sau adaptate acestui scop;
b)audierea acestora prin intermediul sau în prezenţa unui psiholog sau a altui specialist în
consilierea victimelor;
c)audierea acestora, cât şi eventuala lor reaudiere se realizează de aceeaşi persoană, dacă
acest lucru este posibil şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei
desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.
(7)Audierea de către organele de cercetare penală a persoanelor vătămate care au fost victime
ale infracţiunii de violenţă în familie, prevăzută de art. 199 din Codul penal, ale infracţiunilor
de viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor şi corupere sexuală a minorilor, prevăzute
la art. 218-221 din Codul penal, ale infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului,
prevăzută la art. 197 din Codul penal, hărţuire, prevăzută de art. 208 din Codul penal, şi
hărţuire sexuală, prevăzută de art. 223 din Codul penal, precum şi în alte cazuri în care, din
cauza împrejurărilor comiterii faptei, acest lucru se apreciază ca fiind necesar, se efectuează
numai de către o persoană de acelaşi sex cu persoana vătămată, la cererea acesteia, cu
excepţia cazului când organul judiciar apreciază că aceasta aduce atingere bunei desfăşurări a
procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.
(8)Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice
audio sau audiovideo este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea nu este
posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia persoanei vătămate, cu indicarea concretă a
motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.
(9)Audierea persoanei vătămate de către organul judiciar care a înregistrat o plângere cu
privire la săvârşirea unei infracţiuni se desfăşoară de îndată, iar, dacă acest lucru nu este
posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate.
(10)Declaraţia dată de persoana vătămată în condiţiile alin. (9) constituie mijloc de probă
chiar dacă a fost administrată înainte de începerea urmăririi penale.

Question 17

Art. 113: Protecţia persoanei vătămate şi a părţii civile-cand se pot dispune-persoane prezumate a fi intr-una dintre aceste situatii-obligatii organe judiciare in acest caz si renuntarea la drepturi-dreptul persoanelor la audieri-daca nu se poate stabili varsta

Answer 17

(1)Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege referitoare la statutul de martor
ameninţat sau vulnerabil ori pentru protecţia vieţii private sau a demnităţii, organul de
urmărire penală poate dispune faţă de persoana vătămată ori faţă de partea civilă măsurile de
protecţie prevăzute la art. 124-130, care se aplică în mod corespunzător.
(2)Sunt prezumate vulnerabile victimele copii, victimele care sunt în relaţie de dependenţă
faţă de autorul infracţiunii, victimele terorismului, ale criminalităţii organizate, ale traficului
de persoane, ale violenţei în cadrul relaţiilor apropiate, ale violenţei sexuale sau ale
exploatării, victimele infracţiunilor săvârşite din ură şi victimele afectate de o infracţiune din
cauza prejudecăţilor sau din motive de discriminare care ar putea avea legătură în special cu
caracteristicile lor personale, victimele cu dizabilităţi, precum şi victimele care au suferit un
prejudiciu considerabil ca urmare a gravităţii infracţiunii.
(3)Dacă persoana vătămată sau partea civilă se află în vreuna dintre situaţiile prevăzute la
alin. (2), organul de urmărire penală îi aduce la cunoştinţă măsurile de protecţie care pot fi
luate, conţinutul lor şi posibilitatea de a renunţa la acestea. Renunţarea persoanei vătămate
sau a părţii civile la luarea măsurilor de protecţie se consemnează în scris şi se semnează de
către aceasta, în prezenţa reprezentantului legal, dacă este cazul.
(4)Reaudierea persoanei vătămate se face numai dacă acest lucru este strict necesar pentru
desfăşurarea procesului penal.
(5)La audiere, persoana vătămată poate fi însoţită, la cererea sa, de către reprezentantul său
legal şi de către o altă persoană desemnată de către persoana vătămată, cu excepţia cazului în
care organul judiciar decide motivat în sens contrar.
(6)Ori de câte ori organul judiciar nu poate stabili vârsta persoanei vătămate şi există motive
pentru a se considera că aceasta este minor, persoana vătămată va fi prezumată a fi minor.

Question 18

Art. 114: Persoanele audiate ca martor-cine poate fi audiat ca martor-obligatiile martorului-prioritatea calitatii de martor–cine mai poate fi audiat ca martor

Answer 18

(1)Poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoştinţă despre fapte sau
împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală.
(2)Orice persoană citată în calitate de martor are următoarele obligaţii:
a)de a se prezenta în faţa organului judiciar care a citat-o la locul, ziua şi ora arătate în citaţie;
b)de a depune jurământ sau declaraţie solemnă în faţa instanţei;
c)de a spune adevărul.
(3)Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de expert sau de avocat, de mediator ori
de reprezentant al uneia dintre părţi sau al unui subiect procesual principal, cu privire la
faptele şi împrejurările de fapt pe care persoana le-a cunoscut înainte de a dobândi această
calitate.
(4)Pot fi audiate în calitate de martor şi persoanele care au întocmit procese-verbale în
temeiul art. 61 şi 62

Question 19

Art. 116: Obiectul şi limitele declaraţiei martorului-asupra a ce este audiat-asupra a ce se poate extinde audierea-ce nu pot face obiectul declaratiei-cand ar putea totusi

Answer 19

(1)Martorul este audiat asupra unor fapte sau împrejurări de fapt care constituie obiectul
probaţiunii în cauza în care a fost citat.
(2)Audierea martorului poate fi extinsă asupra tuturor împrejurărilor necesare pentru
verificarea credibilităţii sale.
(3)Nu pot face obiectul declaraţiei martorului acele fapte sau împrejurări al căror secret ori
confidenţialitate poate fi opusă prin lege organelor judiciare.
(4)Faptele sau împrejurările prevăzute la alin. (3) pot face obiectul declaraţiei martorului
atunci când autoritatea competentă sau persoana îndreptăţită îşi exprimă acordul în acest sens
sau atunci când există o altă cauză legală de înlăturare a obligaţiei de a păstra secretul sau
confidenţialitatea.

Question 20

Art. 117: Persoanele care au dreptul de a refuza să dea declaraţii în calitate de martor

Answer 20

(1)Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane:
a)soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau
inculpatului;
b)persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau al inculpatului.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că soluţia
legislativă cuprinsă în art. 117 alin. (1) lit. a) şi lit. b), care exclude de la dreptul de a refuza
să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora
dintre soţi, este neconstituţională.
(2)După comunicarea drepturilor şi obligaţiilor potrivit art. 120, organele judiciare comunică
persoanelor prevăzute la alin. (1) dreptul de a nu da declaraţii în calitate de martor.
(3)Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) sunt de acord să dea declaraţii, în privinţa acestora
sunt aplicabile dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile martorilor.
(4)Persoana care îndeplineşte una dintre calităţile prevăzute la alin. (1) în raport cu unul
dintre suspecţi sau inculpaţi este scutită de obligaţia de a depune mărturie şi împotriva
celorlalţi suspecţi sau inculpaţi, în cazul în care declaraţia sa nu poate fi limitată doar la
aceştia din urmă.

Question 21

Art. 118: Dreptul martorului de a nu se acuza

Answer 21

Declaraţia de martor dată de o persoană care, în aceeaşi cauză, anterior declaraţiei a avut sau,
ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa. Organele
judiciare au obligaţia să menţioneze, cu ocazia consemnării declaraţiei, calitatea procesuală
anterioară.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că soluţia
legislativă cuprinsă în art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul
martorului la tăcere şi la neautoincriminare, este neconstituţională

Question 22

Art. 119: Întrebările privind persoana martorului-intrebari privind identitatea-ce l intreaba dupa referitor cu ceilalti subiecti-cand nu se pun intrebarile privind persoana

Answer 22

(1)Dispoziţiile art. 107 se aplică în mod corespunzător în cazul audierii martorului.
(2)Martorului i se comunică obiectul cauzei şi apoi este întrebat dacă este membru de familie
sau fost soţ al suspectului, inculpatului, persoanei vătămate ori al celorlalte părţi din procesul
penal, dacă se află în relaţii de prietenie sau de duşmănie cu aceste persoane, precum şi dacă a
suferit vreo pagubă în urma săvârşirii infracţiunii.
(3)Martorului nu i se adresează întrebările privind persoana sa atunci când faţă de acesta s-a
dispus o măsură de protecţie a datelor de identitate.

Question 23

Art. 120: Comunicarea drepturilor şi obligaţiilor-in cazul martorilor

Answer 23

(1)Organul judiciar comunică martorului calitatea în care este audiat şi faptele sau
împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor.
(2)Martorului i se aduc apoi la cunoştinţă următoarele drepturi şi obligaţii:
a)dreptul de a fi supus măsurilor de protecţie şi de a beneficia de restituirea cheltuielilor
prilejuite de chemarea în faţa organelor judiciare, atunci când sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute de lege;
b)obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în
cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate emite mandat de aducere împotriva sa;
c)obligaţia de a comunica în scris, în termen de 5 zile, orice schimbare a adresei la care este
citat, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate dispune
împotriva sa sancţiunea prevăzută de art. 283 alin. (1);
d)obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea, atrăgându-i-se atenţia că legea
pedepseşte infracţiunea de mărturie mincinoasă.

Question 24

Art. 122: Modul de audiere a martorului-mai multi martori-apoi cum se desfasoara audierea si ce intrebari nu i se pot adresa

Answer 24

(1)Fiecare martor este audiat separat şi fără prezenţa altor martori.
(2)Martorul este lăsat să declare tot ceea ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările de fapt
pentru dovedirea cărora a fost propus, apoi i se pot adresa întrebări.
(3)Martorului nu i se pot adresa întrebări privind opţiunile politice, ideologice sau religioase
ori alte circumstanţe personale şi de familie, cu excepţia cazului în care acestea sunt strict
necesare pentru aflarea adevărului în cauză sau pentru verificarea credibilităţii martorului.

Question 25

Art. 123: Consemnarea declaraţiilor-si cum se consemneaza

Answer 25

(1)Consemnarea declaraţiilor se face potrivit dispoziţiilor art. 110, care se aplică în mod
corespunzător.
(2)În cursul urmăririi penale, audierea martorului se înregistrează prin mijloace tehnice audio
sau audiovideo, dacă organul de urmărire penală consideră necesar sau dacă martorul solicită
expres aceasta şi înregistrarea este posibilă.

Question 26

Art. 124: Cazurile speciale de audiere a martorului-cazul martorului minor, in prezenta cui-daca chiar cel care ar trebui sa fie prezent nu ar trebui sa fie prezent-ce trebuie evitat prin audiere-ce nu i se comunica si ce obligatie nu are

Answer 26

(1)Audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani are loc în prezenţa unuia dintre
părinţi, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituţiei căreia îi este încredinţat
minorul spre creştere şi educare.
(2)Dacă persoanele arătate la alin. (1) nu pot fi prezente sau au calitatea de suspect, inculpat,
persoană vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză ori există
suspiciunea rezonabilă că pot influenţa declaraţia minorului, audierea acestuia are loc în
prezenţa unui reprezentant al autorităţii tutelare sau a unei rude cu capacitate deplină de
exerciţiu, stabilite de organul judiciar.
(3)Dacă se consideră necesar, la cerere sau din oficiu, organul de urmărire penală sau instanţa
dispune ca la audierea martorului minor să asiste un psiholog.
(4)Audierea martorului minor trebuie să evite producerea oricărui efect negativ asupra stării
psihice a acestuia.
(5)Martorului minor care la data audierii nu a împlinit vârsta de 14 ani nu i se comunică
obligaţiile prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. d) şi nu depune jurământ, dar i se atrage atenţia să
spună adevărul.

Question 27

Martorul ameninţat

Answer 27

În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau
activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca
urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar
competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de
protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz.

Question 28

Măsurile de protecţie dispuse în cursul urmăririi penale

Answer 28

În cursul urmăririi penale, odată cu acordarea statutului de martor ameninţat, procurorul
dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuri
a)supravegherea şi paza locuinţei martorului sau asigurarea unei locuinţe temporare;
b)însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia în cursul
deplasărilor;
c)protecţia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declaraţia sa;
d)audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de
transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente.

Question 29

Măsurile de protecţie dispuse în cursul urmăririi penale-la cererea cui -prin ce dispune-verificaro-confidentialitatea

Answer 29

(2)Procurorul dispune aplicarea unei măsuri de protecţie din oficiu sau la cererea martorului, a uneia
dintre părţi sau a unui subiect procesual principal.
(3)În cazul aplicării măsurilor de protecţie prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), declaraţia martorului nu va
cuprinde adresa reală sau datele sale de identitate, acestea fiind consemnate într-un registru special la
care vor avea acces doar organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de
cameră preliminară sau instanţa, în condiţii de confidenţialitate.
(4)Procurorul dispune acordarea statutului de martor ameninţat şi aplicarea măsurilor de protecţie prin
ordonanţă motivată, care se păstrează în condiţii de confidenţialitate.
(5)Procurorul verifică, la intervale de timp rezonabile, dacă se menţin condiţiile care au determinat luarea
măsurilor de protecţie, iar în caz contrar dispune, prin ordonanţă motivată, încetarea acestora.

Question 30

Măsurile de protecţie dispuse în cursul urmăririi penale-daca pericolul apare ulterior urmaririi-cui se mai comunica unele dintre masuri

Answer 30

(7)Dacă starea de pericol a apărut în cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră
preliminară, din oficiu sau la sesizarea procurorului, dispune măsurile de protecţie prevăzute la art.
127. Dispoziţiile art. 128 se aplică în mod corespunzător.
(8)Măsurile de protecţie prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se comunică autorităţii desemnate cu punerea în
executare a măsurii.

Question 31

Confruntarea-cand se dispune-in privinta a ce sunt audiate-ce poate fi incunviintat-consemnari

Answer 31

(1)Când se constată că există contraziceri între declaraţiile persoanelor audiate în aceeaşi cauză, se
procedează la confruntarea lor dacă aceasta este necesară pentru lămurirea cauzei.
(2)Persoanele confruntate sunt audiate cu privire la faptele şi împrejurările în privinţa cărora declaraţiile
date anterior se contrazic.
(3)Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate încuviinţa ca persoanele confruntate să îşi
pună reciproc întrebări.
(4)Întrebările şi răspunsurile se consemnează într-un proces-verbal.

Question 32

Identificarea persoanelor şi a obiectelor-Scopul şi obiectul măsurii-cand se dispune si cine o dispune

Answer 32

(1)Identificarea persoanelor sau obiectelor se poate dispune dacă este necesară în scopul clarificării
împrejurărilor cauzei.
(2)Identificarea persoanelor sau obiectelor poate fi dispusă de procuror ori de organele de cercetare
penală, în cursul urmăririi penale, sau de instanţă, în cursul judecăţii.

Question 33

Audierea prealabilă a persoanei care face identificarea-cand se dispune-in ce consta audierea si despre ce este intrebata

Answer 33

1)După dispunerea măsurii şi înainte ca identificarea să fie realizată, persoana care face identificarea
trebuie audiată cu privire la persoana sau obiectul pe care urmează să îl identifice.
(2)Audierea constă în descrierea tuturor caracteristicilor persoanei sau ale obiectului, precum şi a
împrejurărilor în care au fost văzute. Persoana care face identificarea este întrebată dacă a mai
participat anterior la o altă procedură de identificare privind aceeaşi persoană sau acelaşi obiect ori
dacă persoana sau obiectul de identificat i-au fost indicate ori descrise anterior.

Question 34

Identificarea persoanelor

Answer 34

(1)Persoana care urmează să fie identificată este prezentată împreună cu alte 4-6 persoane necunoscute,
cu trăsături asemănătoare celor descrise de persoana care face identificarea.
(2)Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în situaţia identificării persoanelor după
fotografii.
(3)Identificarea se desfăşoară astfel încât persoanele care urmează să fie identificate să nu o vadă pe cea
care le identifică.
(4)Desfăşurarea activităţii de identificare a persoanelor, precum şi declaraţiile persoanei care face
identificarea sunt consemnate într-un proces-verbal.
(5)Procesul-verbal trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 135 alin. (2), numele,
prenumele şi adresa persoanelor care au fost introduse în grupul de identificare sau ale căror fotografii
au fost prezentate persoanei care face identificarea, numele şi prenumele persoanei identificate,
precum şi ordonanţa sau încheierea prin care s-a dispus efectuarea identificării de persoane.
(6)În cursul urmăririi penale, în situaţia în care organul de urmărire penală consideră necesar, activitatea
de identificare este înregistrată audiovideo. Înregistrarea identificării este anexată procesului-verbal ca
parte integrantă a acestuia şi poate fi folosită ca mijloc de probă.

Question 35

Identificarea obiectelor

Answer 35

(1)Obiectele despre care se presupune că pot contribui la aflarea adevărului în legătură cu săvârşirea unei
infracţiuni sunt prezentate în vederea identificării, după ce persoana care face identificarea le-a descris
în prealabil. Dacă aceste obiecte nu pot fi aduse pentru a fi prezentate, persoana care face identificarea
poate fi condusă la locul unde se află obiectele.
(2)Desfăşurarea activităţii de identificare a obiectelor, precum şi declaraţiile persoanei care face
identificarea sunt consemnate într-un proces-verbal ce trebuie să cuprindă menţiuni cu privire la:
ordonanţa sau încheierea prin care s-a dispus măsura, locul unde a fost încheiat, data, ora la care a
început şi ora la care s-a terminat activitatea, cu menţionarea oricărui moment de întrerupere, numele,
prenumele persoanelor prezente şi calitatea în care acestea participă, numele şi prenumele persoanei
care face identificarea, descrierea amănunţită a obiectelor identificate.
(3)În cursul urmăririi penale, în situaţia în care organul de urmărire consideră necesar, activitatea de
identificare şi declaraţia persoanei care face identificarea sunt înregistrate audiovideo. Înregistrarea
identificării este anexată procesului-verbal ca parte integrantă a acestuia şi poate fi folosită ca mijloc
de probă.

Question 36

Alte identificări

Answer 36

Identificarea vocilor, sunetelor sau a altor elemente ce fac obiectul percepţiei senzoriale se dispune şi se
efectuează cu respectarea procedurii prevăzute la art. 134.

Question 37

Pluralitatea de identificări

Answer 37

(1)În cazul în care mai multe persoane sunt chemate să identifice aceeaşi persoană sau acelaşi obiect,
organele judiciare competente iau măsuri prin care să fie evitată comunicarea între cei care au făcut
identificarea şi cei care urmează să o efectueze.
(2)Dacă aceeaşi persoană urmează să participe la mai multe proceduri de identificare a unor persoane sau
a unor obiecte, organele judiciare competente iau măsuri ca persoana supusă identificării să fie situată
între persoane diferite de cele ce au participat la procedurile anterioare, respectiv obiectul supus
identificării să fie plasat printre obiecte diferite de cele utilizate anterior.

Question 38

Art. 157: Cazurile şi condiţiile în care se poate dispune percheziţia domiciliară si ce se intelege prin domiciliu

Answer 38

Art. 157: Cazurile şi condiţiile în care se poate dispune percheziţia domiciliară
(1)Percheziţia domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă dacă există o
suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană ori la
deţinerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracţiune şi se presupune că
percheziţia poate conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la această
infracţiune, la conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori
inculpatului.
(2)Prin domiciliu se înţelege o locuinţă sau orice spaţiu delimitat în orice mod ce aparţine ori
este folosit de o persoană fizică sau juridică.

Question 39

Art. 158: Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară
art 1-2 cine o rezolva si ce trebuie sa cuprinda cererea

Answer 39

(1)Percheziţia domiciliară poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, la cererea procurorului,
de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece
cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei
circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau
supraveghează urmărirea penală. În cursul judecăţii, percheziţia se dispune, din oficiu sau la
cererea procurorului, de către instanţa învestită cu judecarea cauzei.
(2)Cererea formulată de procuror trebuie să cuprindă:
a)descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia, iar dacă sunt suspiciuni rezonabile
privind existenţa sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în
locuri învecinate, descrierea acestor locuri;
b)indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la
săvârşirea unei infracţiuni sau cu privire la deţinerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură
cu o infracţiune;
c)indicarea infracţiunii, a probelor sau a datelor din care rezultă că în locul în care se solicită
efectuarea percheziţiei se află suspectul ori inculpatul sau pot fi descoperite probe cu privire
la săvârşirea infracţiunii ori urme ale săvârşirii infracţiunii;
d)numele, prenumele şi, dacă este necesar, descrierea suspectului sau inculpatului despre care
se bănuieşte că se află în locul unde se efectuează percheziţia, precum şi indicarea urmelor
săvârşirii infracţiunii ori a altor obiecte despre care se presupune că există în locul ce urmează
a fi percheziţionat

Question 40

Art. 158: Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară
art 3-6-cand este mandatul valabil si pt vecinatati-in ce termen se rezolva si cum -hot obligatorie

Answer 40

(3)În cazul în care, în timpul efectuării percheziţiei, se constată că au fost transferate probe,
date sau că persoanele căutate s-au ascuns în locuri învecinate, mandatul de percheziţie este
valabil, în condiţiile legii, şi pentru aceste locuri. Continuarea efectuării percheziţiei în
această situaţie se încuviinţează de către procuror.
(4)Procurorul înaintează cererea împreună cu dosarul cauzei judecătorului de drepturi şi
libertăţi.
(5)Cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se
soluţionează, în termen de 24 de ore, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea
procurorului este obligatorie.
(6)Judecătorul dispune, prin încheiere, admiterea cererii, atunci când este întemeiată, şi
încuviinţarea efectuării percheziţiei şi emite de îndată mandatul de percheziţie. Întocmirea
minutei este obligatorie.

Question 41

Art. 158: Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară
alin 7-ce trebuie sa cuprinda mandatul

Answer 41

(7)Încheierea instanţei şi mandatul de percheziţie trebuie să cuprindă:
a)denumirea instanţei;
b)data, ora şi locul emiterii;
c)numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul de percheziţie;
d)perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depăşi 15 zile;
e)scopul pentru care a fost emis;
f)descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia sau, dacă este cazul, şi a locurilor
învecinate acestuia;
g)numele sau denumirea persoanei la domiciliul, reşedinţa ori sediul căreia se efectuează
percheziţia, dacă este cunoscută;
h)numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului, dacă este cunoscut;
i)descrierea făptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se bănuieşte că se află în
locul unde se efectuează percheziţia, indicarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau a altor
obiecte despre care se presupune că există în locul ce urmează a fi percheziţionat;
j)menţiunea că mandatul de percheziţie poate fi folosit o singură dată;
k)semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.

Question 42

Art. 158: Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară
alin 8-11-respingerea cererii-cai de atac ale incheierii-cand se poate face o noua cerere-perchezitia dispusa in timpul judecatii-cazuri

Answer 42

(8)În cazul în care judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nu sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute la art. 157, dispune, prin încheiere, respingerea cererii de efectuare a
percheziţiei domiciliare.
(9)Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra cererii de
încuviinţare a efectuării percheziţiei domiciliare nu este supusă căilor de atac.
(10)O nouă cerere de efectuare a unei percheziţii domiciliare în acelaşi loc poate fi formulată
dacă au apărut ori s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, necunoscute la momentul
soluţionării cererii anterioare de către judecător.
(11)În cursul judecăţii, din oficiu sau la cererea procurorului, instanţa de judecată poate
dispune efectuarea unei percheziţii în vederea punerii în executare a mandatului de arestare
preventivă a inculpatului, precum şi în cazul în care există suspiciuni rezonabile că în locul
unde se solicită efectuarea percheziţiei există mijloace materiale de probă ce au legătură cu
infracţiunea ce face obiectul cauzei. Dispoziţiile alin. (2)-(8) şi ale art. 157 se aplică în mod
corespunzător.

Question 43

Art. 159: Efectuarea percheziţiei domiciliare

art 1-4-cui se comunica mandatul-cine efectueaza perchezitia-intre ce ore se face si exceptii-persoanele prezente in incinta

Answer 43

(1)Mandatul de percheziţie se comunică procurorului, care ia măsuri pentru executarea
acestuia.
(2)Percheziţia se efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală, însoţit, după caz,
de lucrători operativi.
(3)Percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00, cu
excepţia infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local
deschis publicului la acea oră.
(4)În cazul în care este necesar, organele judiciare pot restricţiona libertatea de mişcare a
persoanelor prezente sau accesul altor persoane în locul unde se efectuează percheziţia, pe
durata efectuării acesteia.

Question 44

Art. 159: Efectuarea percheziţiei domiciliare

alin 5-8-inmanarea mandatului, cand , cui , gandeste te la toate ipotezele-ce se solicita inainte de inceperea perchez

Answer 44

(5)Înainte de începerea percheziţiei, organul judiciar se legitimează şi înmânează o copie a
mandatului emis de judecător persoanei la care se va efectua percheziţia, reprezentantului
acesteia sau unui membru al familiei, iar în lipsă, oricărei alte persoane cu capacitate deplină
de exerciţiu care cunoaşte persoana la care se va efectua percheziţia şi, dacă este cazul,
custodelui.
(6)În cazul percheziţiei efectuate la sediul unei persoane juridice, mandatul de percheziţie se
înmânează reprezentantului acesteia sau, în lipsa reprezentantului, oricărei alte persoane cu
capacitate deplină de exerciţiu care se află în sediu ori este angajat al persoanei juridice
respective.
(7)În cazul în care efectuarea percheziţiei este extinsă în locuinţele învecinate în condiţiile art.
158 alin. (3), persoanele din aceste spaţii vor fi înştiinţate cu privire la extinderea efectuării
percheziţiei.
(8)Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se solicită, înainte de începerea percheziţiei,
predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Percheziţia nu se mai efectuează
dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate.

Question 45

Art. 159: Efectuarea percheziţiei domiciliare

art 9-12-dreptul la avocat, cat il asteapta, ce fac cat asteapta si cand se poate trece la perchezitie si fara el-asistarea persoanei perchez-persoana detinuta-deschiderea locurilor care prezinta urme si ob organelor

Answer 45

(9)Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se aduce la cunoştinţă că au dreptul ca la
efectuarea percheziţiei să participe un avocat. Dacă se solicită prezenţa unui avocat, începerea
percheziţiei este amânată până la sosirea acestuia, dar nu mai mult de două ore de la
momentul la care acest drept este comunicat, luându-se măsuri de conservare a locului ce
urmează a fi percheziţionat. În cazuri excepţionale, ce impun efectuarea percheziţiei de
urgenţă, sau în cazul în care avocatul nu poate fi contactat, percheziţia poate începe şi înainte
de expirarea termenului de două ore.
(10)De asemenea, persoanei percheziţionate i se va permite să fie asistată ori reprezentată de
o persoană de încredere.
(11)Când persoana la care se face percheziţia este reţinută ori arestată, va fi adusă la
percheziţie. În cazul în care nu poate fi adusă, ridicarea de obiecte şi înscrisuri, precum şi
percheziţia domiciliară se fac în prezenţa unui reprezentant ori martor asistent.
(12)Organul judiciar care efectuează percheziţia are dreptul să deschidă, prin folosirea forţei,
încăperile, spaţiile, mobilierul şi alte obiecte în care s-ar putea găsi obiectele, înscrisurile,
urmele infracţiunii sau persoanele căutate, în cazul în care posesorul acestora nu este prezent
sau nu doreşte să le deschidă de bunăvoie. La deschiderea acestora, organele judiciare ce
efectuează percheziţia trebuie să evite daunele nejustificate.

Question 46

Art. 159: Efectuarea percheziţiei domiciliare\

alin 13-16-ce ridica organul si limitele ridicarilor-cand poate incepe perchezitia de urgenta fara toate procedurile prealabile-daca nu e nicio persoana in spatiu, cine e prezent, ce se intampla cu mandatul in cazul asta

Answer 46

(13)Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor şi înscrisurilor
care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală. Obiectele sau înscrisurile
a căror circulaţie ori deţinere este interzisă sau în privinţa cărora există suspiciunea că pot
avea o legătură cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare
din oficiu se ridică întotdeauna.
(14)În mod excepţional, percheziţia poate începe fără înmânarea copiei mandatului de
percheziţie, fără solicitarea prealabilă de predare a persoanei sau a obiectelor, precum
şi fără informarea prealabilă privind posibilitatea solicitării prezenţei unui avocat ori a
unei persoane de încredere, în următoarele cazuri:
a)când este evident faptul că se fac pregătiri pentru acoperirea urmelor sau distrugerea
probelor ori a elementelor ce prezintă importanţă pentru cauză;
b)dacă există suspiciunea că în spaţiul în care urmează a se efectua percheziţia se află o
persoană a cărei viaţă sau integritate fizică este pusă în pericol;
c)dacă există suspiciunea că persoana căutată s-ar putea sustrage procedurii.
(15)În cazul în care în spaţiul unde urmează a fi efectuată percheziţia nu se află nicio
persoană, aceasta se efectuează în prezenţa unui martor asistent.
(16)În cazurile prevăzute la alin. (14) şi (15), copia mandatului de percheziţie se înmânează
de îndată ce este posibil.

Question 47

Art. 159: Efectuarea percheziţiei domiciliare\

alin 17-20-folosirea fortei-ce acte sunt interzise in timpul perchezitiei-ce se poate face referitor la loc si la persoane pt a se pune la dosar

Answer 47

(17)Organele judiciare care efectuează percheziţia pot folosi forţa, în mod adecvat şi
proporţional, pentru a pătrunde într-un domiciliu:
a)dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă
ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
b)în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările organelor
judiciare de a pătrunde în domiciliu.
(18)Este interzisă efectuarea în acelaşi timp cu percheziţia a oricăror acte procedurale în
aceeaşi cauză, care prin natura lor împiedică persoana la care se face percheziţia să participe
la efectuarea acesteia, cu excepţia situaţiei în care se desfăşoară, în aceeaşi cauză, simultan
mai multe percheziţii.
(19)Locul în care se desfăşoară percheziţia, precum şi persoanele sau obiectele găsite pe
parcursul percheziţionării pot fi fotografiate ori înregistrate audiovideo.
(20)Înregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate sunt anexate procesului-verbal de
percheziţie şi fac parte integrantă din acesta.

Question 48

Art. 161: Procesul-verbal de percheziţie

Answer 48

(1)Activităţile desfăşurate cu ocazia efectuării percheziţiei sunt consemnate într-un procesverbal.
(2)Procesul-verbal trebuie să cuprindă:
a)numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie;
b)numărul şi data mandatului de percheziţie;
c)locul unde este încheiat;
d)data şi ora la care a început şi ora la care s-a terminat efectuarea percheziţiei, cu
menţionarea oricărei întreruperi intervenite;
e)numele, prenumele, ocupaţia şi adresa persoanelor ce au fost prezente la efectuarea
percheziţiei, cu menţionarea calităţii acestora;
f)efectuarea informării persoanei la care se va efectua percheziţia cu privire la dreptul de a
contacta un avocat care să participe la percheziţie;
g)descrierea amănunţită a locului şi condiţiilor în care înscrisurile, obiectele sau urmele
infracţiunii au fost descoperite şi ridicate, enumerarea şi descrierea lor amănunţită, pentru a
putea fi recunoscute; menţiuni cu privire la locul şi condiţiile în care suspectul sau inculpatul
a fost prins;
h)obiecţiile şi explicaţiile persoanelor care au participat la efectuarea percheziţiei, precum şi
menţiunile referitoare la înregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate;
i)menţiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lăsate în păstrare;
j)menţiunile prevăzute de lege pentru cazurile speciale.
(3)Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină şi la sfârşit de cel care îl încheie, de
persoana la care s-a făcut percheziţia, de avocatul acesteia, dacă a fost prezent, precum şi de
persoanele arătate la alin. (2) lit. e). Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuză să
semneze, se face menţiune despre aceasta, precum şi despre motivele imposibilităţii sau
refuzului de a semna.
(4)O copie de pe procesul-verbal se lasă persoanei la care s-a făcut percheziţia sau de la care
s-au ridicat obiectele şi înscrisurile ori uneia dintre persoanele prevăzute la art. 159 alin. (5)
sau (6) care au participat la percheziţie.

Question 49

Art. 162: Măsurile privind obiectele ori înscrisurile ridicate-pana cand se pastreaza si restituirea anticipata

Answer 49

(1)Obiectele ori înscrisurile ridicate care constituie mijloace de probă sunt ataşate la dosar sau
păstrate în alt mod, iar urmele săvârşirii infracţiunii se ridică şi sunt conservate.
(2)Obiectele, înscrisurile şi urmele ridicate, care nu sunt ataşate la dosar, pot fi fotografiate.
Fotografiile se vizează de organul de urmărire penală şi se ataşează la dosar.
(3)Mijloacele materiale de probă se păstrează de organul de urmărire penală sau de instanţa
de judecată la care se găseşte dosarul, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
(4)Obiectele care nu au legătură cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparţin, cu excepţia
celor care sunt supuse confiscării, în condiţiile legii.
(5)Obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă nu sunt supuse confiscării, în condiţiile legii,
pot fi restituite, chiar înainte de soluţionarea definitivă a procesului, persoanei căreia îi
aparţin, în afară de cazul când prin această restituire s-ar putea stânjeni aflarea adevărului.
Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată pune în vedere persoanei căreia i-au fost
restituite obiectele că este obligată să le păstreze până la soluţionarea definitivă a cauzei

Question 50

Art. 163: Conservarea sau valorificarea obiectelor ridicate

Answer 50

Obiectele ce servesc ca mijloc de probă, dacă sunt dintre acelea prevăzute la art. 252 alin. (2)
şi dacă nu sunt restituite, se conservă sau se valorifică potrivit prevederilor art. 252.

Question 51

Art. 164: Dispoziţii speciale privind percheziţiile efectuate la o autoritate publică,
instituţie publică sau la alte persoane juridice de drept public

Answer 51

Percheziţia la o autoritate publică, instituţie publică sau la alte persoane juridice de drept
public se efectuează potrivit prevederilor prezentei secţiuni, după cum urmează:
a)organul judiciar se legitimează şi înmânează o copie a mandatului de percheziţie
reprezentantului autorităţii, instituţiei sau persoanei juridice de drept public;
b)percheziţia se efectuează în prezenţa reprezentantului autorităţii, instituţiei sau persoanei
juridice de drept public ori a altei persoane cu capacitate deplină de exerciţiu;
c)o copie de pe procesul-verbal de percheziţie se lasă reprezentantului autorităţii, instituţiei
sau persoanei juridice de drept public.

Question 52

Art. 165: Cazurile şi condiţiile în care se efectuează percheziţia corporală

Answer 52

(1)Percheziţia corporală presupune examinarea corporală externă a unei persoane, a cavităţii
bucale, a nasului, a urechilor, a părului, a îmbrăcămintei, a obiectelor pe care o persoană le
are asupra sa sau sub controlul său, la momentul efectuării percheziţiei.
(2)În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că prin efectuarea unei percheziţii corporale
vor fi descoperite urme ale infracţiunii, corpuri delicte ori alte obiecte ce prezintă importanţă
pentru aflarea adevărului în cauză, organele judiciare sau orice autoritate cu atribuţii în
asigurarea ordinii şi securităţii publice procedează la efectuarea acesteia.

Question 53

Art. 166: Efectuarea percheziţiei corporale

1-3

Answer 53

(1)Organul judiciar trebuie să ia măsuri ca percheziţia să fie efectuată cu respectarea
demnităţii umane.
(2)Percheziţia se efectuează de o persoană de acelaşi sex cu persoana percheziţionată.
(3)Înainte de începerea percheziţiei, persoanei percheziţionate i se solicită predarea de
bunăvoie a obiectelor căutate. Dacă obiectele căutate sunt predate, nu se mai efectuează
percheziţia, cu excepţia cazului când se consideră util să se procedeze la aceasta, pentru
căutarea altor obiecte sau urme

Question 54

Art. 166: Efectuarea percheziţiei corporale

4-7

Answer 54

(4)Procesul-verbal de percheziţie trebuie să cuprindă:
a)numele şi prenumele persoanei percheziţionate;
b)numele, prenumele şi calitatea persoanei care a efectuat percheziţia;
c)enumerarea obiectelor găsite cu ocazia percheziţiei;
d)locul unde este încheiat;
e)data şi ora la care a început şi ora la care s-a terminat efectuarea percheziţiei, cu
menţionarea oricărei întreruperi intervenite;
f)descrierea amănunţită a locului şi condiţiilor în care înscrisurile, obiectele sau urmele
infracţiunii au fost descoperite şi ridicate, enumerarea şi descrierea lor amănunţită, pentru a
putea fi recunoscute; menţiuni cu privire la locul şi condiţiile în care suspectul sau inculpatul
a fost găsit.
(5)Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagină şi la sfârşit de cel care îl încheie şi de
persoana percheziţionată. Dacă persoana percheziţionată nu poate sau refuză să semneze, se
face menţiune despre aceasta, precum şi despre motivele imposibilităţii sau refuzului de a
semna.
(6)O copie a procesului-verbal se lasă persoanei percheziţionate.
(7)Dispoziţiile art. 162 se aplică în mod corespunzător.-adica dispozitiile referitoare la ridicare

Question 55

Art. 167: Percheziţia unui vehicul

Answer 55

(1)Percheziţia unui vehicul constă în examinarea exteriorului ori interiorului unui vehicul sau
a altui mijloc de transport ori a componentelor acestora.
(2)Percheziţia unui vehicul se efectuează în condiţiile prevăzute la art. 165 alin. (2).-adica se ia in aceleasi conditii se de catre aceleasi persoane ca perchezitia corporala
(3)Prevederile art. 162, 165 şi 166 se aplică în mod corespunzător.-adica se ridica probele si se depun spre conservare-se cere in prealabil predarea obiectelor, dar perchezitia poate fi continuata daca se considera necesar-se face proces verbal care se semneaza si o copie se lasa persoanei perchezitionate

Question 56

Art. 168: Percheziţia informatică

1-4= ce este-cine o dispune-obligatii procuror-rezolvarea cererii

Answer 56

(1)Prin percheziţie în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se
înţelege procedeul de cercetare, descoperire, identificare şi strângere a probelor stocate întrun sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul
unor mijloace tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor
conţinute de acestea.
(2)În cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar
reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în
grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul
care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate dispune efectuarea unei percheziţii
informatice, la cererea procurorului, atunci când pentru descoperirea şi strângerea probelor
este necesară cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor
informatice.
(3)Procurorul înaintează cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei
informatice împreună cu dosarul cauzei judecătorului de drepturi şi libertăţi.
(4)Cererea se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea
procurorului este obligatorie.

Question 57

Art. 168: Percheziţia informatică

5-8-daca jud gaseste cererea intemeiata-ce trebuie sa cuprinda incheierea-caracterele incheierii-daca sunt cuprinse datele in alt sistem

Answer 57

(5)Judecătorul dispune prin încheiere admiterea cererii, atunci când aceasta este întemeiată,
încuviinţarea efectuării percheziţiei informatice şi emite de îndată mandatul de percheziţie.
(6)Încheierea instanţei trebuie să cuprindă:
a)denumirea instanţei;
b)data, ora şi locul emiterii;
c)numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul;
d)perioada pentru care s-a emis mandatul şi în cadrul căreia trebuie efectuată activitatea
dispusă;
e)scopul pentru care a fost emis;
f)sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care urmează a fi
percheziţionat, precum şi numele suspectului sau inculpatului, dacă este cunoscut;
g)semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.
(7)Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra cererii de
încuviinţare a efectuării percheziţiei informatice nu este supusă căilor de atac.
(8)În cazul în care, cu ocazia efectuării percheziţiei unui sistem informatic sau a unui suport
de stocare a datelor informatice, se constată că datele informatice căutate sunt cuprinse întrun alt sistem informatic ori suport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din
sistemul sau suportul iniţial, procurorul dispune de îndată conservarea, copierea datelor
informatice identificate şi va solicita de urgenţă completarea mandatului, dispoziţiile alin. (1)-
(7) aplicându-se în mod corespunzător

Question 58

Art. 168: Percheziţia informatică

9-12-ce dispune procurorul la efectuarea perchezitiei-daca s-ar ingreuna activitatea persoanei perchezitionate-persoane prezente la perchezitie-cine face perchezitia

Answer 58

(9)În vederea executării percheziţiei dispuse, pentru asigurarea integrităţii datelor informatice
stocate pe obiectele ridicate, procurorul dispune efectuarea de copii.
(10)Dacă ridicarea obiectelor care conţin datele informatice prevăzute la alin. (1) ar afecta
grav desfăşurarea activităţii persoanelor care deţin aceste obiecte, procurorul poate dispune
efectuarea de copii, care servesc ca mijloc de probă. Copiile se realizează cu mijloace tehnice
şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.
(11)Percheziţia în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se
efectuează în prezenţa suspectului ori a inculpatului, dispoziţiile art. 159 alin. (10) şi (11)-persoana perchezitionata are dr de a fi asistata de o persoana de incredere-persoana detinuta trebuie adusa, iar daca acest lucru nu e posibil perchez se face in prezenta unui reprez sau martor asistent
aplicându-se în mod corespunzător.
(12)Percheziţia în sistem informatic ori a unui suport de stocare a datelor informatice se
efectuează de un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara
acestora, în prezenţa procurorului sau a organului de cercetare penală.

Question 59

Art. 168: Percheziţia informatică

13-16-procesul verbal si ce trebuie sa cuprinda-cum trebuie facuta perchezitia-perchezitia dispusa in timpul judecatii

Answer 59

(13)Procesul-verbal de percheziţie informatică trebuie să cuprindă:
a)numele persoanei de la care a fost ridicat sistemul informatic sau suporturile de stocare a
datelor informatice ori numele persoanei al cărei sistem informatic este cercetat;
b)numele persoanei care a efectuat percheziţia;
c)numele persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei;
d)descrierea şi enumerarea sistemelor informatice ori suporturilor de stocare a datelor
informatice faţă de care s-a dispus percheziţia;
e)descrierea şi enumerarea activităţilor desfăşurate;
f)descrierea şi enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazia percheziţiei;
g)semnătura sau ştampila persoanei care a efectuat percheziţia;
h)semnătura persoanelor prezente la efectuarea percheziţiei.
(14)Organele de urmărire penală trebuie să ia măsuri ca percheziţia informatică să fie
efectuată fără ca faptele şi împrejurările din viaţa personală a celui la care se efectuează
percheziţia să devină, în mod nejustificat, publice.
(15)Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează în condiţiile legii.
(16)În cursul judecăţii, percheziţia informatică se dispune de către instanţă, din oficiu sau la
cererea procurorului, a părţilor ori a persoanei vătămate, în cazurile prevăzute la alin. (2).
Mandatul de efectuare a percheziţiei informatice dispuse de instanţă se comunică
procurorului, care procedează potrivit alin. (8)-(15).

Question 60

Art. 1681

: Efectuarea percheziţiei informatice de lucrători de poliţie

Answer 60

Efectuarea percheziţiei informatice prevăzută la art. 168 alin. (12) se poate realiza şi de către
lucrători de poliţie specializaţi, în prezenţa procurorului sau a organului de cercetare penală.

Question 61

Art. 200: Comisia rogatorie-cand se dispune-ce masuri nu pot face obiectul comisiei-cui se poate adresa comisia-ce trebuie sa cuprinda actul-drepturile partilor-daca inculpatul este arestat

Answer 61

(1)Când un organ de urmărire penală sau instanţa de judecată nu are posibilitatea să asculte
un martor, să facă o cercetare la faţa locului, să procedeze la ridicarea unor obiecte sau să
efectueze orice alt act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmărire penală ori unei
alte instanţe, care are posibilitatea să le efectueze.
(2)Punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive, încuviinţarea de
probatorii, precum şi dispunerea celorlalte acte procesuale sau măsuri procesuale nu pot
forma obiectul comisiei rogatorii.
(3)Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instanţe egale în grad.
(4)Ordonanţa sau încheierea prin care s-a dispus comisia rogatorie trebuie să conţină toate
lămuririle referitoare la îndeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar în cazul când
urmează să fie ascultată o persoană, se vor arăta şi întrebările ce trebuie să i se pună.
(5)Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care efectuează comisia rogatorie
poate pune şi alte întrebări, dacă necesitatea acestora rezultă în cursul ascultării.
(6)Când comisia rogatorie s-a dispus de instanţa de judecată, părţile pot formula în faţa
acesteia întrebări, care vor fi transmise instanţei ce urmează a efectua comisia rogatorie.
(7)Totodată, oricare dintre părţi poate cere să fie citată la efectuarea comisiei rogatorii.
(8)Când inculpatul este arestat, instanţa care urmează a efectua comisia rogatorie dispune
desemnarea unui avocat din oficiu, care îl va reprezenta, în absenţa avocatului ales.

Question 62

Art. 201: Delegarea-ce este si ce dispozitii se aplica

Answer 62

(1)Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune, în condiţiile arătate la
art. 200 alin. (1) şi (2), efectuarea unui act de procedură şi prin delegare. Delegarea poate fi
dată numai unui organ sau unei instanţe de judecată ierarhic inferioare.
(2)Dispoziţiile privitoare la comisia rogatorie se aplică în mod corespunzător şi în caz de
delegare.

Question 63

Jurământul şi declaraţia solemnă a martorului -cand se solicita si ce este intrebat

Answer 63

(1)În cursul urmăririi penale şi judecăţii, după îndeplinirea dispoziţiilor art. 119 şi 120, organul de
urmărire penală şi preşedintele completului solicită martorului depunerea jurământului sau a
declaraţiei solemne.
(2)Organul de urmărire penală şi preşedintele completului îl întreabă pe martor dacă doreşte să depună
jurământ religios sau declaraţie solemnă.

Question 64

Jurământul şi declaraţia solemnă a martorului -continut si la ce se mai aplica

Answer 64

(3)Textul jurământului este următorul: “Jur că voi spune adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea ce
ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă în
funcţie de credinţa religioasă a martorului.
(4)În timpul depunerii jurământului, cu excepţiile impuse de credinţa religioasă, martorul ţine mâna
dreaptă pe cruce sau pe Biblie.
(5)În cazul în care martorul alege să facă o declaraţie solemnă, textul acesteia este următorul: “Mă oblig
că voi spune adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.”
(6)Dispoziţiile alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător în procedura audierii anticipate, în faţa
judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Question 65

Ridicarea de obiecte şi înscrisuri e o obligatie

Answer 65

Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are obligaţia să ridice obiectele şi înscrisurile ce
pot servi ca mijloc de probă în procesul penal.

Question 66

Predarea obiectelor, înscrisurilor sau a datelor informatice -cand se dispune

Answer 66

(1)În cazul în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni şi
sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul
de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia
căreia se află să le prezinte şi să le predea, sub luare de dovadă.

Question 67

De asemenea, în condiţiile alin. (1), organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate
dispune ca:(in cazul ridicarii de obiecte si inscrisuri)

Answer 67

a)orice persoană fizică sau juridică de pe teritoriul României să comunice anumite date informatice
aflate în posesia sau sub controlul său, care sunt stocate într-un sistem informatic ori pe un suport de
stocare a datelor informatice;
b)orice furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizor de servicii de comunicaţii
electronice destinate publicului să comunice anumite date referitoare la abonaţi, utilizatori şi la
serviciile prestate, aflate în posesia sau sub controlul său, altele decât conţinutul comunicaţiilor şi
decât cele prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. j).

Question 68

Ridicarea silită de obiecte şi înscrisuri -cand-cai de atac-copiile -daca cele cerute au caracter confidential

Answer 68

(1)Dacă obiectul sau înscrisul cerut nu este predat de bunăvoie, organul de urmărire penală, prin
ordonanţă, sau instanţa de judecată, prin încheiere, dispune ridicarea silită. În cursul judecăţii
dispoziţia de ridicare silită a obiectelor sau înscrisurilor se comunică procurorului, care ia măsuri de
aducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penală.
(2)Împotriva măsurii dispuse potrivit alin. (1) sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia se poate
face plângere de către orice persoană interesată. Dispoziţiile art. 250 se aplică în mod corespunzător
(4)Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată apreciază că şi o copie a unui înscris sau a
datelor informatice poate servi ca mijloc de probă, reţine numai copia.
(5)Dacă obiectul, înscrisul sau datele informatice au caracter secret ori confidenţial, prezentarea sau
predarea se face în condiţii care să asigure păstrarea secretului ori a confidenţialităţii.

Question 69

Dispunerea efectuării expertizei sau a constatării-cand se dispune-prin ce se dispune-ce trebuie sa cuprinda cererea expertizei

Answer 69

(1)Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori
împrejurări ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară şi opinia unui
expert.
(2)Expertiza se dispune, în condiţiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire
penală, prin ordonanţă motivată, iar în cursul judecăţii se dispune de către instanţă, prin încheiere
motivată.
(3)Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor şi împrejurărilor
supuse evaluării şi a obiectivelor care trebuie lămurite de expert.

Question 70

Dispunerea efectuării expertizei sau a constatării-cine o poate face si ce trebuie sa cuprinda ordonanta sau incheierea de incuviintare

Answer 70

(4)Expertiza poate fi efectuată de experţi oficiali din laboratoare sau instituţii de specialitate ori de
experţi independenţi autorizaţi din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii.
(5)Expertiza şi examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituţiilor medico-legale.
(6)Ordonanţa organului de urmărire penală sau încheierea instanţei prin care se dispune efectuarea
expertizei trebuie să indice faptele sau împrejurările pe care expertul trebuie să le constate, să le
clarifice şi să le evalueze, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în care trebuie efectuată
expertiza, precum şi instituţia ori experţii desemnaţi.
(7)În domeniile strict specializate, dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare anumite cunoştinţe
specifice sau alte asemenea cunoştinţe, instanţa ori organul de urmărire penală poate solicita opinia
unor specialişti care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Dispoziţiile
relative la audierea martorului sunt aplicabile în mod corespunzător.

Question 71

Dispunerea efectuării expertizei sau a constatării-dispozitiile referitoare la constatare si participarea expertilor independenti

Answer 71

(8)La efectuarea expertizei pot participa experţi independenţi autorizaţi, numiţi la solicitarea părţilor sau
subiecţilor procesuali principali.
(9)Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt ori
este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală
poate dispune prin ordonanţă efectuarea unei constatări.
(10)Constatarea este efectuată de către un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din
afara acestora.
(11)Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.
(12)După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui
expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei
expertize.

Question 72

Numirea expertului -cine si prin ce-cati sunt desemnati-expertiza facuta de un laborator sau institutie-dreptul partilor si a subiectilor

Answer 72

(1)Expertul este numit prin ordonanţa organului de urmărire penală sau prin încheierea instanţei.
(2)Organul de urmărire penală sau instanţa desemnează, de regulă, un singur expert, cu excepţia
situaţiilor în care, ca urmare a complexităţii expertizei, sunt necesare cunoştinţe specializate din
discipline distincte, situaţie în care desemnează doi sau mai mulţi experţi.
(3)Când expertiza urmează să fie efectuată de o instituţie medico-legală, de un institut sau laborator de
specialitate, desemnarea unuia sau a mai multor experţi se face de către acea instituţie, potrivit legii.
(4)Părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe un
expert recomandat de acestea. În cazul în care expertiza este dispusă de instanţă, procurorul poate
solicita ca un expert recomandat de acesta să participe la efectuarea expertizei.
(5)Expertul, instituţia medico-legală, institutul sau laboratorul de specialitate, la cererea expertului, poate
solicita, atunci când consideră necesar, participarea specialiştilor de la alte instituţii sau avizul
acestora.
(6)Instituţia medico-legală, institutul sau laboratorul de specialitate comunică organului judiciar care a
dispus efectuarea expertizei numele experţilor desemnaţi.

Question 73

Incompatibilitatea expertului

Answer 73

(1) Persoana aflată în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 nu poate fi
desemnată ca expert, iar în cazul în care a fost desemnată, hotărârea judecătorească nu se poate
întemeia pe constatările şi concluziile acesteia. Motivul de incompatibilitate trebuie dovedit de
cel ce îl invocă
(2)În aceeaşi cauză, o persoană nu poate avea atât calitatea de expert desemnat de organul judiciar, cât şi
pe aceea de expert recomandat de unul dintre subiecţii procesuali.
(21
)Nu poate fi desemnată ca expert recomandat de părţi în aceeaşi cauză o persoană care funcţionează în
cadrul aceleiaşi instituţii medico-legale, institut sau laborator de specialitate cu expertul desemnat de
conducerea instituţiei respective la solicitarea organului judiciar.
(4)Dispoziţiile art. 66-68 se aplică în mod corespunzător.