masurile preventive

Question 1

Art. 202: Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile măsurilor preventive-pe langa astea, cand nu poate fi luata o masura preventiva si conditiile luarii unei masuri preventive

Answer 1

(1)Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă
suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul
asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a
inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte
infracţiuni.
(2)Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menţinută dacă
există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale.
(3)Orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse
persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea
acesteia.
(4)Măsurile preventive sunt:
a)reţinerea;
b)controlul judiciar;
c)controlul judiciar pe cauţiune;
d)arestul la domiciliu;
e)arestarea preventivă.

Question 2

Art. 203: Organul judiciar competent şi actul prin care se dispune asupra măsurilor
preventive
1-3

Answer 2

preventive
(1)Măsura preventivă prevăzută la 202 alin. (4) lit. a) poate fi luată faţă de suspect sau
inculpat de către organul de cercetare penală sau de către procuror, numai în cursul urmăririi
penale.
(2)Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b) şi c) pot fi luate faţă de inculpat,
în cursul urmăririi penale, de către procuror şi de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în
procedura de cameră preliminară, de către judecătorul de cameră preliminară, iar în cursul
judecăţii, de către instanţa de judecată.
(3)Măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. d) şi e) pot fi luate faţă de inculpat,
în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în procedura de cameră
preliminară, de către judecătorul de cameră preliminară, iar în cursul judecăţii, de către
instanţa de judecată.

Question 3

Art. 203: Organul judiciar competent şi actul prin care se dispune asupra măsurilor
preventive
4-7

Answer 3

(4)Organul de cercetare penală şi procurorul dispun asupra măsurilor preventive prin
ordonanţă motivată.
(5)În cursul urmăririi penale şi al procedurii de cameră preliminară, cererile, propunerile,
plângerile şi contestaţiile privitoare la măsurile preventive se soluţionează în camera de
consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunţă în camera de consiliu.
(6)În cursul judecăţii, instanţa de judecată se pronunţă asupra măsurilor preventive prin
încheiere motivată.
(7)Încheierile pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi, de judecătorul de cameră
preliminară sau de instanţa de judecată se comunică inculpatului şi procurorului care au lipsit
de la pronunţare

Question 4

Art. 204: Calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor
preventive în cursul urmăririi penale
1-4-termene(3)-unde se depune cine o rezolva-efectele introducerii contestatiei asupra masurii

Answer 4

(1)Împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune asupra
măsurilor preventive, inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie, în termen de 48 de ore
de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune la judecătorul de
drepturi şi libertăţi care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul
cauzei, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa ierarhic superioară, în termen de 48
de ore de la înregistrare.
(2)Contestaţiile împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie dispune asupra măsurilor preventive se soluţionează de un complet
compus din judecători de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
dispoziţiile prezentului articol aplicându-se în mod corespunzător.
(3)Contestaţia formulată împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea unei
măsuri preventive ori prin care s-a constatat încetarea de drept a acesteia nu este suspensivă
de executare.
(4)Contestaţia formulată de inculpat se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare.

Question 5

Art. 204: Calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor
preventive în cursul urmăririi penale
5-9

Answer 5

(5)Contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea
propunerii de prelungire a arestării preventive, revocarea unei măsuri preventive sau
înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluţionează înainte de
expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior.
(6)În vederea soluţionării contestaţiei, inculpatul se citează.
(7)Soluţionarea contestaţiei se face în prezenţa inculpatului, în afară de cazul când acesta
lipseşte nejustificat, este dispărut, se sustrage ori din cauza stării sănătăţii, din cauză de forţă
majoră sau stare de necesitate nu poate fi adus în faţa judecătorului. Se consideră că este
prezent şi inculpatul privat de libertate care, cu acordul său şi în prezenţa apărătorului ales sau
numit din oficiu şi, după caz, şi a interpretului, participă la soluţionarea contestaţiei prin
videoconferinţă, la locul de deţinere.
(8)În toate cazurile, este obligatorie acordarea asistenţei juridice pentru inculpat de către un
avocat, ales sau numit din oficiu.
(9)Participarea procurorului este obligatorie.

Question 6

Art. 204: Calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor
preventive în cursul urmăririi penale
10-14

Answer 6

(10)În cazul admiterii contestaţiei formulate de procuror şi dispunerii arestării preventive a
inculpatului, dispoziţiile art. 226 se aplică în mod corespunzător. În cazul admiterii
contestaţiei formulate de procuror şi dispunerii prelungirii arestării preventive a inculpatului,
dispoziţiile art. 236 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.
(11)Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, se poate dispune luarea uneia dintre
măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d) sau majorarea cuantumului
cauţiunii.
(12)În cazul admiterii contestaţiei formulate de inculpat împotriva încheierii prin care s-a
dispus luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive, se poate dispune, în condiţiile
prevăzute de lege, respingerea propunerii de luare sau de prelungire a măsurii preventive ori,
după caz, înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă mai uşoară şi, după caz, punerea de
îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
(13)Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la soluţionarea
contestaţiei.
(14)Dacă încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă nu este atacată
cu contestaţie, acesta restituie dosarul procurorului în termen de 48 de ore de la expirarea
termenului de contestaţie.

Question 7

Art. 205: Calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor
preventive în procedura camerei preliminare
1-5-cine face, in ce termen, unde se depune si in ce termen se inainteaz-contestatiile impotriva jud ICCJ-termen de solutionare si t de solutionare in cazul in care contestatia este formulta de procuror

Answer 7

(1)Împotriva încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanţa sesizată
cu rechizitoriu dispune asupra măsurilor preventive, inculpatul şi procurorul pot formula
contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare.
Contestaţia se depune la judecătorul de cameră preliminară care a pronunţat încheierea
atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, judecătorului de cameră preliminară de
la instanţa ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la înregistrare.
(2)Contestaţiile împotriva încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminară de la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie dispune în procedura camerei preliminare asupra măsurilor
preventive se soluţionează de un alt complet al aceleiaşi instanţe, în condiţiile legii.
(3)Contestaţia formulată împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau menţinerea unei
măsuri preventive ori prin care s-a constatat încetarea de drept a acesteia nu este suspensivă
de executare.
(4)Contestaţia formulată de inculpat se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare.
(5)Contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus revocarea unei
măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se
soluţionează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior.

Question 8

Art. 205: Calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor
preventive în procedura camerei preliminare
6-10-citari-ce persoane participa-ce masuri se pot lua in general si cum afecteaza cautiunea

Answer 8

(6)În vederea soluţionării contestaţiei, inculpatul se citează.
(7)Dispoziţiile art. 204 alin. (7) se aplică în mod corespunzător.-poate fi audiat prin videoconferinta
(8)În toate cazurile, este obligatorie acordarea asistenţei juridice pentru inculpat de către un
avocat, ales sau numit din oficiu.
(9)Participarea procurorului este obligatorie.
(10)Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, odată cu soluţionarea contestaţiei se
poate dispune luarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d)
sau majorarea cuantumului cauţiunii.

Question 9

Art. 207: Verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară
1-3-in ce termen trebuie introdusa sesizarea instantei-in ce termen trebuie sa o verifice jud-citarea si apararea

Answer 9

(1)Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus
o măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează
judecătorului de cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile
înainte de expirarea duratei acesteia.
*) În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 207 alin. (1) şi (2) din Codul de
procedură penală stabileşte că:
“Termenul “cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia” este un termen
peremptoriu, iar încălcarea sa atrage decăderea procurorului din dreptul de a formula cereri
privind măsurile preventive şi nulitatea actului făcut în acest sens peste termen, precum şi
imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica din oficiu legalitatea şi
temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia.”
(2)În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică
din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu
citarea inculpatului.
(3)Dispoziţiile art. 235 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător.

Question 10

Art. 207: Verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară
4-7-ce masuri poate sa ia in legatura cu acestea in urma verificarii-prin ce -la cat timp trebuie sa le verifice

Answer 10

(4)Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se menţin sau există
temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune
prin încheiere menţinerea măsurii preventive faţă de inculpat.
(5)Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii
arestării preventive şi nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut
împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră
preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia şi punerea în libertate a inculpatului,
dacă nu este arestat în altă cauză.
(6)În tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din
oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au
determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au
apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri. Dispoziţiile alin. (2)-(5) se
aplică în mod corespunzător.
(7)Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică,
din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au
determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă
au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile alin. (2)-(5) se
aplică în mod corespunzător

Question 11

Art. 208: Verificarea măsurilor preventive în cursul judecăţii-in cat timp trebuie jud de CP sa inainteze dosarul instantei-termene de verificare-ce trebuie sa verifice instanta

Answer 11

(1)Judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanţei de judecată cu cel puţin 5
zile înainte de expirarea măsurii preventive.
(2)Instanţa de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea,
prelungirea sau menţinerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu
citarea inculpatului.
(3)Dispoziţiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.-se aplica in tot articolul asta si in urma verificarii jud dispune prin incheiere mentinerea sau revocarea si punerea in lib-se poate analiza oportunitaea si in lipsa atunci cand din motive obiective nu se poate aduce arestatul, dar in prezenta avocat+proc+trebuie sa se pronunte inaintea expurarii
(4)În tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii, instanţa, din oficiu, prin încheiere,
verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat
menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu dispuse faţă de
inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.
Dispoziţiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
(5)În tot cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii, instanţa verifică, prin încheiere, din
oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat
luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut
temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile art. 207 alin. (3-(5) se
aplică în mod corespunzător.

Question 12

Art. 2081

: Modificarea conţinutului unor măsuri preventive in timpul CP si a judecatii

Answer 12

În cadrul procedurii de verificare a măsurilor preventive potrivit art. 207 şi 208 se poate
dispune şi modificarea obligaţiilor din conţinutul acestora.

Question 13

Art. 209: Reţinerea

1-4-in ce conditii se dispune-ce i se aduce la cunostiinta-durata -si ce perioade nu se includ in perioada

Answer 13

(1)Organul de cercetare penală sau procurorul poate dispune reţinerea, dacă sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute la art. 202.-adica conditiile generale
(2)Persoanei reţinute i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege,
infracţiunea de care este suspectat şi motivele reţinerii.
(3)Reţinerea se poate dispune pentru cel mult 24 de ore. În durata reţinerii nu se include
timpul strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului la sediul organului judiciar,
conform legii.
(4)Dacă suspectul sau inculpatul a fost adus în faţa organului de cercetare penală sau a
procurorului pentru a fi audiat, în baza unui mandat de aducere legal emis, în termenul
prevăzut la alin. (3) nu se include perioada cât suspectul sau inculpatul s-a aflat sub puterea
acelui mandat

Question 14

Art. 209: Reţinerea

5-8-masura prealabila pt luarea retinerii-informari inainte de audiere-incunonstiintare avocat-prezentare avocat

Answer 14

(5)Măsura reţinerii poate fi luată numai după audierea suspectului sau inculpatului, în
prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu.
(6)Înainte de audiere, organul de cercetare penală ori procurorul este obligat să aducă la
cunoştinţa suspectului sau inculpatului că are dreptul de a fi asistat de un avocat ales ori
numit din oficiu şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, cu excepţia furnizării de informaţii
referitoare la identitatea sa, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.
(7)Suspectul sau inculpatul are dreptul de a-şi încunoştinţa personal avocatul ales sau de a
solicita organului de cercetare penală ori procurorului să îl încunoştinţeze pe acesta. Modul
de realizare a încunoştinţării se consemnează într-un proces-verbal. Exercitarea dreptului de a
face personal încunoştinţarea nu se poate refuza decât pentru motive temeinice, care vor fi
consemnate în procesul-verbal.
(8)Avocatul ales are obligaţia de a se prezenta la sediul organului judiciar în termen de cel
mult două ore de la încunoştinţare. În caz de neprezentare a avocatului ales, organul de
cercetare penală sau procurorul numeşte un avocat din oficiu

Question 15

Art. 209: Reţinerea

9-13-comunicare avocat si inculpat–ce cuprinde ordonanta si drepturi suspect sau inculpat referitor la ea-drepturi organe in timpul retinerii-daca retinerea a fost dispusa de org de cercetare penala

Answer 15

(9)Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a comunica direct cu acesta, în
condiţii care să asigure confidenţialitatea.
(10)Reţinerea se dispune de organul de cercetare penală sau de procuror prin ordonanţă, care
va cuprinde motivele care au determinat luarea măsurii, ziua şi ora la care reţinerea începe,
precum şi ziua şi ora la care reţinerea se sfârşeşte.
(11)Suspectului sau inculpatului reţinut i se înmânează un exemplar al ordonanţei prevăzute
la alin. (10).
(12)Pe perioada reţinerii suspectului sau inculpatului, organul de cercetare penală sau
procurorul care a dispus măsura are dreptul de a proceda la fotografierea şi luarea
amprentelor acestuia
(13)Dacă reţinerea a fost dispusă de organul de cercetare penală, acesta are obligaţia de a-l
informa pe procuror cu privire la luarea măsurii preventive, de îndată şi prin orice mijloace.

Question 16

Art. 209: Reţinerea

14-17-cum poate fi atacata,prin ce se pronunta cel care o rezolva si ce masuri ia-termenul in care trebuie introdusa cererea de arestare-ce drepturi i se comunica suspectului

Answer 16

(14)Împotriva ordonanţei organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura reţinerii
suspectul sau inculpatul poate face plângere la procurorul care supraveghează urmărirea
penală, înainte de expirarea duratei acesteia. Procurorul se pronunţă de îndată, prin ordonanţă.
În cazul când constată că au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de
luare a măsurii reţinerii, procurorul dispune revocarea ei şi punerea de îndată în libertate a
celui reţinut.
(15)Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura reţinerii suspectul sau
inculpatul poate face plângere, înainte de expirarea duratei acesteia, la prim-procurorul
parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior. Prim-procurorul sau procurorul
ierarhic superior se pronunţă de îndată, prin ordonanţă. În cazul când constată că au fost
încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a măsurii reţinerii, primprocurorul sau procurorul ierarhic superior dispune revocarea ei şi punerea de îndată în
libertate a inculpatului.
(16)Procurorul sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă, în
vederea luării măsurii arestării preventive faţă de inculpatul reţinut, cu cel puţin 6 ore înainte
de expirarea duratei reţinerii acestuia.
(17)Persoanei reţinute i se comunică, sub semnătură, în scris, drepturile prevăzute la art. 83,
la art. 210 alin. (1) şi (2), dreptul de acces la asistenţă medicală de urgenţă, durata maximă
pentru care se poate dispune măsura reţinerii, precum şi dreptul de a face plângere împotriva
măsurii dispuse, iar în cazul în care persoana reţinută nu poate ori refuză să semneze, se va
încheia un proces-verbal.

Question 17

Art. 210: Încunoştinţarea despre reţinere

Answer 17

(1)Imediat după reţinere, persoana reţinută are dreptul de a încunoştinţa personal sau de a
solicita organului judiciar care a dispus măsura să încunoştinţeze un membru al familiei sale
ori o altă persoană desemnată de aceasta despre luarea măsurii reţinerii şi despre locul unde
este reţinută.
(2)Dacă persoana reţinută nu este cetăţean român, aceasta are şi dreptul de a încunoştinţa sau
de a solicita încunoştinţarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al cărui
cetăţean este sau, după caz, a unei organizaţii internaţionale umanitare, dacă nu doreşte să
beneficieze de asistenţa autorităţilor din ţara sa de origine, ori a reprezentanţei organizaţiei
internaţionale competente, dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecţia
unei astfel de organizaţii. Inspectoratul General pentru Imigrări este informat în toate
situaţiile cu privire la dispunerea măsurii preventive faţă de această categorie de persoane.
(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul schimbării ulterioare
a locului de reţinere.
]
(5)Persoanei reţinute nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal
încunoştinţarea decât pentru motive temeinice, care vor fi consemnate în procesul-verbal.
(6)În mod excepţional, pentru motive temeinice, încunoştinţarea poate fi întârziată cel mult 4
ore.

Question 18

Art. 211: Condiţii generale-control judiciar-cine il ia-si in ce conditii

Answer 18

(1)În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă
de inculpat, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut
la art. 202 alin. (1).-adica exista probe care conduc la suspiciunea rezonabila ca a savarsit o inf si este necesara pt buna administrare, impiedicarea sustragerii sau daca a savarsit alta inf
(2)Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de
judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat,
dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1)

Question 19

Art. 212: Luarea măsurii controlului judiciar de către procuror-proceudra-informari-chestiuni procedurale prealabile-prin ce act se ia masura

Answer 19

(1)Procurorul dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului
aflat în stare de reţinere.
(2)Inculpatului prezent i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege,
infracţiunea de care este suspectat şi motivele luării măsurii controlului judiciar.
(3)Măsura controlului judiciar poate fi luată numai după audierea inculpatului, în prezenţa
avocatului ales ori numit din oficiu. Dispoziţiile art. 209 alin. (6)-(9) se aplică în mod
corespunzător.-adica are dreptul la un avocat ales sau din oficiu-are dreptul sa ia legatura cu avocatul-avocatul trebuie sa se prezinte in 2 ore-avocatul are dreptul sa comunice direct cu inculpatul in conditii de confidentialitate
(4)Procurorul dispune luarea măsurii controlului judiciar prin ordonanţă motivată, care se
comunică inculpatului.

Question 20

Art. 213: Calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror
1-3-primul alinea il stii-ce trebuie sa dispuna judecatorul de dl ,neprezentarea inculpatului

Answer 20

(1)Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar, în termen
de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi
libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.
(2)Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (1) fixează termen de
soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile
art. 213 alin. (2) sunt constituţionale în măsura în care soluţionarea plângerii împotriva
ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar se face cu aplicarea
prevederilor art. 204 alin. (4) din Codul de procedură penală.-contestatia trebuie solutionata in 5 zile de la inregistrare
(3)Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună
asupra măsurii luate de procuror

Question 21

Art. 213: Calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror
4-7-prezenta inculpat si relatia cu el-avocatul inculpatului sia vocatul statului-ce poate dispune jud de dl-caractere incheiere-restituirea dosarului

Answer 21

(4)Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl ascultă pe inculpat atunci când acesta este prezent.
(5)Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.
(6)Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate revoca măsura, dacă au fost încălcate dispoziţiile
legale care reglementează condiţiile de luare a acesteia, sau poate modifica obligaţiile din
conţinutul controlului judiciar.
(61
)Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionează plângerea este
definitivă.
(7)Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la pronunţarea încheieri

Question 22

Art. 214: Luarea măsurii controlului judiciar de către judecătorul de cameră
preliminară sau instanţa de judecată

Answer 22

(1)Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza
poate dispune, prin încheiere, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, la cererea
motivată a procurorului sau din oficiu.
(2)Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată sesizat potrivit alin. (1) dispune
citarea inculpatului. Ascultarea inculpatului este obligatorie dacă acesta se prezintă la
termenul fixat.
(3)Prezenţa avocatului inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.

Question 23

Art. 215: Conţinutul controlului judiciar

1-2

Answer 23

(1)Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele
obligaţii:
a)să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la
instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b)să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza
cu privire la schimbarea locuinţei;
c)să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar
care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie
sau ori de câte ori este chemat.
(2)Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul
controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a)să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu
încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b)să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în
locurile stabilite de acesta;
c)să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
d)să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii
familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte
persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau
indirect, pe nicio cale;
e)să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a
săvârşit fapta;
f)să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
g)să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul
dezintoxicării;
h)să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i)să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
*) ICCJ stabileşte că:
Obligaţia inculpatului de a nu conduce vehicule anume stabilite, impusă de organul
judiciar pe timpul măsurii preventive a controlului judiciar conform art. 215 alin. (2)
lit. i) din Codul de procedură penală, nu constituie o suspendare a exercitării dreptului
de a conduce, iar încălcarea acesteia nu întruneşte elementele de tipicitate ale
infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal.
j)să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
k)să nu emită cecuri.

Question 24

Art. 215: Conţinutul controlului judiciar

3-6-cuprinsul actului prin care se dispune controlul si informari ale inculpatului-cine face supravegherea-implicarea politiei in una dintre obligatii-rezultatele verificarilor

Answer 24

(3)În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute
în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se
atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura
controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării
preventive.
(4)Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului
judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul
judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.
(5)Dacă s-a impus inculpatului obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), câte o copie a ordonanţei
procurorului ori, după caz, a minutei, se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a
pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte,
precum şi serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră
Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia celui care nu este cetăţean
român, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele
în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
(6)Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea
obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de
îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura
de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii

Question 25

Art. 215: Conţinutul controlului judiciar

7-9

Answer 25

(7)În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă,
obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă
infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa,
judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată,
la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura
arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
(8)În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a
inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau
încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după
ascultarea inculpatului. Împotriva ordonanţei procurorului, inculpatul poate face plângere la
judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza
în fond, dispoziţiile art. 213 aplicându-se în mod corespunzător.
(81
)Dispoziţiile alin. (8) sunt aplicabile şi în cazul în care măsura a fost luată de către
judecătorul de drepturi şi libertăţi.
(9)Dispoziţiile alin. (8) teza I se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră
preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de camera preliminară ori instanţa de
judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din
oficiu, după ascultarea inculpatului. Încheierea poate fi contestată în condiţiile art. 205 şi,
respectiv, art. 206, care se aplică în mod corespunzător

Question 26

Art. 2151
: Durata controlului judiciar
1-5-cat dureaza o perioada, cine il ia , cine il preliungeste, comunicari, cai de atac

Answer 26

(1)În cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar se poate dispune de către procuror
sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţi pe o durată de cel mult 60 de zile.
(2)În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin
ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri
noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de
zile. Prevederile art. 212 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător.-adica trebuie citat de fiecare data
(3)Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile şi în cazul în care măsura a fost luată de către
judecătorul de drepturi şi libertăţi.
(4)Ordonanţa procurorului prin care, în condiţiile alin. (2) sau (3), s-a prelungit măsura
controlului judiciar se comunică în aceeaşi zi inculpatului.
(5)Împotriva ordonanţei procurorului prin care, în condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), s-a
prelungit măsura controlului judiciar, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi
şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond, dispoziţiile art.
213 aplicându-se în mod corespunzător

Question 27

Art. 2151
: Durata controlului judiciar
6-9

Answer 27

(6)În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar nu poate să depăşească un
an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv
2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de
5 ani.
(7)Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa, în
cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat pe o durată
ce nu poate depăşi 60 de zile.
(8)În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate
depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul
trimiterii în judecată.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că sintagma “în
primă instanţă” cuprinsă în art. 2151
alin. (8) este neconstituţională.
(9)La expirarea termenelor prevăzute la alin. (8), instanţa de judecată poate dispune luarea
unei alte măsuri preventive, în condiţiile legii

Question 28

SECŢIUNEA 4:Controlul judiciar pe cauţiune

conditii generale-cine il ia-in ce conditii

Answer 28

1)În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe
cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (2),-adica trebuie indeplinite conditiile de la arestarea preventiva
luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1),
iar inculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar.
(2)Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de
judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă
de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3)Dispoziţiile art. 212-2151
se aplică în mod corespunzător.-adica se aplica dispozitiile de la control

Question 29

Art. 217: Conţinutul cauţiunii

1-4-in ce consta cautiunea-care este valoarea ei minima si in functie de ce se calculeaza-ce dispozitii se aplica-care este scopul cautiunii

Answer 29

(1)Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei sume de bani
determinate la dispoziţia organului judiciar ori prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare
ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ judiciar.
(2)Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1.000 lei şi se determină în raport cu gravitatea
acuzaţiei aduse inculpatului, situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia.
(3)Pe perioada măsurii, inculpatul trebuie să respecte obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1)
şi i se poate impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215
alin. (2). Dispoziţiile art. 215 alin. (3)-(9) se aplică în mod corespunzător.-practic toate obligatiile de la control
(4)Cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către
acesta a obligaţiilor prevăzute la alin. (3).

Question 30

Art. 217: Conţinutul cauţiunii

5-9

Answer 30

(5)Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului
judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive,
pentru motivele prevăzute la alin. (9).
(6)În celelalte cazuri, instanţa de judecată, prin hotărâre, dispune restituirea cauţiunii.
(7)Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în măsura în care nu s-a dispus plata din cauţiune, în
ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de
infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii.
(8)În cazul în care dispune o soluţie de netrimitere în judecată, procurorul dispune şi
restituirea cauţiunii.
(9)În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune, inculpatul încalcă, cu
rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie
o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa,
judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată,
la cererea motivată a procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu
măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

Question 31

Art. 218: Condiţiile generale de luare a măsurii arestului la domiciliu-cine il dispune, ce conditii trebuie indeplinite, ce scop trebuie admis-ce se ia in considerare la aprecierea masurii-fata de ce persoane nu se poate lua-ce drepturi i se aduc la cunostiinta

Answer 31

(1)Arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de către
judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată, dacă sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute la art. 223 şi luarea acestei măsuri este necesară şi suficientă pentru
realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art. 202 alin. (1).
(2)Aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se face ţinându-se seama de gradul
de pericol al infracţiunii, de scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte
împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura.
(3)Măsura nu poate fi dispusă cu privire la inculpatul faţă de care există suspiciunea
rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membru de familie cu care acesta locuieşte,
cu privire la inculpatul care locuieşte cu persoanele prevăzute la art. 221 alin. (2) lit. b) ori cu
privire la persoana cercetată sau condamnată pentru infracţiunea de evadare.
(4)Persoanei faţă de care s-a dispus măsura arestului la domiciliu i se comunică, sub
semnătură, în scris, drepturile prevăzute la art. 83, dreptul prevăzut la art. 210 alin. (1) şi (2),
dreptul de acces la asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a contesta măsura şi dreptul de a
solicita revocarea sau înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă, iar în cazul în
care persoana nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal

Question 32

Art. 219: Luarea măsurii arestului la domiciliu de către judecătorul de drepturi şi
libertăţi
1-4-ce instanta e competenta sa judece propunerea-ce trebuie sa fac procurorul-fixarea termenului de judecata-neprezentarea inclupatului

Answer 32

(1)Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece
cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei
circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din
care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate dispune,
la propunerea motivată a procurorului, arestul la domiciliu al inculpatului.
(2)Procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi propunerea prevăzută la alin. (1)
împreună cu dosarul cauzei.
(3)Judecătorul de drepturi şi libertăţi, sesizat conform alin. (1), fixează termen de soluţionare
în camera de consiliu în termen de 24 de ore de la înregistrarea propunerii şi dispune citarea
inculpatului.
(4)Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să soluţioneze
propunerea înaintată de procuror.

Question 33

Art. 219: Luarea măsurii arestului la domiciliu de către judecătorul de drepturi şi
libertăţi
5-9

Answer 33

(5)Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl audiază pe inculpat atunci când acesta este prezent.
(6)Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.
(7)Judecătorul de drepturi şi libertăţi admite sau respinge propunerea procurorului prin
încheiere motivată.
(8)Dosarul cauzei se restituie organului de urmărire penală, în termen de 24 de ore de la
expirarea termenului de formulare a contestaţiei.
(9)Judecătorul de drepturi şi libertăţi care respinge propunerea de luare a măsurii arestului la
domiciliu faţă de inculpat poate dispune, prin aceeaşi încheiere, luarea uneia dintre măsurile
preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b) şi c), dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute
de lege

Question 34

Art. 220: Luarea măsurii arestului la domiciliu de către judecătorul de cameră
preliminară sau instanţa de judecată-cine il ia si cine poate veni cu ideea-DCC referitoare la masuri anterioare-procedura de a lua masura

Answer 34

(1)Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată în faţa căreia se află
cauza poate dispune, prin încheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea
motivată a procurorului sau din oficiu.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că este
neconstituţională soluţia legislativă reglementată de dispoziţiile art. 220 alin. (1), care permite
luarea măsurii arestului la domiciliu, în condiţiile în care anterior inculpatul a fost arestat
preventiv sau la domiciliu în aceeaşi cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară
privarea sa de libertate.
(2)Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, sesizată conform alin. (1),
dispune citarea inculpatului. Audierea inculpatului este obligatorie dacă acesta se prezintă la
termenul fixat.
(3)Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.
(4)Dispoziţiile art. 219 alin. (4), (7) şi (9) se aplică în mod corespunzător.-nu este impiedicata judecata de neprezentare-se pronunta prin incheiere motivata-poate dispune prin aceeasi incheiere alta masura

Question 35

Art. 221: Conţinutul măsurii arestului la domiciliu

1-4-care este obligatia principala-2 obligatii complementare sa zic asa-ce obligatii poate impune instanta-ce trebuie sa cuprinda incheierea

Answer 35

(1)Măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă
determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a
dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de
acesta.
(2)Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:
a)să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a
judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;
b)să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi
la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu alte persoane stabilite de
organul judiciar.
(3)Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de
judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un
dispozitiv electronic de supraveghere şi/sau să respecte una sau mai multe dintre obligaţiile
prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. d)-k). Prevederile art. 215 alin. (8), (81
) şi (9) se aplică în-masurile sunt inlocuite de procuror?
mod corespunzător.
(4)În cuprinsul încheierii prin care se dispune măsura sunt prevăzute în mod expres obligaţiile
pe care inculpatul trebuie să le respecte şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu reacredinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi
înlocuită cu măsura arestării preventive.

Question 36

Art. 221: Conţinutul măsurii arestului la domiciliu

5-8

Answer 36

(5)Pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul prevăzut la alin. (1) pentru prezentarea
în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora.
(6)La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul
de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia
părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de
pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale
de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de
timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale
inculpatului.
(61
)În situaţia prevăzută la alin. (6), în încheiere se va indica în mod expres perioada de timp,
precum şi, după caz, locul de muncă, instituţia de învăţământ, unitatea sanitară sau alt loc în
care s-a aprobat deplasarea inculpatului.
(7)În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul, fără
permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a
instanţei de judecată, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta
instituţia, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa şi organul judiciar care a
luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza.
(8)Copia încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară
sau a instanţei de judecată prin care s-a luat măsura arestului la domiciliu se comunică, de
îndată, inculpatului şi instituţiei, organului sau autorităţii desemnate cu supravegherea sa,
organului de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte acesta, serviciului public comunitar de
evidenţă a persoanelor şi organelor de frontieră.

Question 37

Art. 221: Conţinutul măsurii arestului la domiciliu

9-12-supravegherea inculpatului-drepturi si obligatii ale politiei in supravegherea respectarii masurii-cand se poate dispune arestarea preventiva

Answer 37

(9)Instituţia, organul sau autoritatea desemnate de organul judiciar care a dispus arestul la
domiciliu verifică periodic respectarea măsurii şi a obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul
în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi
penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa
de judecată, în cursul judecăţii.
(10)Pentru supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu sau a obligaţiilor impuse
inculpatului pe durata acesteia, organul de poliţie poate pătrunde în imobilul unde se execută
măsura, fără învoirea inculpatului sau a persoanelor care locuiesc împreună cu acesta.
(11)În cazul în care inculpatul încalcă cu rea-credinţă măsura arestului la domiciliu sau
obligaţiile care îi revin ori există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă
infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa,
judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată,
la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea arestului la
domiciliu cu măsura arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
(12)Atunci când, cu rea-credinţă, inculpatul încalcă obligaţia de a nu părăsi imobilul ori nu
respectă itinerarul sau condiţiile de deplasare, stabilite potrivit legii, organul de supraveghere
are dreptul de a-l prinde pe inculpat şi de a-l prezenta de îndată procurorului, în cursul
urmăririi penale, judecătorului de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară,
sau instanţei de judecată, în cursul judecăţii, pentru a proceda potrivit alin. (11).

Question 38

Art. 222: Durata arestului la domiciliu

1-4

Answer 38

(1)În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de
zile.
(2)Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale, numai în caz de
necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri
noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile.
(3)În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către
judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza
în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie
se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte
procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
(4)Judecătorul de drepturi şi libertăţi este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către
procuror, prin propunere motivată, însoţită de dosarul cauzei, cu cel puţin 5 zile înainte de
expirarea duratei acesteia.

Question 39

Art. 222: Durata arestului la domiciliu

5-8-fixarea prelungirii-participare procuror-cum se pronunta jud asupra masurii-in cat timp se restituie dosarul organului de urmarire

Answer 39

(5)Judecătorul de drepturi şi libertăţi, sesizat potrivit alin. (4), fixează termen de soluţionare a
propunerii procurorului, în camera de consiliu, mai înainte de expirarea duratei arestului la
domiciliu şi dispune citarea inculpatului.
(6)Participarea procurorului este obligatorie.
(7)Judecătorul de drepturi şi libertăţi admite sau respinge propunerea procurorului prin
încheiere motivată.
(8)Dosarul cauzei se restituie organului de urmărire penală în termen de 24 de ore de la
expirarea termenului de formulare a contestaţiei

Question 40

Art. 222: Durata arestului la domiciliu

9-12-durata maxima a arestului in timpul urmaririi-relatie cu arestul preventiv-dispozitii procedurale-durata in timpul CP si al judecatii

Answer 40

expirarea termenului de formulare a contestaţiei.
(9)Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de
zile.
(10)Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu se ia în considerare
pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi
penale.

(11)Dispoziţiile art. 219 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător.-lipsa inculpatului nu impiedica judecata, jud il audiaza pe inculpat cand este prezent -asistenta juridica si participare procurorului sunt obligatorii
(12)În procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu
poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile. Dispoziţiile art. 239 se aplică în mod
corespunzător.

Question 41

Art. 223: Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
1-cine o dispune-conditia generala care trebuie sa planeze asupra tuturor cazurilor si cazurile

Answer 41

(1)Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi
libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în
procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se
află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că
inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:
a)inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la
judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b)inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori
un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă
sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c)inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere
frauduloasă cu aceasta;
d)există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa,
inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi
infracţiuni.

Question 42

Art. 223: Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
2

Answer 42

(2)Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă, din probe, rezultă
suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o
infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune
contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de
trafic de droguri, o infracţiune la regimul privind substanţele dopante, de efectuare de
operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive,
o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare, al
materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, trafic şi exploatarea
persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau
de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj
judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau
mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a
circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a
antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că
privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea
publică

Question 43

Art. 224: Propunerea de arestare preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale

Answer 43

(1)Procurorul, dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, întocmeşte o
propunere motivată de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpat, cu indicarea
temeiului de drept.
(2)Propunerea prevăzută la alin. (1), împreună cu dosarul cauzei, se prezintă judecătorului de
drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă
instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află
locul de reţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care
face parte procurorul care a întocmit propunerea

Question 44

Art. 225: Soluţionarea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale
1-4

Answer 44

(1)Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform art. 224 alin. (2) stabileşte termenul de
soluţionare a propunerii de arestare preventivă, fixând data şi ora la care soluţionarea va avea
loc.
(2)În cazul inculpatului aflat în stare de reţinere, termenul de soluţionare a propunerii de
arestare preventivă trebuie fixat înainte de expirarea duratei reţinerii. Ziua şi ora se comunică
procurorului, care are obligaţia de a asigura prezenţa inculpatului în faţa judecătorului de
drepturi şi libertăţi. De asemenea, ziua şi ora se aduc la cunoştinţa avocatului inculpatului,
căruia, la cerere, i se pune la dispoziţie dosarul cauzei pentru studiu.
(3)Inculpatul aflat în stare de libertate se citează pentru termenul fixat. Termenul se aduce la
cunoştinţa procurorului şi avocatului inculpatului, acestuia din urmă acordându-i-se, la cerere,
posibilitatea de a studia dosarul cauzei.
(4)Soluţionarea propunerii de arestare preventivă se face numai în prezenţa inculpatului, în
afară de cazul când acesta lipseşte nejustificat, este dispărut, se sustrage ori din cauza stării
sănătăţii, din cauză de forţă majoră sau stare de necesitate nu se prezintă sau nu poate fi adus
în faţa judecătorului.

Question 45

Art. 225: Soluţionarea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale
5-8-procuror-avocat-inculpat prezent-informari inainte de ascultare

Answer 45

(5)În toate cazurile, este obligatorie asistenţa juridică a inculpatului de către un avocat, ales
sau numit din oficiu.
(6)Participarea procurorului este obligatorie.
(7)Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl audiază pe inculpatul prezent despre fapta de care este
acuzat şi despre motivele pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă formulată
de procuror.
(8)Înainte de a proceda la ascultarea inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi îi aduce
la cunoştinţă infracţiunea de care este acuzat şi dreptul de a nu face nicio declaraţie,
atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.

Question 46

Art. 226: Admiterea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale

Answer 46

(1)Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de
lege, admite propunerea procurorului şi dispune arestarea preventivă a inculpatului, prin
încheiere motivată.
(2)Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă pentru cel mult 30 de zile. Durata
reţinerii nu se deduce din durata arestării preventive.
(3)După luarea măsurii, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o
înţelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventivă

Question 47

Art. 227: Respingerea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale

Answer 47

(1)Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute
de lege pentru arestarea preventivă a inculpatului, respinge, prin încheiere motivată,
propunerea procurorului, dispunând punerea în libertate a inculpatului reţinut.
(2)Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, judecătorul de drepturi şi libertăţi poate
dispune aplicarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d).

Question 48

Art. 228: Încunoştinţarea despre arestarea preventivă şi locul de deţinere a inculpatului
arestat preventiv
2-4

Answer 48

(2)Persoanei faţă de care s-a dispus măsura arestării preventive i se comunică, sub semnătură,
în scris, drepturile prevăzute la art. 83, dreptul prevăzut la art. 210 alin. (1) şi (2), precum şi
dreptul de acces la asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a contesta măsura şi dreptul de a
solicita revocarea sau înlocuirea arestării cu o altă măsură preventivă, iar în cazul în care nu
poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal.
(3)Imediat după luarea măsurii arestării preventive, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la
prima instanţă sau de la instanţa ierarhic superioară, care a dispus măsura, încunoştinţează
despre aceasta un membru al familiei inculpatului ori o altă persoană desemnată de acesta.
Dispoziţiile art. 210 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Efectuarea încunoştinţării se
consemnează într-un proces-verbal.
(4)Îndată după introducerea sa într-un loc de deţinere, inculpatul are dreptul de a încunoştinţa
personal sau de a solicita administraţiei locului respectiv să încunoştinţeze persoanele
prevăzute la alin. (3) despre locul unde este deţinut.

Question 49

Art. 228: Încunoştinţarea despre arestarea preventivă şi locul de deţinere a inculpatului
arestat preventiv
5-7-situatia schimbarii locului de detinere-obligatii administratie loc de detinere-limitarea dreptului de a face informarea personal

Answer 49

(5)Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul schimbării ulterioare a
locului de deţinere, imediat după producerea schimbării.
(6)Administraţia locului de deţinere are obligaţia de a aduce la cunoştinţa inculpatului arestat
preventiv dispoziţiile alin. (2)-(5), precum şi de a consemna într-un proces-verbal modul în
care s-a realizat încunoştinţarea.
(7)Inculpatului arestat preventiv nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal
încunoştinţarea decât pentru motive temeinice, care se consemnează în procesul-verbal
întocmit potrivit alin. (6).

Question 50

Art. 230: Mandatul de arestare preventivă

1-3-cine il emite si in baza a ce-daca se dispune arestarea mai multor inculpati-ce se arata in mandat

Answer 50

(1)În baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, judecătorul de
drepturi şi libertăţi de la prima instanţă sau, după caz, de la instanţa ierarhic superioară emite
de îndată mandatul de arestare preventivă.
(2)Dacă, prin aceeaşi încheiere, s-a dispus arestarea preventivă a mai multor inculpaţi, se
emite câte un mandat pentru fiecare dintre ei.
(3)În mandatul de arestare preventivă se arată:
a)instanţa din care face parte judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus luarea măsurii
arestării preventive;
b)data emiterii mandatului;
c)numele, prenumele şi calitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi care a emis mandatul;
d)datele de identitate ale inculpatului;
e)durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la
care încetează;
f)arătarea faptei de care este acuzat inculpatul, cu indicarea datei şi locului comiterii acesteia,
încadrarea juridică, infracţiunea şi pedeapsa prevăzută de lege;
g)temeiurile concrete care au determinat arestarea preventivă;
h)ordinul de a fi arestat inculpatul;
i)indicarea locului unde va fi deţinut inculpatul arestat preventiv;
j)semnătura judecătorului de drepturi şi libertăţi;
k)semnătura inculpatului prezent. În cazul în care acesta refuză să semneze, se va face
menţiune corespunzătoare în mandat.

Question 51

Art. 230: Mandatul de arestare preventivă

4-6-cui se inmaneaza-prin ce mijloace alternative poate fi transmis mandatul si moduri de comunicare-cereri ale persoanei vatamate-predarea la locul de detinere

Answer 51

(4)Când mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatului, judecătorul care a emis
mandatul înmânează un exemplar al mandatului persoanei arestate şi organului de poliţie.
(41
)Mandatul de arestare poate fi transmis organelor de poliţie şi prin fax, poştă electronică
sau prin orice mijloc în măsură să producă un document scris în condiţii care să permită
autorităţilor destinatare să îi stabilească autenticitatea.
(5)Dacă persoana vătămată a solicitat înştiinţarea sa cu privire la eliberarea în orice mod sau
evadarea persoanei arestate, judecătorul care a emis mandatul consemnează aceasta într-un
proces-verbal, pe care îl predă organului de poliţie.
(6)Organul de poliţie predă exemplarul original al mandatului de arestare preventivă şi
procesul-verbal prevăzut la alin. (5) administraţiei locului de deţiner

Question 52

Art. 231: Executarea mandatului de arestare preventivă emis în lipsa inculpatului
1-3-cate exemplare se elibereaza-cum poate fi transmis-daca mandatul cuprinde erori materiale

Answer 52

1)Când măsura arestării preventive a fost dispusă în lipsa inculpatului, două exemplare
originale ale mandatului emis se înaintează organului de poliţie de la domiciliul sau reşedinţa
inculpatului în vederea executării. În cazul în care inculpatul nu are domiciliul sau reşedinţa
în România, exemplarele se înaintează organului de poliţie în raza teritorială a căruia se află
instanţa de judecată.
(2)Mandatul de arestare poate fi transmis organului de poliţie şi prin fax, poştă electronică
sau prin orice mijloc în măsură să producă un document scris în condiţii care să permită
autorităţilor destinatare să îi stabilească autenticitatea.
(3)În situaţia în care mandatul de arestare conţine erori materiale, dar permite identificarea
persoanei şi stabilirea măsurii dispuse în raport cu datele de identificare ale persoanei
existente în evidenţele organelor de poliţie şi hotărârea instanţei de judecată, organul de
poliţie execută măsura, solicitând în acelaşi timp instanţei de judecată îndreptarea erorilor
materiale sesizate.

Question 53

Art. 231: Executarea mandatului de arestare preventivă emis în lipsa inculpatulu
4-8-cum il aresteaza politistii, obligatii ale acestora-drepturi politisti pentru prinderea arestatului-daca lipsa inculpatului este din cauza unor motive neimputabile acestuia-ce trebuie sa faca acum cu inculpatul prezent-ce hot ia

Answer 53

(4)Organul de poliţie procedează la arestarea persoanei arătate în mandat, căreia îi predă un
exemplar al acestuia, într-una din formele prevăzute la alin. (1) sau (2), după care o conduce
în cel mult 24 de ore la judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestării
preventive sau, după caz, la judecătorul de cameră preliminară ori completul la care se află
spre soluţionare dosarul cauzei.
(5)În vederea executării mandatului de arestare preventivă, organul de poliţie poate pătrunde
în domiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizice, fără învoirea acesteia, precum şi în sediul
oricărei persoane juridice, fără învoirea reprezentantului legal al acesteia, dacă există indicii
temeinice din care să rezulte bănuiala rezonabilă că persoana din mandat se află în domiciliul
sau reşedinţa respectivă.
(6)În cazul în care arestarea preventivă a inculpatului a fost dispusă în lipsă din cauza stării
sănătăţii, din cauză de forţă majoră sau stare de necesitate, inculpatul este prezentat, la
încetarea acestor motive, judecătorului de drepturi şi libertăţi care a luat măsura ori, după caz,
judecătorului de cameră preliminară sau completului la care se află spre soluţionare dosarul
cauzei.
(7)Judecătorul de drepturi şi libertăţi procedează la audierea inculpatului conform art.
225 alin. (7) şi
(8), în prezenţa avocatului acestuia, şi, evaluând declaraţia inculpatului în contextul probelor
administrate şi al motivelor avute în vedere la luarea măsurii, dispune prin încheiere, după
audierea concluziilor procurorului, confirmarea arestării preventive şi a executării mandatului
ori, după caz, în condiţiile prevăzute de lege, revocarea arestării preventive sau înlocuirea
acesteia cu una dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d) şi punerea în
libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză

Question 54

Art. 232: Negăsirea persoanei prevăzute în mandatul de arestare preventivă-cine, ce acte sunt necesare si pe cine anunta

Answer 54

Când persoana menţionată în mandatul de arestare preventivă nu a fost găsită, organul de
poliţie însărcinat cu executarea mandatului încheie un proces-verbal prin care constată
aceasta şi înştiinţează judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestării
preventive, precum şi organele competente pentru darea în urmărire şi în consemn la punctele
de trecere a frontierei

Question 55

Art. 233: Durata arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale

Answer 55

(1)În cursul urmăririi penale, durata arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi 30 de
zile, în afară de cazul când este prelungită în condiţiile legii.
(2)Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data punerii în executare a măsurii faţă de
inculpatul arestat preventiv.
(3)Când o cauză este trecută pentru continuarea urmăririi penale de la un organ de urmărire la
altul, arestarea preventivă dispusă sau prelungită anterior rămâne valabilă. Durata arestării
preventive se calculează potrivit dispoziţiilor alin. (1) şi (2).

Question 56

Art. 234: Prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale
1-3-in ce situatie se dispune prelungirea-sesizarea jud de dl-ce jud este competent

Answer 56

(1)Arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă
temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a
inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii.
(2)Prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată a
procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
(3)În cazul prevăzut la alin. (1), prelungirea arestării preventive poate fi dispusă de către
judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza
în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie
se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului
din care face parte procurorul care a întocmit propunerea.

Question 57

Art. 234: Prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale
4-5-daca instanta care l-a dispus prima oara nu era competenta-daca sunt mai multi inculpati in cauza cu date de expirare diferite

Answer 57

(4)Dacă arestarea preventivă a fost dispusă iniţial de către un judecător de drepturi şi libertăţi
de la o instanţă inferioară celei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă
instanţă, prelungirea acestei măsuri se poate dispune numai de un judecător de drepturi şi
libertăţi de la instanţa competentă în momentul soluţionării propunerii de prelungire sau de la
instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere,
locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte
procurorul care a întocmit propunerea.
(5)Când, în aceeaşi cauză, se găsesc mai mulţi inculpaţi arestaţi pentru care durata arestării
preventive expiră la date diferite, procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi cu
propunerea de prelungire a arestării preventive pentru toţi inculpaţii.

Question 58

Art. 235: Procedura prelungirii arestării preventive în cursul urmăririi penale
1-3-in cat timp trebuie inaintata la instanta-incunonstiintari-ascultarea video

Answer 58

1)Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun
la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei
arestării preventive.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile
art. 235 alin. (1) sunt constituţionale în măsura în care nerespectarea termenului “cu cel puţin
5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive” atrage incidenţa art. 268 alin. (1) din
Codul de procedură penală.
(2)Judecătorul de drepturi şi libertăţi fixează termen pentru soluţionarea propunerii de
prelungire a arestării preventive înainte de expirarea măsurii. Ziua şi ora stabilite se comunică
procurorului, care are obligaţia de a asigura prezenţa în faţa judecătorului de drepturi şi
libertăţi a inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului este încunoştinţat şi i se
acordă, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei.
(3)Inculpatul este ascultat de judecătorul de drepturi şi libertăţi asupra tuturor motivelor pe
care se întemeiază propunerea de prelungire a arestării preventive, în prezenţa unui avocat,
ales sau numit din oficiu. Ascultarea inculpatului se poate face cu acordul acestuia şi în
prezenţa unui apărător ales sau numit din oficiu şi, după caz, şi a unui interpret, şi prin
videoconferinţă, la locul de deţinere.

Question 59

Art. 235: Procedura prelungirii arestării preventive în cursul urmăririi penale
4-6-lipsa inculpat-procuror-pana cand trebuie sa se pronunte

Answer 59

(4)În cazul în care inculpatul arestat preventiv se află internat în spital şi din cauza stării
sănătăţii nu poate fi adus în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi sau când, din cauză de
forţă majoră ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibilă, propunerea va fi examinată
în lipsa inculpatului, dar numai în prezenţa avocatului acestuia, căruia i se dă cuvântul pentru
a pune concluzii. Dispoziţiile art. 204 alin. (7) teza finală se aplică în mod corespunzător.-adica poate participa si prin videoconferinta daca si-a exprimat vointa in aceste sens
(5)Participarea procurorului este obligatorie.
(6)Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra propunerii de prelungire a arestării
preventive înainte de expirarea duratei acesteia.

Question 60

Art. 236: Admiterea propunerii de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi
penale-cand dispune prelungirea si prin ce -pe ce durata se prelungeste-si prelungirile succesive-durata totala in timpul urmarii

Answer 60

(1)Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile prevăzute de
lege, admite propunerea procurorului şi dispune prelungirea arestării preventive a
inculpatului, prin încheiere motivată.
(2)Prelungirea arestării preventive a inculpatului se poate dispune pentru o durată de cel mult
30 de zile.
(3)Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate acorda în cursul urmăririi penale şi alte prelungiri,
fiecare neputând depăşi 30 de zile. Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(4)Durata totală a arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale nu poate depăşi
un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de 180 de zile

Question 61

Art. 237: Respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive în cursul
urmăririi penale-in ce situatie respinge si ce alte masuri poate lua

Answer 61

(1)Judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute
de lege pentru prelungirea arestării preventive a inculpatului, respinge, prin încheiere
motivată, propunerea procurorului, dispunând punerea în libertate a inculpatului la expirarea
duratei acesteia, dacă nu este arestat în altă cauză.
(2)Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, judecătorul de drepturi şi libertăţi poate
dispune înlocuirea arestării preventive cu una dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202
alin. (4) lit. b)-d).

Question 62

Art. 238: Arestarea preventivă a inculpatului în procedura de cameră preliminară şi în
cursul judecăţii

Answer 62

(1)Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă în procedura de cameră preliminară şi
în cursul judecăţii, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de
judecată în faţa căreia se află cauza, din oficiu ori la propunerea motivată a procurorului,
pentru o perioadă de cel mult 30 de zile, pentru aceleaşi temeiuri şi în aceleaşi condiţii ca şi
arestarea preventivă dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi în cursul urmăririi
penale. Dispoziţiile art. 225-232 se aplică în mod corespunzător.
(2)În cursul judecăţii, măsura prevăzută la alin. (1) se poate dispune de către instanţa de
judecată în compunerea prevăzută de lege. În acest caz, mandatul de arestare preventivă este
emis de către preşedintele completului.
(3)Faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv în aceeaşi cauză, în cursul
urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, se poate dispune din
nou această măsură numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de
libertate.

Question 63

Art. 239: Durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecăţii în
primă instanţă

Answer 63

(1)În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu
poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special
prevăzut de lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată. În toate
cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani.
(2)Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data sesizării instanţei de judecată, în cazul în
care inculpatul se află în stare de arest preventiv, şi, respectiv, de la data punerii în executare
a măsurii, când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă în procedura de cameră
preliminară sau în cursul judecăţii sau în lipsă.
(3)La expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), instanţa de judecată poate dispune luarea
unei alte măsuri preventive, în condiţiile legii.

Question 64

Art. 240: Tratamentul medical sub pază permanentă-cand se dispune si relatia sa cu arestul

Answer 64

(1)În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o
boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în
reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii. Motivele care au determinat luarea acestei măsuri
sunt comunicate de îndată procurorului, în cursul urmăririi penale, judecătorului de cameră
preliminară, în cursul acestei proceduri, sau instanţei de judecată, în cursul judecăţii.
(2)Timpul în care inculpatul este internat sub pază permanentă, conform alin. (1), intră în
durata arestării preventive.

Question 65

Art. 241: Încetarea de drept a măsurilor preventive

1-1 put 1-4 cazuri in care masurile preventive(toate) inceteaza de dept-situatiile in care arestul(la domiciliu sau preventiv) inceteaza de drept

Answer 65

(1)Măsurile preventive încetează de drept:
a)la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare ori, în cursul
urmăririi penale sau în cursul judecăţii în primă instanţă, la împlinirea duratei maxime
prevăzute de lege;
b)în cazurile în care procurorul dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori instanţa de
judecată pronunţă o hotărâre de achitare, de încetare a procesului penal, de renunţare la
aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei ori o pedeapsă cu amendă, care nu
însoţeşte pedeapsa închisorii, chiar nedefinitivă;
c)la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului;
d)în alte cazuri anume prevăzute de lege.

(11
)Arestarea preventivă şi arestul la domiciliu încetează de drept şi în următoarele
situaţii:
a)la pronunţarea în primă instanţă a unei hotărâri de condamnare cu suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere sau la o pedeapsă cu închisoare cel mult egală cu durata reţinerii,
arestului la domiciliu şi arestării preventive ori, după caz, a unei hotărâri prin care s-a aplicat
o măsură educativă neprivativă de libertate;

Question 66

Art. 241: Încetarea de drept a măsurilor preventive

2-4-cine dispune, cine are initiativa, prin ce -lipsa inculpatului si participarea unor subiecti procesuaki-comunicari si cui se face

Answer 66

(2)Organul judiciar care a dispus această măsură sau, după caz, procurorul, judecătorul de
drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată în faţa căreia se
află cauza constată, prin ordonanţă sau încheiere, din oficiu, la cerere sau la sesizarea
administraţiei locului de deţinere, încetarea de drept a măsurii preventive, dispunând, în cazul
celui reţinut sau arestat preventiv, punerea de îndată în libertate, dacă nu este reţinut ori
arestat în altă cauză.
(3)Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de
judecată se pronunţă, prin încheiere motivată, asupra încetării de drept a măsurii preventive
chiar şi în lipsa inculpatului. Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt
obligatorii.
(4)Persoanei faţă de care s-a dispus măsura preventivă, precum şi tuturor instituţiilor cu
atribuţii în executarea măsurii li se comunică de îndată câte o copie de pe ordonanţa sau
încheierea prin care organul judiciar constată încetarea de drept a măsurii preventive.

Question 67

Art. 242: Revocarea măsurilor preventive şi înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă
măsură preventivă
1-3-cand se dispune revocarea si inlocuirea masurilor preventive

Answer 67

(1)Măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile
care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii,
dispunându-se, în cazul reţinerii şi arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a
inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
(2)Măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai
uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma
evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se
apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut
la art. 202 alin. (1).
(3)Măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai
grea, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma
evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se
apreciază că măsura preventivă mai grea este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la
art. 202 alin. (1).

Question 68

Art. 242: Revocarea măsurilor preventive şi înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă
măsură preventivă
4-obligatiile organului de cercetare penala(in ce modalitate termen de sesizare jud dl) so obbligatiile procurorului-cine dispune inlocuirea intre ele a controalelor-cai de atac impotriva ordonantei procurorului

Answer 68

(4)În cazul în care măsura preventivă a fost luată în cursul urmăririi penale de către procuror
sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, organul de cercetare penală are obligaţia să îl
informeze de îndată, în scris, pe procuror despre orice împrejurare care ar putea conduce la
revocarea sau înlocuirea măsurii preventive. Dacă apreciază că informaţiile comunicate
justifică revocarea sau înlocuirea măsurii preventive, procurorul dispune aceasta sau, după
caz, sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi care a luat măsura, în termen de 24 de ore de
la primirea informării. Procurorul este obligat să sesizeze şi din oficiu judecătorul de drepturi
şi libertăţi, când constată el însuşi existenţa vreunei împrejurări care justifică revocarea sau
înlocuirea măsurii preventive luate de acesta.
(41
)În cursul urmăririi penale, revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar şi
controlului judiciar pe cauţiune, precum şi înlocuirea acestor măsuri între ele se dispun de
procuror, chiar dacă măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. La
înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura controlului judiciar pe
cauţiune, dispoziţiile art. 216 alin. (1) şi (3) şi art. 217 se aplică în mod corespunzător.
(42
)Împotriva ordonanţei procurorului, dispuse potrivit alin. (41
), se poate formula plângere,
în condiţiile art. 213.

Question 69

Art. 242: Revocarea măsurilor preventive şi înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă
măsură preventivă
5-8-cum se face cererea si cui se adreseaza-solicitarea dosarului de la procuror-fixarea datei si comunicari-chestiuni procesuale la judecarea cererer

Answer 69

(5)Cererea de revocare sau înlocuire a măsurii preventive formulată de inculpat se adresează,
în scris, procurorului, judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătorului de cameră
preliminară sau instanţei de judecată, după caz.
(6)În cursul urmăririi penale, procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi
dosarul cauzei sau copie de pe acesta certificată de grefa parchetului, în termen de 24 de ore
de la solicitarea acestuia de către judecător.
(7)În vederea soluţionării cererii, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră
preliminară sau instanţa de judecată fixează data de soluţionare a acesteia şi dispune citarea
inculpatului.
(8)Când inculpatul este prezent, soluţionarea cererii se face numai după ascultarea acestuia
asupra tuturor motivelor pe care se întemeiază cererea, în prezenţa unui avocat ales sau numit
din oficiu. Cererea se soluţionează şi în lipsa inculpatului, atunci când acesta nu se prezintă,
deşi a fost legal citat sau când, din cauza stării de sănătate, din cauză de forţă majoră ori stare
de necesitate, nu poate fi adus, dar numai în prezenţa avocatului, ales sau numit din oficiu,
căruia i se dă cuvântul pentru a pune concluzii.

Question 70

Art. 242: Revocarea măsurilor preventive şi înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă
măsură preventivă
9-13-procedura in care se cere inlocuire arestului cu cautiunea

Answer 70

(9)Participarea procurorului este obligatorie.
(10)Dacă cererea are ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive sau a măsurii arestului
la domiciliu cu măsura controlului judiciar pe cauţiune, dacă găseşte cererea întemeiată,
judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată,
prin încheiere, dată în camera de consiliu, admite în principiu cererea şi stabileşte valoarea
cauţiunii, acordând inculpatului termen pentru depunerea ei.
(11)Dacă se depune cauţiunea în termenul fixat, judecătorul de drepturi şi libertăţi,
judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere dată în camera de
consiliu, admite cererea de înlocuire a măsurii preventive cu măsura controlului judiciar pe
cauţiune, stabileşte obligaţiile ce vor reveni inculpatului pe durata măsurii şi dispune punerea
de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
(12)Dacă nu se depune cauţiunea în termenul fixat, judecătorul de drepturi şi libertăţi,
judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere dată în camera de
consiliu, în lipsa inculpatului şi a procurorului, respinge ca neîntemeiată cererea formulată de
inculpat.
(13)Termenul prevăzut la alin. (10) curge de la data rămânerii definitive a încheierii prin care
se stabileşte valoarea cauţiunii.