Organizarea sociala si normele de conduita ale populatiei traco-romane in perioada cuprinsa între Retragerea Aureliana si secolul al VIII-lea

Question 1

Etnogeneza romaneasca: Etape

Answer 1

A parcurs 2 etape istorice:
a) etapa romanizarii tracilor, care a dus la formarea populatiei traco-romane și la sinteza lingvistica și institutionala a celor 2 civilizatii, etapa care a durat pana in secolul al VI-lea dHr (momentul patrunderii masive a slavilor in spatiul traco-roman și al ocuparii de catre acestia a unor intinse teritorii)
b) etapa formarii poporului roman, a limbii romane și a instituțiilor nationale romanesti, intre secolele al VII-lea și al VIII-lea

Question 2

Etnogeneza romaneasca: Continut

Answer 2

A. ROMANIZAREA:
- are semnificatia unei triple sinteze dintre civilizatia romana: limba latina, cultura și instituțiile romanilor și civilizatia traca
- a dus la crearea unei populatii omogene traco-romane, continuatoare a traditiilor cetatenilor Imperiului Roman, distincta de lumea barbara și superioara acesteia prin nivelul de cultura materiala și spirituala
- formarea unei noi limbi prin imbinarea limbii autohtone cu limba latina

B. CRESTINAREA:
- s-a desfasurat in paralel cu procesul romanizarii incepand cu sec I dHr (crestinarea populatiei traco-romane o distinge de populatiile barbare pagane)
- crestinismul traco-roman e de origine apostolica
- la N Dunarii evanghelizarea s-a realizat de catre Sf Apostol Andrei, cel Intai Chemat și de catre Sf Apostol Filip
- la S Dunarii de catre Sf Apostol Pavel, iar apoi de la om la om in cadrul comunitatilor rurale ale obstilor satesti sau teritoriale, iar nu prin misionari veniti din centrele urbane ale Apusului
- limba romana e singura limba romanica in care termenul “pagan” a intrat cu intelesul de “necrestin” (in celelalte limbi romanice are intelesul de “taran”)

Question 3

Caracterele obstilor satesti sau teritoriale

Answer 3

A. CARACTERUL TERITORIAL:
- obstea era o asociatie de gospodarii familiale reunite pe baza unui teritoriu stapanit in comun
- termenul care desemneaza acest teritoriu stapanit in comun e cel de “mosie”, cuvant de origine traca sinonim cu cel de “proprietate”

B. CARACTERUL AGRAR SI PASTORAL:
- a fost determinat de indeletnicirile traditionale ale stramosilor nostri traci (agricultura și pastoritul)

C. CARACTERUL DE NEAM:
- unitatea etnica a populatiei traco-romane pe intreg spatiul etnogenetic romanesc determina caracterul de neam al obstii, aceasta reprezentand atât celula sociala in care s-au format poporul roman, limba romana, instituțiile nationale romanesti, cat si vehiculul cu care poporul roman a aparut și s-a afirmat de-a lungul întregii lui istorii

D. CARACTERUL DE CREDINTA:
- izvora din procesul de evanghelizare a populatiei traco-romane care s-a realizat in cadrul comunitatilor satesti de la om la om și nu prin misionari veniti din centrele urbane sau prin forta autorităților ca in Apus sau ca la popoarele slave și la unguri
- fiecare comunitate rurala avea o biserica a Satului in jurul careia gravita întreaga viata sociala și spirituala a obstii

Question 4

Organizarea obstilor satesti sau teritoriale

Answer 4

A. ADUNAREA OBSTII:
- cuprindea toți membrii majori ai obstii (intre 18-30 ani sau in raport cu momentul casatoriei)
- se tinea la biserica Satului, era convocata prin viu grai de la om la om
- avea o competenta generala, luand cele mai importante decizii: patrimoniul obstii, organizarea muncii in comun, relatiile de familie, rezolvarea conflictelor, transferul de bunuri, intretinerea Bisericii și a cultului religios

B. SFATUL OAMENILOR BUNI SI BATRANI:
- alcătuit din cei mai de vaza și respectati membri ai obstii (persoane varstnice cu vasta experienta de viata)
- atributiuni judiciare, realizeaza judecata de sub stejar

C. ALESII OBSTII:
- persoane imputernicite cu exercitarea unor atributiuni speciale
- cel mai important era judele, sef militar al Satului, insarcinat cu paza, straja sau privegherea hotarelor
- alți alesi: vornicul, pomojnicul, postelnicul, logofatul, nemesnicul, jitarul
- aveau uneori și anumite insemne ale puterii lor (ex: toiagul vornicului)
- puteau fi revocati de Adunare dacă nu își exercitau atributiunile in mod satisfacator

Question 5

Uniunile de obsti

Answer 5

1. Obstea sateasca = cea mai simpla forma de organizare sociala pe criteriu teritorial a unei colectivitati ceea ce nu exclude posibilitatea ei de a se incadra unor structuri geografice mai vaste
2. Uniunile de obsti = Forme superioare de organizare sociala care au evoluat ulterior spre statalitate unele dintre ele devenind cnezate, voievodate, tari, iar altele mentinandu-si statutul initial pana spre sf Evului Mediu
3. Uniunile aveau un organ suprem de conducere = MARELE SFAT compus din reprezentați ai obstilor satesti componente
4. Atributiuni Marele Sfat: rezolvare probleme patrimonaile comune, solutionarea litigiior dintre obstile componente, stabilitea contributiilor obstilor la fondul intregii comunitati și organizarea apararii in comun a satelor
5. Pastreaza principiul esential al democratismului datoritq inexistentei startificarii sociale a membrilor lor

Question 6

Normele de conduita ale obstilor satesti

Answer 6

A. PROPRIETATEA:
- 2 Forme:
a) stapanire comuna devalmasa: padurile, pasunile, islazurile, apele (In vremea obstii arhaice și turmele, fondul de rezerva al Satului pentru anii slabi in recolte, moara comuna, bogatiile subsolului)
b) stapanirea individuală (la temelia acesteia a stat munca proprie pt amemajarea unui bun care mai înainte se aflase in devalmasie și care astfel a dobândit o noua valoarea economica; prima desprindere din fondul devalmas = Casa și Curtea anexa)
- campul de cultura era impartit in loturi repartizate familiilor din obste prin Sistemul tragerii la sorti, dar nu al asolamentului ca in obstea traca, ci odată pentru totdeauna

B. RELATIILE DE MUNCA:
- desfasurarea in comun a agriculturii care presupunea cultura plantelor și cresterea animalelor
- existau norme care regl act de cultivare a terenurilor: repartitia campului de cultura intre membrii obstii, stabilirea felului culturii potrivit sistemului asolamentului bienal, anual, trienal, timpul de desf a muncii pt arat
- cresterea animalelor era regl prin norme care priveau: pornirea turmelor pt pastoritul comun, stabilirea locurilor și a perioadelor de pasunat, impartirea produselor turmelor comune
- alte act desf in comun: minerit, vanatoare
- regula de baza care regl indeletnicirile mestesugaresti era indreptatirea celor care le practicau de a lua in stapanire individuală produsele muncii lor pe care le puteau valorifica dupa bunul plac

C. STATUTUL PERSOANEI:
- egalitatea intre toți membrii obstii
- evidentierea unora dintre membrii obstii și alegerea lor in Organele de conducere ale comunitatii se realiza pe baza calitatilor personale: inteligenta, vitejie, bună purtare, experienta de viata etc

D. CASATORIA SI FAMILIA. SUCCESIUNILE. OBLIGATIUNILE:
- obstile satesti erau alc din familii mici (parinti și copii pana la majorat)
- fundamentul familiei traco-romane = deplina egalitate in drepturi a tuturor membrilor ei, det de stapanirea in comun a patrimoniului familial și de munca în comun desfasurata in gospodarie
- aceasta egalitate a generat o puternica solidaritate și a avut drept consecinta existenta unor obl reciproce de intretinere intre soti și intre parinti și copii
- familia traco-romana avea un caracter democratic spre deosebire de Familia romana care avea un caracter aristocratic, evidentiat de puterea nelimitata a lui pater asupra tuturor pers și bunurilor care alc familia
- casatoria se incheia prin liberul consimtamant al viitorilor soti in cadrul unei ceremonii religioase iar divortul era admis la cererea oricaruia dintre soti
- succesiuni: descendentii au egala vocatie succesorala la mosia familiei fiind recunoscut și dr de mostenire al sotului supravietuitor
- obligatiile: toti membrii obstii au deplina capacitate de a incheia conventii, libere de formalismul ce caracteriza Contractele in dr roman (vanzarea cea mai raspnadita conventie care evoluase sub influența bizantina devenind consensuala translativa de proprietate)

E. RASPUNDEREA MEMBRILOR OBSTII SI SOLUTIONAREA CONFLICTELOR DINTRE ACESTIA:
- se realiza pe baza sistemului solidaritatii rudelor, a legii talionului și a compozitiunii
- instante comune atât pt pricini penale cat si pt pricini civile (judele și Sfatul oamenilor buni și batrani)
- probe: juramantul cu brazda in cap, proba cu juratori