Organizarea provinciilor trace in cadrul statului roman Flashcards
Etapele organizarii provinciei Dacia Augusta
NB: DI, DS, DP, DA, DM
- 106-117 dHr s-a mentinut ca provincie unitara
- Dupa moartea lui Traian in 117, Hadrian, noul imparat, a abandonat S Moldovei și cea mai mare parte a campiei muntene și a impartit restul teritoriului cucerit in 2 provincii:
a) Dacia Inferioara = coltul SE al Transilvaniei și Oltenia
b) Dacia Superioara = celelalte teritorii ale fostei provincii unitare Dacia - In 124 dHr, Hadrian a desprins din Dacia Superioara teritoriul aflat la N de Aries și Muresul superior => Dacia Porolissensis
- In 168 dHr Marc Aureliu a unit DS cu DI => Dacia Apulensis
- In 169 dHr, a desprins Banatul/Oltenia => Dacia Malvensis
GUVERNATORUL
NB: provincii, titlu, ranguri, ordin, resedinta, capitala
- provinciile statului roman de 2 categorii:
a) senatoriale - administrate de Senat
b) imperiale - administrate de Împărat - Dacia, provincie imperiala condusa de un guvernator reprezentant al Imparatului cu titlul de LEGATUS AUGUSTI PRO PRAETORE recrutat dintre membrii ordinului senatorial și avand rang consular
- legatul imperial al Daciei dispunea de IMPERIUM PRO CONSULARE = puterea de comanda a consulului (putea comanda mai multe legiuni și putea exercita la nivel provincial puterea Suprema = militara, administrativa, jud)
- resedinta legatului imperial = Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa
- dupa prima reorganizare in DS legatul imperial al provinciei era recrutat din Ordinul senatorial și avea rang pretorian (putea comanda o singura legiune)
- legatul DS resedinta la Apulum unde stationa și legiunea pe care o comanda a XIII - a Gemina (capitala e Colonia Ulpia Traiana)
- DI provincie procuratoriana condusa de un procurator augusti apartinand ordinului ecvestru și investit cu ius gladii care ii conferea puteri depline judiciare și militare (capitala și resedinta la Drobeta)
- Dacia Porolissensis provincie procuratoriana (resedinta la Napoca)
- dupa ultima reorganizare Dacia Malvensis provincie procuratoriana era condusa de un guvernator prezidial cu residinta la Malva
CONCILIUM PROVINCIAE
NB: intrunire, membrii, atributiuni, scop
- adunare provinciala formata din delegati ai oraselor
- se intruneau o data pe an la Colonia Ulpia Traiana in Palatul Augustalilor
- membrii apartineau ordinului ecvestru și ordinului decurionilor
- se alegea un președinte al adunarii care cumula și functia de preot al cultului imperial in Dacia = SACERDOS ARAE AUGUSTI
- era un organ consultativ cu atributiuni restranse, limitate la discutarea și sustinerea problemelor de interes general ale oraselor și provinciilor in fata administratiei imperiale (membrii adunarii puteau adresa plângeri imp fata de eventualele abuzuri ale magistratilor provinciali)
- principala menire = intretinerea cultului imperial și al Romei
Organizarea financiara
NB: impozite
- Administrarea finantelor revenea unui procurator financiar cu sediul la Colonia Ulpia Traiana unde se centralizau datele privind impozitele și celelalte surse de venituri ale Daciei = tabularum provinciae
- Procuratorul financiar subordonat legatului imperial, apartinea ordinului ecvestru; avea in subordinea sa un intreg aparat fiscal compus din tabularii, librarii, dispensatores
- In vederea stabilirii impozitelor, magistratii specializati făceau din 5 in 5 ani recensaminte ale bunurilor și persoanelor (impozit direct = tributa; impozit indirect = vectigalia)
- Tributa: tributum soli = impozit funduar care se platea pe fondurile de pământ și pe fondurile de cladiri + tributum capitis = impozit personal care se platea de catre cetateni și peregrini
5. Impozitele indirecte:
a) imp de 5% pe mosteniri și eliberari de sclavi
b) imp de 4% pe vanzari de sclavi
c) imp de 1% pe vanzari de marfuri
d) imp de 2,5% pe circulatia marfurilor și a persoanelor - Pt incasarea taxei vamale de 2,5% au fost org pe intreg teritoriul Daciei stationes = oficii vamale conduse de sclavii imperiali
Organizarea armatei
- Legiunile care au stationat in Dacia:
a) Legiunea a III-a Flavia Felix
b) Legiunea I Adiutrix
c) Legiunea a V-a Macedonica
d) Legiunea a XIII-a Gemina - Primele 3 au fost mentinute in Dacia dupa cucerirea romana o scurta perioada de timp, fiind apoi transferate in alte provincii
- Legiunea a V-a Macedonica transferata de Marc Aureliu din Moesia Inferioara in Dacia Porolissensis la Potaissa pt apararea granitei de nord
- Legiunea a XIII-a Gemina = singura care a stationat permanent in Dacia de la cucerire și pana la Retragerea Aureliana cu sediul la Apulum
- Au mai stationat și alae, cohorte, numeri
- Efectivul total al armatei romane din Dacia = 50.000 soldati (1/10 din armata Imperiului)
Organizarea locala: ASEZARILE URBANE
1. ASEZARILE URBANE:
- localitatile urbane erau de 2 categorii: colonii și municipii
- coloniile = centre urbane, puternic romanizate, locuitorii lor (cet romani) se bucura de plenitudinea dr civile și politice
- unele colonii beneficiau de fictiunea lui ius italicum = solul lor era asimilat solului italic, iar locuitorii puteau exercita pp quiritara asupra pământului și nu plateau tributum soli
- municipiile aveau o pozitie inferioara coloniilor, locuitorii lor beneficiau de un statut juridic intermediar intre cetateni și peregrini
A. ORDINUL DECURIONILOR:
- conducerea Suprema in colonii și municipii
- intre 30 și 50, nr fiind stabilit prin actul de intemeiere a orasului in fct de nr cet romani
- membrii erau desemnati din 5 in 5 ani de catre magistratii insarcinati cu efectuarea recensamantului bunurilor și persoanelor pe baza datelor recenzate din rândul cet romani ingenui cu varsta minima 25 ani si o avere de cel puțin 100.000 sesterti (erau preferati cei care au îndeplinit importante magistraturi municipale și sacerdotale)
- principalele atributiuni: atribuirea de terenuri, org spectacolelor și locurilor publice, coordonarea act admin și fiscale, indeplinirea obl de cult, cinstirea persoanei imparatului și a conducatorilor provinciei
- aediles = magistrati civili insarcinati cu politia oraselor, aprovizionarea pietelor, intretinerea strazilor
- cvestorii se ocupau cu administrarea finantelor și a bunurilor orasului
- in subordinea magistartilor civili se afla apparitores = functionari și slujbasi marunti
- magistratii sacerdotali, preotii municipali erau aleși de Ordinul decurionilor
- pontifex = cea mai inalta magistratura sacerdotala
B. ORDINUL AUGUSTALILOR:
- format din persoane care nu au acces la decurionat și la magistraturile municipale
- erau aleși pe viata de catre decurioni și aveau misiunea de a intretine cultul Romei și al Imparatului trebuind sa răspunda cu donatii banesti fata de oras și contributii pt constructiile civile și religioase
- sediul central la Colonia Ulpia Traiana unde își avea resedinta SACERDOS ARAE AUGUSTI, conducatorul lor suprem care indeplinea și functia de presedinte al Concilium Provinciae
C. COLEGIILE:
- asociatii cu caracter profesional, religios, funerar avand ca scop ajutorarea reciproca a membrilor lor
- colegiile profesionale erau organizate dupa model militar in centurii și decurii fiind conduse de un magister și se aflau sub protectia unei personalitati influente a provinciei, patronus
Organizarea locala: ASEZARILE RURALE
2. ASEZARILE RURALE:
- cuprindeau cea mai mare parte a populatiei provinciilor
- erau de 2 feluri:
a) cele org in forma traditionala a obstilor satesti sau teritoriale
b) cele org dupa modelul administratiei romane (pagi + vici)
- pagus = satul alc pe teritoriul unei colonii și locuit in majoritate de cetateni romani
- vicus = sat mai mic situat in afara teritoriului unei colonii și locuit in special de necetateni
- stationes = puncte fiscale, vamale, postale, de paza, control a drumurilor și granitelor
- canabae = asezari intemeiate pe lângă castre de catre mestesugari, negustori, familii și rude ale soldatilor, veterani și alte pers care aveau interese și leg cu trupele romane
- statiunile balneare
Dreptul: CETATENII
1. CETATENII:
- se bucurau de plenitudinea dr civile și politice, CU EXCEPTIA PP QUIRITARE DE CARE BENEFICIAU NUMAI CETATENII CARE LOCUIAU IN COLONIILE INVESTITE CU IUS ITALICUM
- dr politice:
a) ius suffragii = dr de a alege
b) ius honorum = dr de a candida la o magistratura (magistraturile erau onorifice, cei care le ocupau nu erau remunerati)
c) ius militiae = dr de a face parte din legiunile romane
- dr civile:
a) ius connubii = dr de a incheia o casatorie valabila potrivit dr civil roman
b) ius commercii = dr de a incheia acte juridice valabile potrivit dr civil roman
c) legis actio = dr de a utiliza mij procedurale ale dr civil roman pt valorificarea dr lor subiective si a pretentiilor lor legitime
- IN RAP DINTRE CET EI UTILIZAU NORMELE LUI IUS CIVILE
Dreptul: LATINII
2. LATINII:
- aveau un statut juridic intermediar intre cet și peregrini
- aveau ius commercii, ius connubii, legis actio, ius suffragii
- nu aveau ius militiae și ius honorum
- LATINII UTILIZAU IN RAP CU CET ROMANI SI CU PEREGRINII NORMELE LUI IUS GENTIUM
Dreptul: PEREGRINII
3. PEREGRINII:
- marea masa a tracilor cuceriti de romani (multi sunt dediticii, caci se opusesera cu forta armelor cuceririi romane și nu se mai bucurau de dr lor national aplicabil anterior cucerii romane)
- IN RAP CU CET ROMANI SI CU LATINII SI IN RAP DINTRE EI UTILIZAU IUS GENTIUM
- IN RAP DINTRE EI PEREGRINII OBISNUITI PUTEAU UTILIZA SI LEGES MORESQUE PEREGRINORUM IN MASURA IN CARE NU CONTRAVENEA DR ROMAN
Principalele instituții juridice ale dreptului traco-roman
A. PROPRIETATEA
- pp asupra pământului de 2 feluri:
a) quiritara = exercitata de cet romani din coloniile care se bucurau de fictiunea lui ius italicum
b) provinciala = apartinea locuitorilor provinciilor, cu exceptia cet romani din coloniile investite cu ius italicum
B. CASATORIA
- intre peregrini era admisa, ca si tutela sau adoptiunea fraterna
C. SUCCESIUNEA
- deferita prin testament
- peregrinii testau in forma specifica testamentului oral cu limba de moarte
- peregrinii aveau testamenti factio passiva = puteau veni la succesiunea cet romani
D. OBLIGATIILE
- supuse unui regim juridic extrem de complex rezultat din impletirea unor elem de ius civile cu ius gentium și de drept autohton
Organele centrale de conducere ale provinciei Dacia
- Guvernatorul
- Concilium Provinciae
