Organizarea de stat a Munteniei si a Moldovei in epoca feudalismului dezvoltat Flashcards
DOMNUL
- organ suprem al puterii de stat, varful ierarhiei feudale in cadrul sistemului relatiilor de vasalitate
- instituție romaneasca originala, aparuta in stransa legatura cu intemeierea statelor romanesti de sine statatoare
- institutia Domniei, continuatoarea directa a Dominatului roman și a sistemului autocratic bizantin
- atributiuni:
🟥exercita atributiuni de ordin politico-administrativ, militar, judecatoresc, legislativ
🟥in domeniul administrativ stabilea impartirea teritoriala a statului, incasarea darilor, numea și revoca dregatorii, etc
🟥pe plan militar conducea armata in calitate de comandant suprem
🟥pe plan judecatoresc era judecătorul suprem al tuturor supusilor (putea pronunta pedeapsa cu moartea sau confiscarea averii), judeca procesele împreună cu Sfatul Domnesc, hot jud pronuntate de Domn aveau forta juridica DOAR pe timpul vieții sale
🟥vointa lui era considerata lege, activitatea de legiferare a imbracat forma hrisoavelor legislative cuprinzand norme cu caracter general
- succesiunea la tron:
🍀LT consacra un sistem original mixt electivo-ereditar
🍀principiul ereditatii se afirmase la nivelul obstilor satesti și teritoriale prin tendinta unora dintre alesii obstii de a-si transmite functiile urmasilor și s-a dezvoltat in cadrul formatiunilor prestatale
🍀potrivit sistemului electivo-ereditar putea fi ales Domn cel care indeplinea CUMULATIV urmatoarele conditii:
1) era din os Domnesc = ruda legitima/nelegitima pe linie directa/colaterala cu oricare dintre domnii anteriori
2) era roman crestin-ortodox
3) nu era insemnat fiziceste - procedura alegerii cuprindea 2 etape:
1) investitura = alegerea facuta de tara (de boieri și de cler)
2) incoronarea = mirungerea in biserica de catre Mitropolit și oferirea insemnelor Domniei - poporul nu avea niciun rol in alegerea domnului, era doar instiintat de alegerea facuta
- cei care acaparau tronul cu incalcarea regulilor prescrise de dreptul obisnuielnic erau considerati uzurpatori
- s-au conturat anumite mijloace de influentare fie a laturii ereditare, fie a laturii elective: asocierea la Domnie era o cale pasnica și legala de restrangere a cercului prea larg al rudelor cu pretentii la tron prin proclamarea de catre Domnul in scaun a unui asociat și urmas; se practica sistemul recomandarii pe care domnul in scaun spre sfârșitul vieții lui o adresa boierilor și clerului cu privire la persoana celui indicat sa-i fie ales ca urmas; LT regl și institutia regentei exercitata pe timpul minoritatii domnului de catre mama lui și unul dintre Marii boieri
- sistemul electivo-ereditar era avantajos pt ca permitea urcarea pe tron și a unor rude mai indepartate, dar cu veritabile calitati de conducator
- sistemul era dezavantajos deoarece concurenta celor indreptatiti sa aspire la Domnie ducea la ciocniri violente intre candidatii la tron fiecare fiind sprijinit de câte o factiune boiereasca, iar unii dintre ei avand chiar sprijinul unei puteri străine
SFATUL DOMNESC
- organ de stat cu caracter consultativ functionand pe lângă Domn și prin intermediul căruia se realizau participarea boierilor la conducerea statului feudal și executarea de catre ei a obligatiei de concilium ce intra in continutul RJ de vasalitate
- alc din reprezentanții Marii boierimi și ai Inaltului Cler fiind convocat la datele și locurile stabilite de Domn și prezidat de acesta
- nr membrilor intre 12-25
- atributiuni:
🟥intarirea alături de Domn a tuturor actelor de transfer a proprietatii feudale, dand garantie de respectare a dr și obl prevazute in acele acte
🟥asistarea Domnului la judecarea pricinilor penale și civile, dandu-si parerea asupra fondului pricinii și acordul cu soluția pronuntata de Domn
🟥garantarea împreună cu Domnul a respectarii actelor externe, in special a tratatelor de vasalitate
🟥sfatuirea Domnului in orice probleme ale vieții de stat atunci cand era consultat - puterea lui in Evul Mediu era atât de mare incat cenzura de facto activitatea Domnului (rolul lui se extindea și la punerea în executare a hotararilor luate împreună cu Domnul, boierii angajandu-se sa-l sileasca pe Domn precum și pe urmasii lui sa respecte hotărârile luate)
- mai tarziu, odată cu procesul de centralizare a statului feudal realizat prin cresterea puterii Domnului și restrangerea imunitatilor acordate boierilor și manastirilor, componenta sa s-a modificat: locul boierilor de tara a fost luat de boierii de slujbe = dregatorii care erau numiți și revocati de Domn
- dupa instaurarea dominatiei otomane boierii au profitat de slabirea puterii domnesti și au promovat teza conform careia Domnul trebuia sa asculte de Sfat conditionandu-I sa semneze un angajament privind recunoasterea privilegiilor boieresti ceea ce a dus la instaurarea unui regim nobiliar
DREGATORII
- metoda intrebuintata de Domn pt crearea dregatorilor a fost actul verbal prin care investea un boier cu autoritatea de a îndeplini o serie de sarcini la nivelul central al vieții de stat, acesta actionand ca delegat al Domnului
- la început nu exista niciun hrisov domnesc de numire, ci doar reguli formate pe cale consuetudinara
- indeplinirea repetata de catre boieri a sarcinilor acordate a constituit precedentul pe baza căruia a apărut dregatoria ca instituție cu activitate permanenta a statului feudal (functia creeaza institutia)
- ulterior, dupa constituirea dregatoriilor ca institutii ale statului feudal, desemnarea boierilor in aceste demnitati se realiza prin act scris = hrisov domnesc
- dregatorii = inalti demnitari ai statului feudal, numiți și revocati de Domn, avand atributiuni administrative, judiciare, militare in cadrul aparatului de stat
- la investirea in funcție depuneau juramant de credința fata de Domn, nu erau remunerati, dar beneficiau de danii domnesti pt dreapta și credincioasa slujba, li se concedeau de catre Domn veniturile unor tinuturi, puteau primi daruri de la subalterni
- 2 categorii de dregatori:
🟥Marii dregatori (membrii ai Sfatului Domnesc):
1. In varful ierarhiei dregatorilor munteni se afla Banul (putea pronunta pedeapsa cu moartea, subalternii se numeau banisori)
2. In ambele TR logofatul indeplinea calitatea de sef al cancelariei domnesti, purtator al marelui sigiliu cu care erau intarite actele domnesti și de judecator al pricinilor avand ca obiect domeniile boieresti ereditare și impartirea acestora
3. Vornicul asigura paza granitelor, era conducatorul slujbasilor Curții domnesti și judecătorul pricinilor penale de talharii
4. Postelnicul avea rolul de sfetnic de taina și talmaci al Domnului, ingrijindu-se de relatiile externe ale tarii și exercitand jurisdictia asupra functionarilor inferiori ai Curții domnesti
5. Spatarul era purtatorul spadei domnesti, comandantul cavaleriei și pe timp de razboi al întregii armate
6. Vistiernicul se ocupa cu strangerea veniturilor tarii și cu asigurarea mijloacelor financiare necesare pentru intretinerea Curții domnesti și a armatei, iar dupa instaurarea dominatiei otomane pt plata haraciului
7. Alți dregatori: paharnicul, stolnicul, comisul
🟥Micii dregatori (nu făceau parte din Sfatul Domnesc):
1. Armas = executorul sentintelor penale pronuntate de Domn
2. Satrar = ingrijitorul corturilor domnesti pe timp de razboi
3. Clucer = aproviziona cu grane Curtea domneasca
4. Sluger = asigura aprovizionarea cu carne
5. Pitar = aprovizionare cu paine
6. Aga = comandantul dorobantilor și al garzii domnesti in timpul fanariotilor
Organizarea financiara
- Domnul avea dr de a percepe dari și alte prestatii de la locuitorii tarii
- Pana in prima jumatate a secolului al 16-lea au predominat darile in natura și in munca (ulterior pe primul plan au trecut darile in bani)
- Darile in natura (dijmele domnesti) se numeau zeciuaiala (Muntenia) și deseatina (Moldova)
- Darile in munca se numeau munci, slujbe, robota
- Darile in bani cuprindeau impozitul personal pe cap de locuitor, taxele de comercializare a produselor, taxele pt folosirea unor bunuri publice, taxele pt inlocuirea unor dijme sau slujbe
- Existau și categorii sociale și profesionale (strainii, orasenii) care plateau dari speciale
- Procedura de stabilire a birului era cisla = se fixa intai o suma globala pt fiecare grup fiscal, apoi acea suma era repartizata pe unitati impozabile in funcție de puterea lor economica apreciata in raport cu numărul de vite
- In cazul boierilor aprecierea situatiei materiale se făcea dupa intinderea mosiilor cultivate și după nr de tarani aserviti
9. Raspunderea pt neplata birului era solidara - Taxele pt comercializarea produselor erau percepute in targuri
- Alte taxe erau cele pe exploatarea bogatiilor subsolului
- Dupa instaurarea dominatiei otomane, TR au fost obligate sa plateasca anual puterii suzerane haraciul al carui cuantum a crescut necontenit
Organizarea militara
- La început, Marii boieri stapani de domenii feudale investite cu imunitati intretineau pe domeniile lor osti proprii compuse din voinici cu care in virtutea obligatiei de auxilium ce intra in continutul RJ de vasalitate trb sa participe la razboi la chemarea Domnului
- Din sec al 17-lea odată cu apariția armelor de foc domnii au început sa angajeze mercenari a căror intretinere era foarte costisitoare (Mihai Viteazul, primul care le-a utilizat la scara larga)
- In cazuri de mare primejdie se hotara ridicarea la oaste a tuturor locuitorilor capabili sa poarte arme, inclusiv a taranilor dependenti formandu-se astfel Oastea cea mare a tarii
- Dupa instaurarea dominatiei otomane, armata traditionala a cunoscut un continuu proces de declin reducandu-se in final in timpul regimului fanariot la unitatile care asigurau apararea hotarelor, politia interna și paza Domnului
Organizarea Bisericii
- Religia crestin-ortodoxa a fost principalul reazem spiritual și ideologic al TR
- Biserica Ortodoxa s-a bucurat de un larg sprijin din partea statului, domnii romani și Marii boieri refacand asezamintele bisericesti, ctitorind altele noi și inzestrandu-le cu intinse mosii, cultivate cu tarani dependenti și robi investite cu imunitati feudale și privilegii
- Biserica a jucat un rol important in pastrarea identitatii nationale si in apararea independentei fata de statele vecine catolice care sub pretextul propagandei religioase urmareau subordonarea politica a TR
- In varful ierarhiei ecleziastice se afla Mitropolitul (figura in fruntea Sfatului Domnesc) urmat de episcopi, protopopi, stareti, preoti
- Domnii romani au sprijinit și bisericile ortodoxe din alte tari prin infiintarea unor manastiri prin donatii directe și prin inchinarea unor manastiri romanesti celor străine
- Fata de inmultirea excesiva a inchinarilor și de abuzurile clerului strain, domnii romani au început din sec al 17-lea sa retraga inchinarile acestea fiind cu totul desfiintate prin LEGEA SECULARIZARII AVERILOR MANASTIRESTI data in timpul Domniei lui Alexandru Ioan I
Organizarea administrativ-teritoriala: MARILE DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE
1. MARILE DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE:
- In Muntenia existau zona din dreapta Oltului și zona din stanga Oltului unde atributiuni administrative, militare, judiciare asemanatoare cu cele ale Banului erau exercitate de vornic
- Moldova cuprindea Tara de Sus și Tara de Jos, aceasta din urma aflata sub autoritatea unui mare vornic cu atributiuni similare Banului și care ocupa primul loc în ierarhia dregatorilor statului
Organizarea administrativ-teritoriala: UNITATILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE
2. UNITATILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE:
- erau judetele (Muntenia) și tinuturile (Moldova) și localitatile urbane (orasele, targurile) si localitatile rurale (satele)
- judetele erau conduse de dregatori aflati in subordinea Banului (cele din dreapta Oltului) și a vornicului (cele din stanga Oltului)
- conducatorii tinuturilor se numeau starosti/parcalabi și se aflau in subordinea celor 2 vornici
- tinuturile erau impartite in ocoale și au preluat, in linii generale, numele orasului de resedinta
- conducatorii judetelor și ai tinuturilor exercitau atributiuni administrative, fiscale, militare, judecatoresti fiind ajutati de un aparat de slujitori locali
- in Muntenia conducatorii judetelor au devenit mari capitani ai slujitorilor din acele UAT extinzandu-si atributiunile și asupra aparatului de slujitori domnesti nou constituit
Organizarea administrativ-teritoriala: ASEZARILE URBANE
3. ASEZARILE URBANE:
- in orase traiau negustori, mestesugari, tarani
- s-au manifestat de la început ca niște comunitati libere cu organizare proprie de natura sa le confere un anumit grad de autonomie in raport cu puterea centrala
- cauzele aparitiei oraselor:
a) unele asezari au devenit orase ca urmare a intensificarii schimbului de marfuri in cadrul targurilor devenite permanente și al iarmaroacelor
b) altele s-au dezvoltat odată cu apariția mestesugurilor și formarea drumurilor comerciale
c) orase intemeiate din initiativa domnilor și boierilor pe mosiile acestora
d) unele localitati s-au transformat in centre urbane dupa desemnarea lor ca resedinte de judete și de tinuturi sau resedinte episcopale
e) intemeiarea unor orase e legata de rolul acestora de porturi, puncte vamale, exploatari miniere
- teritoriul orasului cuprinde 3 zone:
1) vatra = zona construita
2) hotarul = terenurile adiacente, cultivate de oraseni
3) ocolul = cuprinde un anumit nr de sate ce tineau de respectiva asezare urbana
- toate orasele se aflau sub stapanirea Domnului
- orasele erau conduse de un aparat administrativ alc din 2 categorii de dregatori: organele administrative alese de comunitatea locala (judetul in Muntenia, soltuzul in Moldova, Sfatul orasenesc alc din 12 pargari, sfat al batranilor, adunarea orasenilor) și dregatorii domnesti
- atributiunile judetului, soltuzului, pargarilor erau fixate prin actul de intemeiere a orasului și actele de privilegii date ulterior de catre Domn sau prin traditie
- aceste organe de conducere exercitau: dr de judecata, dr de dispozitie asupra mosiei, dr de confirmare a tuturor actelor translative de proprietate, dr de administrare a averii orasului
- judecatile definitive și confirmarile transferurilor de proprietate erau trecute in catastiful targului fără a fi necesara intarirea domneasca
- adunarea orasenilor cuprinzand toți membrii comunitatii alegea cei 12 pargari, stabilea impozitele și decidea cu privire la hotarele orasului, ale ocolului, ale proprietatilor funciare
Organizarea administrativ-teritoriala: ASEZARILE RURALE
4. ASEZARILE RURALE:
- satele erau libere sau aservite
- in privința satelor libere, stravechea org a obstilor bazata pe dr de autoconducere pe plan economic, politic, juridic, administrativ nu a fost cu totul desfiintata dupa intemeierea statelor romanesti de sine statatoare, ci a fost partial mentinuta și confirmata prin hrisoavele emise de cancelaria domneasca care au recunoscut dr de protimis al satenilor la vanzarea terenurilor aflate in hotarul obstii precum și dr de judecata al oamenilor buni și batrani in materie penala CU EXCEPTIA FAPTELOR SANCTIONATE CU PEDEASPA CAPITALA CARE AU TRECUT IN COMPETENTA DOMNULUI, A BANULUI, A VORNICILOR
- satele au fost integrate sistemului conducerii centralizate, o parte din vechile atributiuni ale obstilor fiind preluate de aparatul de stat
- in satele aservite de Domn, boieri sau manastiri, conducerea era exercitata de un reprezentant al proprietarului
Organele centrale de conducere ale statului feudal
- Domnul
- Sfatul Domnesc
- Dregatorii
