Nervos

Question 1

Sistemul nervos

Answer 1

Majoritatea functiilor organismului sunt reglate de sistemul nervos (SN) si sistemul endocrin (SE).
SN are rol in special in reglarea activitatii musculaturii si a glandelor secretorii (endocrine si exocrine). Activitatea musculaturii somatice este reglata de SN somatic iar cea a musculaturii viscerale si a glandelor exocrine si endocrine, de SN vegetativ.
SE regleaza in principal functiile metabolice.

Question 2

Compartimentele functionale ale SN

Answer 2

Fiecare organ nervos are doua functii fundamentale: functia senzitiva si functia motorie.
La nivelul emisferelor cerebrale mai apare si functia psihica.
Fiecare centru nervos poate fi impartit in doua compartimente functionale:
Senzitiv: unde sosesc informatiile culese de la receptori
Motor: care transmite comenzile la efectori.

Question 3

Neuronul

Answer 3

Este unitatea morfo-functionala a SN.
Forma:
Stelata-coarnele anterioare medulare
Sferica sau ovalara-ganglionii spinali
Piramidala-zonele motorii ale cortexului cerebral
Fusiforma-stratul profund al cortexului cerebral
In functie de numarul prelungirilor:
Unipolari: celulele fotosensibile din retina; au aspect globulos, cu o sinura prelungire
Pseudounipolari: in ganglionul spinal; au o prelungire care se divide in “T”; dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in SNC
Bipolari: in ganglionul Corti, Scarpa, in retina si in mucoasa olfactiva; de forma rotuna, ovalara sau fusiforma, cele doua prelungiri pornind de la polii opusi ai celulei
Multipolari: in scoarta cerebrala, cerebeloasa, coarnele anterioare medulare; au forma stelata, piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon.
Dupa functie:
Receptori: somatosenzitivi si viscerosenzitivi
Motori: somatomotori si visceromotori
Intercalari: de asociatie intre neuronii senzitivi si motori

Question 4

Pericarionul

Answer 4

Este corpul neuronului si este format din neurilema, neuroplasma si nucleu.

Question 5

Neurilema

Answer 5

Are o structura lipoproteica. Este subtire si delimiteaza neuronul.

Question 6

Neuroplasma

Answer 6

Contine:
Organite celulare comune: mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, incluziuni pigmentare.
Lipseste centrozomul deoarece celula nervoasa nu se divide.
Organite celulare specifice:
Corpii Nissl (tigroizi): prezenti in pericarion si la baza dendritelor; au rol in metabolismul neuronal
Neurofibrilele: prezente in neuroplasma, dendrite si axoni; au rol mecanic de sustinere si in conducerea impulsului nervos.

Question 7

Nucleul

Answer 7

Celulele nervoase motorii, senzitive si de asociatie au un nucleu unic, cu 1-2 nucleoli.
Celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric, care poate avea nuclei dubli sau multipli.

Question 8

Dendritele

Answer 8

In portiunea lor initiala sunt mai groase, apoi se subtiaza.
In ele se gasesc neurofibrile.
Receptioneaza impulsul nervosi si il conduc spre corpul neuronului.

Question 9

Axonul

Answer 9

Este o prelungire unica, lunga (uneori de 1m) si mai groasa.
Este format din:
Axoplasma: citoplasma specializata in care se gasesc mitocondrii, vezicule ale reticulului endoplasmatic si neurofibrile.
Axolema: are rol important in propagarea impulsului nervos.
Butonii terminali: prezenti in portiunea terminala; contin vezicule cu mediatori chimici (inlesnesc transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor), neurofibrile si mitocondrii.

Question 10

Teaca de mielina

Answer 10

Rolul mielinei este de izolator electric, care accelereaza conducerea impulsului nervos.
Axonii cu diametrul mai mic de 2 microni si fibrele postganglionare nu au teaca de mielina.
SNC: produsa de oligodendrocite (o celula produce pentru mai multi axoni)
SNP:
produsa de celulele Schwann (o celula produce pentru un singur axon)
prezinta noduri Ranvier, care reprezinta spatiul dintre doua celule Schwann

Question 11

Teaca Schwann

Answer 11

SNP:
Se dispune in jurul tecii de mielina, fiind formata de celule Schwann
Fiecarui segment internodal de mielina dintre doua strangulatii Ranvier ii corespunde o singura celula Schwann.
SNC: Nu prezinta teaca Schwann.

Question 12

Teaca Henle

Answer 12

SNP:
Separa membrana plasmatica a celulei Schwann de tesutul conjunctiv din jur
Are rol in permeabilitate si rezistenta.
SNC: Nu prezinta teaca Henle.

Question 13

Nevroglia

Answer 13

Numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor. Nevrogliile sunt celule care se divid intens. Nu contin neurofibrile si nici corpi Nissl.
Forma si dimensiunile corpului celular pot fi diferite iar numarul prelungirilor, variabil.
Sunt de mai multe tipuri:
Celula Schwann
Astrocitul
Oligodendroglia
Microglia
Celulele ependimare
Celulele satelite.
Au rol de suport pentru neuroni, de protectie, trofic, rol fagocitar, in sinteza tecii de mielina si in sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului.

Question 14

Conducerea impulsului nervos

Answer 14

Aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potenial de actiune anterior. Asta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv.

Question 15

Conducerea la nivelul axonilor

Answer 15

Amielinici: se realizeaza din aproape in aproape cu 10m/s
Mielinizati: este saltatorie, cu 100m/s

Question 16

Sinapsa

Answer 16

Este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula.
In SNC, a doua celula este tot un neuron.
In SNP, poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara.
La nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur sens.
Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice, axodendritice, axoaxonice sau dendrodendritice.

Question 17

Potentialul postsinaptic excitator (PPE)

Answer 17

Reprezinta depolarizarea membranei postsinaptice in urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana postsinaptica.
Acest potential nu trebuie confundat cu potentialul de actiune. Are doua proprietati speciale:
Sumatia temporala: doua potentiale produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica se pot suma, rezultand un potential mai mare
Sumatia spatiala: potentialele postsinaptice excitatorii, produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica se pot cumula.

Question 18

Oboseala transmiterii sinaptice

Answer 18

Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronului presinaptic, pentru ca, in urmatoarele milisecunde, numarul acestora sa scada accentuat. In acest caz, aveam de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii, care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice.

Question 19

Efectele medicamentelor asupra transmiterii sinaptice

Answer 19

Unele medicamente crest excitabilitatea sinapselor: cofeina

Altele o scad: unele anestezice

Question 20

Reflexul

Answer 20

Este mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos.
Reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex, alcatuit din receptor, cale aferenta, centrii nervosi, cale eferenta si efector.

Question 21

Receptorul

Answer 21

Este o structura excitabila care rapsunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului.
Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferentiate si specializate in celule senzoriale (gustative, auditive, vestibulare).
Alti receptori sunt corpusculi senzitivi: mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice (receptorii tegumentari, proprioceptorii).
Uneori, rolul de receptori il indeplinesc terminatiile dendritelor (neuronul receptorului olfactiv, receptorii durerosi).

Question 22

Tipuri de receptori

Answer 22

In functie de provenienta stimulului:
Exteroreceptori: primesc stimuli din afara organismului
Interoreceptori (visceroreceptori): primesc stimuli din interiorul organismului-baroreceptori, chemoreceptori
Proprioreceptori: primesc stimuli de la muschi, tendoane, articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii.
In functie de energia pe care o prelucreaza:
Chemoreceptori: muguri gustativi, epiteliu olfactiv, corpii carotidieni si aortici; nociceptorii sunt considerati chemoreceptori deoarece sunt stimulati de substante chimice eliverate de celulele distruse.
Fotoreceptori: stimulati de lumina-celulele cu conuri si bastonase
Termoreceptori: raspund la variatiile de temperatura- terminatii nervoase libere
Mecanoreceptori: stimulati de deformarea membranei celulare-receptori pentru tact, vibratii si presiune
In functie de viteza de adaptare:
Fazici: raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului dar, activitatea lor scade ulterior- receptorul olfactiv
Tonici: prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului: receptorul vizual

Question 23

Calea aferenta

Answer 23

Receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.

Question 24

Centrii nevrosi

Answer 24

Totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex respectiv.
SNC are trei nivele majore cu atribute functionale specifice: nivelul maduvei spinarii, nivelul subcortical si nivelul cortical.

Question 25

Calea eferenta

Answer 25

Reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector.

Question 26

Efectorii

Answer 26

Principalii efectori sunt muschii striati, muschii netezi si glandele exocrine.

Question 27

Maduva spinarii

Answer 27

Se gaseste situata in canalul vertebral, pe car einsa nu il ocupa in intregime. Intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla cele trei membrane ale meningelor vertebrale care asigura protectia si nutritia maduvei.
Limita superioara a maduvei este la C1 si cea inferioara la L2, continuandu-se cu conul medular si filum terminale. De o parte si de alta a filumului terminal, nervii lombari si sacrali formeaza “coada de cal”.
In dreptul regiunilor cervicala si lombara, maduva prezinta doua intumescente care corespund membrelor.

Question 28

Dura mater

Answer 28

Este membrana exterioara a meningelui.

Are o structura fibroasa, rezistenta si este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural.

Question 29

Arahnoida

Answer 29

Are o structura conjunctiva si este separata de pia mater printr-un spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR).

Question 30

Pia mater

Answer 30

Este o membrana conjunctivo-vasculara, cu rol nutritiv, care inveleste maduca la care adera patrunzand in santuri si fisuri.
In grosimea ei se gasesc vase arteriale.

Question 31

Substanta cenusie

Answer 31

Este constituita din corpul neuronilor.
Bara transversala a H-ului formeaza comisura cenusie a maduvei, iar portiunile laterale sunt subdivizate in coarne: anterioare, laterale, posterioare.
Comisura cenusie: prezinta in centru canalul ependimar care contine LCR

Question 32

Coarnele anterioare

Answer 32

Contin dispozitivul somatomotor, care este mai bine dezvoltat in regiunile dilatarilor. Coarnele anterioare sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare si contin doua tipuri de neuroni somatomotori ai caror axoni formeaza radacina ventrala a nervilor spinali.

Question 33

Coarnele posterioare

Answer 33

Contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatia de deutoneuron, protoneuronul fiind situat in ganglionii spinali.

Question 34

Coarnele laterale

Answer 34

Sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara, toracala si lombara superioara.
Contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari ai caror axoni parasesc maduva pe calea radacinii ventrale a nervului spinal si formeaza fibrele preganglionare ale sistemului simpatic.
Intre coarnele laterale si posterioare, in substanta alba, se afla substanta reticulata, mai bine individualizata in regiunea cervicala si formata din neuroni dispusi in retea, prezenti si in jurul canalului ependimar, pe toata lungimea sa.

Question 35

Substanta alba

Answer 35

Se afla la periferia maduvei si este dispusa sub forma de cordoane in care gasim fascicule:
Ascendente: situate periferic
Descendente: situate spre interior fata de fas ascendente
De asociatie: situate profund, in vecinatatea subst cenusii

Question 36

Sensibilitatea termica si dureroasa

Answer 36

Receptori: cutanati-terminatii nervoase libere
Protoneuron: In ganglionul spinal
Deutoneuron: In cornul posterior. Axonul lui trece in cordonul lateral opus, unde formeaza fasciculul spinotalamic lateral.
Al 3-lea neuron: In talamus. Axonul lui se proiecteaza pe scoarta cerebrala, in aria somestezica I in lobul parietal.

Question 37

Sensibilitatea tactila grosiera (protopatica)

Answer 37

Receptori: corpusculii Meissner si discurile Merkel
Protoneuronul: In ganglionul spinal.
Deutoneuronul: In coarnele posterioare. Axonul trece in cordonul anterior opus, alcatuind fasciculul spinotalamic anterior.
Al 3-lea neuron: Se afla in talamus. Axonul lui se proiecteaza in aria somestezica I.

Question 38

Sensibilitatea kinestezica

Answer 38

Sensibilitatea kinestezica utilizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu sensibilitatea tactila epicritica.
Receptorii:
Sensibilitatea tactila epicritica-aceeasi ca si pentru cea protopatica, dar cu camp receptor mai mic
Sensibilitatea kinestezica-corpusculii neurotendinosi Golgi si corpusculii Ruffini.
Protoneuronul: In ganglionul spina. Axonul lui patrunde in cordonul posterior formand la acest nivel fasciculul gracilis si fasciculul cuneat (numai in maduva toracala superioara si cervicala).
Deutoneuronul se afla in nucleii gracilis si cuneat din bulb. Axonul lui se incruciseaza in bulb si formeaza decusatia senzitiva, dupa care devin ascendenti si formeaza lemniscul medial care se indreapta spre talamus.
Al 3-lea neuron: In talamus. Axonul lui se proiecteaza in aria somestezica I.

Question 39

Sensibilitatea proprioceptiva de control al miscarii

Answer 39

Receptori: fusurile neuromusculare
Este constituita din doua tracturi:
Spinocerebelos dorsal (direct)
Spinocerebelos ventral (incrucisat)
Protoneuronul: In ganglionul spinal.
Deutoneuronul: In cornul posterior. Axonul se poate comporta in doua moduri:
 1. Se duce in cordonul lateral de aceeasi parte, formand fasciculul spinocerebelos dorsal (direct). Strabate numai bulbul si apoi pe calea pedunculului cerebelos inferios ajunge la cerebel.
 2. Se duce in cordonul lateral opus si formeaza fasciculul spinocerebelos ventral (incrucisat). Strabate bulbul, puntea si mezencefalul si apoi, mergand de-a lungul pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel.

Question 40

Sensibilitatea interoceptiva

Answer 40

Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor sub forma de terminatii libere sau corpusculi lamelati.
Protoneuronul: In ganglionul spinal.
Deutoneuronul: In maduva. Axonii intra in alcatuirea unui fascicul si din aproape in aproape ajung la talamus.
Al 3-lea neuron: In talamus. Zona de proiectie corticala este difuza. Aceasta cale este multisinaptica.

Question 41

Calea sistemului piramidal

Answer 41

Isi are originea in cortexul cerebral si controleaza motilitatea voluntara.
Are origini corticale diferite: aria motorie, premotorie, motorie suplimentara, motorie secundara. Dintre cele
1 000 000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa
700 000 sunt mielinizate.
La nivelul bulbului, fibrele se comporta diferit:
75% din fibre se incruciseaza, formand fasciculul piramidal incrucisat sau corticospinal lateral, care ajunge in cordonul lateral al maduvei.
25% din fibre nu se incruciseaza si formeaza fasciculul piramidal direct sau corticospinal anterior, care ajunge in cordonul anterior de aceeasi parte, fiind situat langa fisura mediana.
In dreptul fiecarui segment, o parte din fibre parasesc acest fascicul, se incruciseaza si trec in cordonul anterior opus.
In traiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele fasciculului se desprind fibre corticonucleare, care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni.
Sistemul piramidal are doi neuroni:
1. Un neuron cortical, central, de comanda.
2. Un neuron inferior, periferic sau de executie, care poate fi situat in maduva sau in nucleii motori ai nervilor cranieni.

Question 42

Calea sistemului extrapiramidal

Answer 42

Isi are originea in etajele corticale si subcorticale si controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata asupra musculaturii scheletice.
Caile extrapiramidale corticale ajung la nucleii bazali (corpii striati). De la nucleii bazali, prin eferentele acestora (fibre strionigrice, strioreticulate si striorubice) ajung la nucleii din mezencefal (nucleul rosu, substanta neagra si formatia reticulata), continuandu-se spre maduva prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale si reticulospinale. De la nivelul nucleilor bulbari - olivari si vestibulari - se continua cu fasciculele olivospinale si vestibulospinale.
Toate aceste fascicule ajung in final la neuronii motori din cornul anterior al maduvei.