Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Biologie > Cardiovascular > Flashcards

Cardiovascular Flashcards

0
Q

Hemostaza

Timpul trombodinamic

A

Retractia cheagului si fibrinoliza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
1
Q

Eritrocitele

A

Eritrocitele sunt elemente figurate anucleate ale sangelui cu rol in transportul de O2 si CO2 si in echilibrul acido-bazic.
Femei-4 500 000/mm3
Barbati-5 000 000/mm3

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Aspiratia toracica

A

Reprezinta un factor ajutator in pastrarea presiunii sangvine scazute in venele mari din cavitatea toracica.
Se manifesta mai ales in inspiratie.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Presa abdominala

A

Reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele spre inima.
In inspiratie, datorita coborarii diafragmului, efectul de presa este accentuat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Pompa musculara

A

In timpul contractiei musculare, venele profunde sunt golite de sange.
In perioada de relaxare dintre doua contractii musculare, venele profunde aspira sangele din venele superficiale.
Refluxul sangvin este impiedicat de valvele aflate la nivelul membrelor inferioare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Masajul pulsatil

A

Masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime are efect pozitiv asupra intoarcerii venoase.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Circulatia venoasa

A

Sangele venos reprezinta 75% din totalul sangelui circulant.
Presiunea venoasa este mult mai mica decat cea arteriala, fiind de 10mmHg la periferie si 0mmHg in venele cave inainte de varsarea in atriul drept.
Viteza sangelui creste de la periferie (0,5mm/s) spre inima, ajungand la 100mm/s in venele cave.
Venele contin putin tesut elastic, de aceea prezinta distensibilitate si contractilitate.
Principalul motiv al reintoarcetii sangelui venos este activitatea de pompa cardiaca, inima comportandu-se ca o pompa aspiro-respingatoare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Apararea nespecifica

A

Este innascuta si prezenta la toti oamenii.
Aparare primitiva, cu eficacitate medie, dar foarte prompta.
Se realizeaza prin mecanisme umorale si celulare.
La apararea nespecifica participa elemente celulare si substante preformate.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Apararea specifica

A

Dobandita:
Natural: a.Pasiv: prin transport transplacentar de anticorpi de la mama
b.Activ: in urma unei boli
Artificial: a.Pasiv: prin administrarea de antitoxine si gamma globuline
b.Activ: prin vaccinare
Apararea specifica este mediata:
Umoral-limfocitele B
Celular-limfocitele T
Antigenele sunt substante proteice sau polizaharidice care in contact cu organismul declanseaza un raspuns imun.
Anticorpii sunt substante proteice din clasa gamma-globulinelor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Trombocitele

A

Trombocitele sau plachetele sangvine sunt elemente figurate acelulare ale sangelui cu rol in hemostaza.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Leucocite

A 
Sunt elemente figurate ale sangelui, cu nucleu si mitocondrii. Pot forma pseudopode si au proprietatea de diapedeza. Sunt 5 000-10 000mm3 de sange.
Formula leucocotara:
Granulocite:
Neutrofile 52-62%
Eozinofile 1-3%
Bazofile < 1%
Agranulocite:
Monocote 3-9%
Limfocite 25-33%
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Plasma

A

Contine 90% H2O, 1% substante anorganice (Na, K, Cl, Mg, Ca) si 9% substante organice (albumine, globuline, fibrinogen).

Na-135-146 mmol/l
K-3,5-5,3 mmol/l
Ca-8,5-10,3 mmol/l
Albumine-3,5-5 g/dl 
Globuline-2,5-3,5g/dl
Glicemia-65-110 mg/dl
Aminoacizi-35-65 mg/dl
Acizi grasi liberi-0,19-0,9 mEq/l
Colesterol <200 mg/dl
Presiunea osmotica a plasmei-300mOsm
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Hemostaza

Timpul vasculo plachetar

A

Incepe in momentul lezarii vasului prin vasoconstrictia acestuia, realizata atat umoral cat si reflex.
Urmeaza aderarea plachetelor la zona lezata si metamorfoza lor vascoasa, ceea ce opreste hemoragia in 2-4 min.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Hemostaza

Timpul plasmatic

A

Consta in transformarea fibrinogenului solubil in fibrina insolubila. La aceasta faza participa factori plasmatici, plachetari, tisulari si Ca.
Faza I: formarea tromboplastinei 4-8 min
Faza II: formarea trombinei 10s
Faza III: formarea fibrinei 1-2s

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Vena cava inferioara

A

Vena cava inferioara aduna sangele venos de la: membrele inferioare (vena iliaca externa), peretii si viscerele bazinului (vena iliaca interna), rinichi, suprarenale, testicule/ovare, ficat (vena hepatica), peretele posterior al abdomenului (venele lombare).
Formata din confluenta venelor iliace comune care la randul lor sunt formate din venele iliace externe si interne.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Elasticitatea arterelor

A

Este proprietarea arterelor mari de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui si de a reveni la calibru initial cand presiunea a scazut.
Datorita elasticitatii, unda de soc sistolica este amortizata.
Are loc inmagazinarea unei parti a energiei sistolice sub forma de energie elastica a peretilor arteriali, care va fi retrocedata coloanei de sange in timpul diastolei.
Prin aceste variatii pasive ale calibrului vaselor mari, se produce transformarea ejectiei sacadata a sangelui din inima in curgere continuia a acestuia prin artere.

17
Q

Contractilitatea arterelor

A

Este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul lumenului prin contractarea/relaxarea muschilor netezi din peretele lor. Asta permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite organe si tesuturi.
Tonusul musculaturii netede depinde de activitatea nervilor simpatici, de presiunea arteriala, de concentratia locala a unor metaboliti si de activitatea unor mediatori.

18
Q

Factorii determinanti ai presiunii arteriale

A

Debitul cardiac: presiunea arteriala variaza proportional cu acesta.
Rezistenta periferica: reprezinta totalitatea factorilor care se opun curgerii sangelui prin vase. Este direct proportionala cu viscozitatea sangelui si lungimea vasului. Cea mai mare rezistenta periferica e in arteriole.
Volemia: variaza concordant cu variatia L.E.C:
LEC creste-hipertensiune
LEC scade-hipotensiune
Elasticitatea contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola si mentinerea ei in diastola. Scade cu varsta.
D=P/R

19
Q

Viteza sangelui in artere

Hipertensiunea sistemica

A

Viteza sangelui si presiunea scad cu cat ne departam de inima.
Viteza in aorta e de 500mm/s si in capilare e de 0,5mm/s

Hipertensiunea arteriala sistemica reprezinta cresterea presiunii arteriale peste 130mmHg respectiv 90mmHg.
Hipertensiunea determina cresterea lucrului mecanic cardiac, poate afecta vase sangvine si alte organe, mai ales rinichii, cordul si ochii.

20
Q

Inima

Constante fiziologice

A

Volum sistolic: 70ml; poate creste pana la 150-200ml
Frecventa cardiaca: 70-75bpm; poate creste la 200bpm
Debitul cardiac: VSxFC=5l/min; poate creste la 30l/min
Scade in somn. Creste in febra, sarcina si la altitudine.
Presiunea arteriala sistolica: 120mmHg
Presiunea arteriala diastolica: 80mmHg
Inima este sub control nervos:
Simpatic-determina tahicardie
Parasimpatic (prin Vag)-determina bradicardie

21
Q

Inima

Excitabilitate

A

Excitabilitatea este proprietatea celulei musculare cardiace de a raspunde unui stimul printr-un potential de actiune propagat.
Inima este excitabila doar in diastola si inexcitabila in sistola. Asta reprezinta legea inexcitabilitatii periodice a inimii.
In timpul sistolei, inima este in perioada refractara absoluta.
Stimulii cu frecventa mare nu pot tetaniza inima prin sumarea contractiilor.

22
Q

Inima

Automatismul

A

Inima prezinta proprietatea de a se autostimula. Automatismul este generat in anumiti centrii care au in alcatuirea lor celule ce initiaza si conduc impulsurile.
Centrii de automatism:
1. Nodul sinoatrial: 70-80d/min; imprima ritmul sinusal
2. Nodul atrioventricular: 40d/min; imprima ritmul nodal/ jonctional
3. Fasciculul His si reteaua Purkinje: 25d/min; imprima ritmul idio-ventricular.

23
Q

Inima

Conductibilitatea

A

Este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale.
In fasciculul His si reteaua Purkinje, viteza de conducere este de 10 ori mai mare decat prin miocardul contractil atrial si ventricular.

24
Q

Inima

Contractilitatea

A

Este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale.
Geneza tensiunii si viteza de scurtare sunt manifestarile fundamentale ale contractilitatii.
Forta de contractie este proportionala cu grosimea inimii: mai redusa la atrii si mai puternica la ventricule; mai puternica la ventriculul stang decat la cel drept.
Contractiile inimii se numesc sistole.
Relaxarile inimii se numesc diastole.

25
Q

Manifestarile cardiace electrice

A

Reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica.
Inregistrarea grafica a acestora reprezinta electrocardiograma.

26
Q

Manifestari cardiace mecanice

A

Sunt redate de:
1. Socul apexian: reprezinta o expansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul apexului inimii (spatiul intercostal stang 5).
2. Pulsul arterial: reprezita o expansiune sistolica a peretelui arterelor datorita cresterii bruste a presiunii sangelui.
Pulsul ofera informatii privind: volumul sistolic, frecventa cardiaca, ritmul inimii.
Inregistrarea grafica a pulsului se numeste sfigmograma si ofera informatii despre artere si modul de golire a ventriculului stang.

27
Q

Zgomotele cardiace

A

Zgomotul I, sistolic, este mai lung, de tonalitate joasa si mai intens. Este produs de inchiderea valvelor atrio-ventriculare si de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare.

Zgomotul II, diastolic, este mai scurt, mai acut si mai putin intens. Este produs la inceputul diastolei ventriculare de inchiderea valvelor semilunare.

Zgomotele cardiace pot fi inregistrare grafic, rezultand o fonocardiograma.

28
Q

Splina

A

Este un organ circulator, situat in loja splenica, deasupra colonului transvers, sub diafragm si la stanga lojei gastrice.
Splina are o culoare brun-roscata si cantareste 180-200g si poate depozita 200-300ml de sange.
Splina are rol in:
Producerea de limfocite.
Distrugerea hematiilor batrane.
Intervine in metabolismul fierului.
Depozitarea de sange, pe care il pune in circularie la nevoie (efort fizic, hemoragii).
Vascularizatia este realizata de artera splenica.
Circulatia venoasa este realizata de vena splenica.

29
Q

Vena limfatica dreapta

A

Are o lungime de 1-2cm.
Colecteaza limfa din patrimea superioara dreapta a corpului.
Se deschide la confluenta dintre vena jugulara interna dreapta si vena subclaviculara dreapta.

30
Q

Canalul toracic

A

Este cel mai mare colector limfatic.
Incepe cu o dilatatie numita cisterna chili, localizata in dreptul vertebrei L2.
Urca anterior de coloana vertebrala inapoia aortei.
Se deschide in unghiul venos format din confluenta venei subclaviculare stangi cu vena jugulara interna stanga.
Are o lungime de 25-30cm si este prevazut cu valve la interior.
Strange limfa din jumatatea inferioara si patrimea superioara stanga a corpului.

31
Q

Sistemul limfatic

Capilare. Vase. Ganglioni.

A

Capilarele limfatice se gasesc in toate organele si tesuturile si formeaza retele terminale. Confluenta lor formeaza vase limfatice, prevazute la interior cu valve semilunare.
Peretii vaselor au o structura asemanatoare venelor. Pe traseul lor prezinta ganglioni limfatici prin care limfa circula obligatoriu.
Ganglionii limfatici:
produc limfocite si monocite
produc anticorpi
au rol in circulatia limfei
opresc patrunderea unor substante straine
au rol de bariera in raspandirea infectiilor

Capilarere limfatice dreneaza 1ml de apa/min din cei 16ml filtrati la nivelul capilarelor. Debitul limfatic mediu: 1500ml/zi.

32
Q

Vena cava superioara

A

Strange sangele venos de la:
creier, cap, gat-prin venele jugulare interne
membrele superioare-venele subclaviculare
torace: spatiile intercostale, esofag, diafragm, bronhii, pericard-sistemul azygos.

Unirea venelor jugulare interne cu cele subclaviculare formeaza venele brahiocefalice iar unirea lor formeaza vena cava superioara.
Vena subclaviculara continua vena axilara care strange sangele de la membrele superioare. Sangele membrelor superioare este colectat de un sistem profund si unul superficial.
Venele profunde poarta aceeasi denumire cu artelere care le insotesc.
Venele subcutanate, superficiale, se gasesc imediat sub piele. Ele nu insotesc artere si se varsa in venele profunde.

33
Q

Artera iliaca

A

La nivelul articulatiei sacro-iliace se imparte in:

  1. Artera iliaca externa: iese din bazin si ajunge pe fata anterioara a coapsei devenind artera femurala. Apoi trece prin fosa poplitee si devine artera poplitee. Ea se imparte in:
    a. artera tibiala anterioara: iriga partea anterioara a gambei apoi ajunge pe fata dorsala a pisiorului dand nastere arterei dorsale care va da nastere arterelor digitale dorsale.
    b. artera tibiala posterioara: iriga fata posterioara a gambei iar apoi se imparte in cele doua artere plantare, interna si externa, din care se desprind arterele digitale plantare.
  2. Artera iliaca interna: ramuri parietale pentru peretii bazinului si ramuri viscerale pentru:
    a. organele din bazin: vezica urinara, ultima portiune a rectului
    b. organele genitale: penis, prostata, vagin, vulva, uter
34
Q

Aorta abdominala

A

Trunchiul celiac: artera splenica, hepatica, gastrica stanga: vascularizeaza stomacul, duodenul, splina, pancreasul si ficatul
Artera mezenterica superioara: vascularizeaza jejuno-ileonul, cecul, colonul ascendent, partea stanga a colonului transvers
Arterele renale
Arterele testiculare/ovariene
Artera mezenterica inferioasa: vascularizeaza partea dreapta a colonului transvers, colonul descendent, colonul sigmoid, partea superioara a rectului

35
Q

Aorta toracica

A 
Da ramuri parietale si viscerale
Ramurile viscerale
Arterele bronsice
Arterele esofagiene
Arterele pericardice
36
Q

Arterele subclaviculare

A

Din ele se desprind:

a. artera vertebrala-vascularizeaza encefalul
b. artera toracica interna, din care iau nastere arterele intercostale anterioare

La nivelul axilei iau numele de artere axilare si vascularizeaza peretii axilei si peretele anterolateral al toracelui.
Artera axilara se continua cu artera brahiala si vascularizeaza bratul.
La plica cotului, se imparte in arterele radiala si ulnara care vascularizeaza antebratul.
La nivelul mainii se formeaza arcadele palmare care dau nastere arterelor digitale.

37
Q

Carotida

A

La nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid se imparte in:

Carotida externa care iriga: regiunea temporala si occipitala a craniului, gatul, viscerele fetei

Carotida interna care iriga: creierul si ochiul

38
Q

Arcul aortic

A

Trunchiul brahiocefalic, care mai apoi se imparte in:

a. Artera subclaviculara dreapta
b. Artera carotida comuna dreapta

Artera carotida comuna stanga
Artera subclaviculara stanga

Biologie (9 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions