Luceafarul Flashcards
Epoca Marilor Clasici
societatea „Junimea” şi mentorul cultural Titu Maiorescu,
cristaliza valori în toate cele trei genuri literare:
Mihai Eminescu în poezie,
I.L. Caragiale în dramaturgie
proză Ioan Slavici şi Ion Creangă
Eminescu - “Eu raman ce-am fost, romantic”
Junimea
infiintata in 1863 la Iasi
membrii fondatori : PP Carp, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti, Titu Maiorescu
filozofie, filologie clasica, literatura
tipografii, revista convorbiri literare, intruniri saptamanale
Romantism
Miscare literara, filosofica, intelectuala aparuta la sfarsitul sec 18
afirmata initial franta Victor Hugo prefata dramei “Hernani” (liberalism in literatura)
reactie in fata clasicismului rigid
Eminescu - ultimul mare romantic
Poezie Publicata
în anul 1883 în Almanahul Societăţii „România Jună” de la Viena şi în acelaşi an în revista „Convorbiri literare”
„un text liturgic”- Mircea Eliade plin de „enunțuri sacre” –Svetlana Motta Paleologu.
incadrarea in romantism
inspiratie din folclor: Fata in gradina de aur, basm cules de Richard Kunisch si Mitul zburatorului
motive literare - visul (Caci o urma adanc in vis), castelul singuratic,oglinda, metamorfoza
antitezele spatiu terestru - cosmic, om geniu - om comun
interferenta genurilor liric - epic
Tema
Problematica omului de geniu in raport cu iubirea si cunoasterea
Schopenhauer - cunoastere obiectiva disponibila exclusiv geniului
lume incapabila sa inteleaga idealurile - “desi vorbesti pe inteles, eu nu te pot pricepe”
firul epic din basmul Fata in gradina de aur
dragoste platonica fata de imparat si Luceafar
Imaginarul Poetic
patru tablouri
Versurile incipit, tipice basmului, „A fost odată ca-n poveşti,/ A fost ca niciodată”, plasează totul într-un cadru mirific, timpul fiind anistoric.
În cel de-al doilea tablou cadrul este teluric, tonul ironic, deoarece persiflează caracterul uşuratic al idilei dintre Cătălin şi Cătălina
Condiţia omului de geniu este reprezentată de puterea de sacrificiu a acestuia în numele împlinirii idealului absolut, fapt evidenţiat în tabloul al treilea
În tabloul al IV-lea, tonul este solemn, iar cadrul terestru şi cosmic. Hyperion acceptă, reîntors „la locul lui menit din cer”, îndurerat, că lumea lui este a singurătăţii şi a răcelii astrale.
Titlu
dualitatea geniului
Astronimul „Luceafărul” este numele stelei cunoscut de muritori
numele ştiinţific de „Hesperus” sau „Hyperion”, conform mitologiei, fiind născut din Geea, zeiţa pământului şi Uranus, zeul cerului, având astfel şi o propensiune telurică
Structura si compozitie
IMAGINI ARTISTICE – FIGURI DE STIL
vizuale „Un cer de stele dedesupt,/Deasupra-i cer de stele”
olfactive „Miroase florile-argintii”
motorii „Şi apa unde-au fost căzut,/În cercuri se roteşte,”
metaforele „O sete care-l soarbe”, „chip de lut”
LIRISMUL astfel discursul liric bazat pe epic va fi infuzat de lirismul narativizat, eul liric fiind în postura unui „Dieu caché”
paralelism sintactic - simetrie tablouri
1 si 4 - ambele planuri spatiale
2 si 3 - planuri disjuncte
Muzicalitatea - 98 catrene, 7-8 silabe, ritm iambic, rima incrucisata
