lipide Flashcards
acizi grasi ciclici
unul dintre cei mai importanti este acidul prostanoic precursor al prostglandinelor. dpdv structural prostaglandinele sunt derivati ai unui acid gras cu 20 at de C si un ciclu pentaatomic care se inchide intre C8 si C12
de la acest acid denumit prostanoic deriva toate prostaglandinele
dupa structura ciclului pentaatomic substituit cu fctii ceto sau hidroxil , prostaglandinele se diferenteZa inn variante notate de la A la H. functie de nr leg duble denumirea este completat cu un indice indicand acest nr de ex PGE2
prostaglandinele F se individualzieaza suplimentar datorita orientarilor substituenti,or hidroxil de la C9 si C11 de ex pgf alfa si beta
aufost identific si prostaglandine cu fct si str speciale tromboxani leucotriene si prstacicline
rol functional semnificatia unir hormoni cu actiune locala
acizi grasi mononesaturati
au o singura dubla legatura in molecula
printre reprezentantii importanti sunt acidul oleic C18:9 si acidul palmiroleic C16:9 ambii cu leg dubla intre c9 si c10
mai raspandit in regnu vegetak este acidul oleic
in fct de plasarea celor doua lanturi fata de dubla legatura dintre c9 si c10 sunt posibile doua forme diferite, dintre care forma cis este veabexistenta in natura si poarte numele de acod oleic. izomerul trans nu exista in natura a fost obt prin sinteza este sollid si cunoscut sub denumirea acid elaidic spre deosebire d acidul oleic caree e licihid
de o osrecare importanta este su acidul NERVONIC cu 24 at de C cu o dubla pegatura un poz 15-16 este prezent in lipide un snc
LECITINE
colinfosfolipidele sau lecitine sunt cele mai raspandite glicerofsfolipide prezente in toate celulele din organism, lecitine,e indeplinesc un rol structural , de constitutie si nu unul de rezerva ca acilglicerolii
mitocondriile si microzomii sunt bogati in lecitine
cantitati apreciabile se gasesc un galbenusul de ou 10% tesut cerbral 7% si maduva osoasa 5z si in ficat
sunt constituite din glicerol acizi grasi palmitic sau stearic, un acid nesaturat oleic sau arahidonic su acid fosforic si colina
structura redata cinfirma atat caracterul amfionic al acestor substante cat su posibilitatea de disociere ca acjzj ori ca baze care le confera caracter amfoter
organismul scindeaza hidrolitic aceste subsatnte sub act fosfolipazelor
acizi biliari conjugati structura
Acuzii biliari primari dunt conjugati cu glicocol sau taurina rezzultand acid glicorolic acid taurocolic respectiv glicochenodeoxicolic taurochenodeixicolic
conjug prin leg amidica gr carboxil acid biliar si gr amino glicocol sau taurina
pag 252
acizi biliar secundari
prin deconjugare si 7 dehidroxilare se form
acid deoxicolic derivat din acidul colic
acid litovolic din acid chenodeoxicolic
steranul structura
C17H28 str de bazavtetraciclics decla care deriva steroizii
pag 248
diacilglicerol 3 duble leg
monoacilglicerol 2 duble leg
circuitul enterohepatic al acizilor biliari
sub forma de saruri ajung in intestin prin intermediul bilei unde intervin in digestia si abs lipidelor. contribuie la emulsionarea grasimilor
precursorul bioch e colesterolul din care sunt sintetizati in tesutul hepatic si ultrrior deversati in vezica biliara
circa 50% di colesterol e transformat in acizi biliari care se varsa in bila. si anume acizii biliari primari conjugati, unde in bila un contact cu ph alcalin si ionii de K si Na se transforma in saruru biliare ca glicocolat de sodiu
sarrurile sunt secreteate im duoden unde datorita propr tensioactive actioneaza ca agenti de emulsionare a lipidelor alimentare fav digestia su abs fiind reabsorbite in. ileonul distal.
doar o mica parte nu e reabs si aj in colon unde sub act florei intestinale sunt dedeconj si redusi la acizii biliari secundari care fie reavs la nivel colonului fie eliminati in mstefii fecale.
cei reabsorbiti revin prin vena porta transportati de albumina la ficat in proprotie de 98-99%
aici are loc trnsformare acizilor secundari in primari si conjugarea lor apoi secreatti din nou in bila si excretati in intestin.
acizi grasi c14 c24 str generala denumiri
230
acizi grasi c4-c12
lipoproteine structura
protin in care. omponenta prostetica este de natura lipidica acizi grasu triacilgliceroli colesterol lober si sau esterificat fosfolipide.
compozitia si raporturile procentuale variaza intre componnetele proteice si cele lipidice
peincipalele forte de legatyrs dintre componente o constitui interactiuni hidrofobe si electrostatice , fiind posibila si participarea fortelor wan der waals
acizi garsi polinesaturati
de regula nu sunt de tip comjugat ei au duble legaturi izolate, nr lor e relativ mare
importanta pt om suntt acidul linoleic si acidul linolenic si acidul arahidonic
structuri pag 231
alcooli alifatuci neazotati
glicerol
intra on constitutia lipidelor alti alcooli alcool etilic etc
sfingolide cu fosfor str reprezentanti
din sfingozina , acid gras (lignoceric sau nervonic) si fosforilcolinaLegată esteric la gr alcool primar a sfingozinei
reprezentant sfingomielina