Legea 252 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune Flashcards
1
Q
În cazul în care şeful serviciului sau al biroului de probaţiune constată că serviciul sau biroul pe care îl conduce nu este competent din punct de vedere material sau teritorial în exercitarea atribuţiilor specifice potrivit art. 32 alin. (2)-(5) din Legea nr. 252/2013
, cu modificările şi completările ulterioare, dispune:
A
trimiterea solicitării, actului sau lucrării, pe cale administrativă, biroului sau serviciului de probaţiune competent şi înştiinţează organul judiciar, persoana ori instituţia care l-a solicitat sau înaintat.
şi în cazul în care solicitarea, actul sau lucrarea a fost greşit îndreptată la serviciul de probaţiune.
2
Q
Conflictul de competenţă dintre două birouri de probaţiune sau dintre două servicii de probaţiune se rezolvă de către
In ce termen?
A
şeful ierarhic superior comun, care se pronunţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data sesizării, printr-o dispoziţie, care se comunică birourilor sau, după caz, serviciilor de probaţiune.
3
Q
Evaluarea minorilor se realizează pentru următoarele categorii de persoane:
A
a) inculpaţii care au săvârşit fapta în timpul minorităţii, indiferent de vârsta pe care o au în momentul realizării evaluării;
b) persoanele care au săvârşit fapta în timpul minorităţii şi care se află în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate;
c) persoanele care au săvârşit fapta în timpul minorităţii şi care se află în executarea unei măsuri educative privative de libertate.
4
Q
La solicitarea cui se realizeaza evalurea presententiala?
Care birou este competent?
A
Evaluarea inculpaţilor minori se realizează la solicitarea organului de urmărire penală sau la solicitarea instanţei de judecată de către biroul de evaluare presentenţială din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa minorului.
Pentru realizarea activităţii de evaluare a minorului care se află într-o unitate de arest, centru educativ, centru de detenţie sau penitenciar, este competent biroul de evaluare presentenţială din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află unitatea de arest, centrul educativ sau centrul de detenţie în care se află minorul la data primirii solicitării de către serviciul de probaţiune. În cazul în care inculpatul minor este deţinut într-o unitate de arest, întrevederea derulată în scopul evaluării acestuia se va realiza la sediul respectivei unităţi.
5
Q
Atunci când unitatea de arest, centrul educativ sau centrul de detenţie se află la o distanţă de maximum 100 de km de sediul serviciului în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa minorului, competenţa de a realiza evaluarea
A
revine serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa minorului.
6
Q
In cazul in care s-a trimis solicitare pe cale administrativa biroului sau serviciului de probatiune competent, termenul de realizare a referatului se calculeaza de la:
A
data primirii solicitarii de catre serviciul competent
7
Q
Pentru realizarea anumitor evaluări sau verificări ori a altor lucrări necesare pentru finalizarea referatului de evaluare, biroul de probaţiune competent se poate adresa:
A
unui alt birou de probaţiune din cadrul aceluiaşi serviciu sau din cadrul unui alt serviciu de probaţiune, care are posibilitatea să le efectueze, atunci când sursa de informaţii se află în raza acestuia de competenţă.
Solicitarea realizată pentru efectuarea unor evaluări, verificări sau a altor lucrări necesare pentru finalizarea referatului de evaluare trebuie să conţină datele de identificare ale cazului, lămuriri referitoare la îndeplinirea actului sau lucrării respective, precum şi termenul până la care este necesar răspunsul.
se vor arăta unităţile tematice ale interviului, cuprinzând posibile întrebări ce trebuie adresate persoanei. Consilierul de probaţiune care efectuează evaluarea sau verificarea poate pune şi alte întrebări sau poate aborda şi alte aspecte, dacă necesitatea acestora rezultă din derularea întrevederii.
8
Q
Instituţiile şi organizaţiile în evidenţa cărora s-a aflat sau se află minorul pentru îngrijire, tratament, protecţie socială sau educaţie pun la dispoziţia consilierului de probaţiune informaţiile relevante pentru procesul de evaluare, în termen de
A
7 zile de la data primirii solicitării.
9
Q
În cazul în care referatul de evaluare este solicitat pentru un minor străin, consilierul de probaţiune contactează
A
structura teritorială pentru imigrări, în vederea obţinerii datelor referitoare la persoana acestuia şi la situaţia şederii pe teritoriul României. Datele obţinute se consemnează în cuprinsul referatului de evaluare.
10
Q
În vederea convocării inculpatului minor, consilierul de probaţiune responsabil de caz procedează după cum urmează:
A
a) transmite minorului o convocare de a se prezenta la sediul biroului de probaţiune, precizând data şi ora stabilite pentru întrevedere, locul întrevederii, datele de contact ale biroului de probaţiune, precum şi numele consilierului de probaţiune responsabil de caz;
b) specifică în conţinutul convocării necesitatea însoţirii minorului de către unul dintre părinţii acestuia sau, după caz, de către tutorele ori persoana sau reprezentantul instituţiei căreia iau fost încredinţate îngrijirea şi supravegherea minorului;
c) atunci când stabileşte pentru desfăşurarea întrevederii un alt loc decât sediul serviciului de probaţiune, consilierul de probaţiune menţionează în conţinutul convocării adresa respectivului loc, precum şi alte informaţii necesare;
d) stabileşte datele prevăzute la lit. a) astfel încât să permită minorului şi însoţitorului său deplasarea în timp util la sediul serviciului de probaţiune sau la locul stabilit pentru desfăşurarea activităţii de evaluare.
(2) Desfăşurarea întrevederii cu minorul nu este împiedicată de inexistenţa sau neprezentarea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b).
11
Q
Convocarea persoanei la sediul serviciului de probatiune se face prin:
A
scrisoare recomandată cu confirmare de primire, agenţi procedurali, personal al serviciului de probaţiune, convorbire telefonică consemnată ulterior în scris, prin notă telefonică, poştă electronică sau prin orice alt mijloc ce asigură dovada primirii convocării.
12
Q
Referatul de evaluarea presentential are rolul de a:
A
- sprijini organul judiciar in dispunerea si individualizarea masurilor educate
- CONTINE propuneri motivate referitoare la masura educativa considerata a fi potrivita pentru minor, la natura si durata programelor de reintegrare sociala, precum si la alte obligatii care pot fi impuse acestuia, in scopul reducerii riscului de savarsire a unor infractiuni.
13
Q
Referatul de evaluarea poate face referire si la:
A
-starea de sanatate
-nicelul sau de dezvoltare morala si intelectuala
in masura in care acesteau au influentat comportamentul infractional.
14
Q
Referatul de evaluare trebuie redactat intr-o maniera
A
obiectiva
clara
coerenta
15
Q
In cate exemplare se intocmeste referatul de evalurea presententiala?
A
doua. Un exemplar se inmaneaza organului judiciar si un exemplar se pastreaza la serviciul de probatiune.
16
Q
Referatul de evaluare pentru inculpatul minor cuprinde următoarele capitole:
A
a) introducere;
b) sursele de informaţii;
c) date privind persoana minorului;
d) riscul de săvârşire a unor infracţiuni;
e) concluzii şi propuneri.
17
Q
Capitolul «Introducere» al referatului cuprinde următoarele informaţii
A
numele, prenumele, data şi locul naşterii minorului, adresa de domiciliu sau adresa unde locuieşte, infracţiunea săvârşită, organul judiciar care a solicitat referatul, numărul dosarului penal, termenul de judecată, numărul şi data înregistrării solicitării, termenul de predare către organul judiciar, precum şi numele şi prenumele consilierului de probaţiune care a întocmit referatul.
18
Q
Capitolul «Sursele de informaţii» ale referatului de evalure cuprinde:
A
(1) Sursele de informaţii care au fost utilizate pentru întocmirea referatului de evaluare sunt prezentate sintetic, avându-se în vedere atât persoanele cu care au avut loc întrevederi, cât şi eventualele documente consultate.
(2) Pentru fiecare persoană contactată în vederea obţinerii de informaţii se vor face următoarele precizări: numele şi prenumele persoanei, precum şi legătura acesteia cu minorul inculpat, numărul de întrevederi sau convorbiri avute, data şi locul acestora, refuzul de cooperare sau eventualele îndoieli privind acurateţea informaţiilor.
(3) Capitolul «Surse de informaţii» va cuprinde şi menţiuni privind sursele de informaţii la care nu a fost posibil accesul şi demersurile realizate pentru contactarea sau accesarea acestora.
19
Q
Capitolul «Date privind persoana minorului» al referatului se refera la:
A
a) mediul familial şi social;
b) starea de sănătate şi adicţii;
c) evoluţia şcolară şi nivelul pregătirii profesionale;
d) analiza comportamentului infracţional.
20
Q
Datele privind mediul familial fac referire la aspecte precum:
A
condiţiile în care s-a dezvoltat minorul, persoanele în întreţinerea cărora se află sau pe care le are în întreţinere şi modul în care şi-au îndeplinit îndatoririle referitoare la creşterea, educarea, supravegherea şi îndrumarea minorului, relaţiile existente în cadrul familiei, situaţia veniturilor şi modul în care acestea acoperă nevoile familiei, atitudinea membrilor familiei faţă de comportamentul minorului, valorile promovate, reţeaua socială şi legătura între sistemul relaţional al minorului şi infracţiune, dacă este cazul.
21
Q
Datele referitoare la eventualele adicţii sau dependenţe fac referire la aspecte precum:
A
tipul acestora şi la istoricul medical al inculpatului minor şi al membrilor familiei, dacă aceste informaţii prezintă relevanţă în raport cu situaţia minorului.
22
Q
Datele privind evoluţia şcolară şi nivelul pregătirii profesionale fac referire la aspecte precum:
A
situaţia şcolară sau profesională actuală, la istoricul pregătirii, oportunităţile sau restricţiile legate de procesul de educaţie şi pregătire.
23
Q
Analiza comportamentului infracţional cuprinde referiri la aspecte precum:
A
trecutul infracţional, respectiv la tipul infracţiunii sau infracţiunilor săvârşite în trecut şi decizia organului judiciar referitoare la acestea, precum şi la modalitatea de săvârşire a infracţiunii sau infracţiunilor pentru care a fost solicitat referatul, la factorii care au influenţat comportamentul infracţional ce face obiectul cauzei penale în curs, respectiv la atitudinea faţă de victimă şi faţă de comportamentul infracţional.
24
Q
În cazul în care unui minor i se întocmesc mai multe referate de evaluare pe parcursul derulării procesului penal, în capitolul referitor la datele despre persoana minorului se va face referire la
A
la schimbările intervenite în situaţia minorului şi evoluţia sociocomportamentală a acestuia între momentele evaluărilor.
25
Capitolul «Riscul de săvârşire a unor infracţiuni» face referire la:
factorii inhibitori şi factorii favorizanţi ai comportamentului infracţional şi cuprinde estimarea nivelului de risc, precum şi tendinţele acestuia în funcţie de factorii identificaţi.
26
Capitolul «Concluzii şi propuneri» al referatului de evaluare contine:
propuneri motivate referitoare la natura şi durata programelor de reintegrare socială care se recomandă a fi aplicate, precum şi referiri cu privire la obligaţiile care pot fi impuse minorului, în scopul reducerii riscului săvârşirii unor infracţiuni.
Menţiunile pot conţine şi detalii privind oportunitatea aplicării unui program de reintegrare, în acord cu nevoile minorului, precum şi disponibilitatea unui astfel de program la nivelul comunităţii, condiţii în care se face referire şi cu privire la durata acestuia.
-masura educativa considerata a fi potrivita.
27
In cazul in care minorul nu colaboreaza la realizarea evaluarii:
consilierul de probatiune intocmeste referatul
- ii solicita minorului o declaratie in acest sens, pe care o va atasa la referatul de evaluare
- daca minorul nu stie/refuza sa scrie, declaratia poate fi completata de parinte
- daca nici unu nu stie/nu pot/refuza sa scrie, consilierul consemneaza in curpinsul referatului.
28
Conţinutul capitolului «Riscul de săvârşire a unor infracţiuni» şi al capitolului «Concluzii şi propuneri» în caz de refuz de colaborare a minorului
onsilierul de probaţiune, ţinând seama de refuzul de colaborare, evidenţiază în conţinutul capitolului «Riscul de săvârşire a unor infracţiuni», atitudinea inculpatului minor cu privire la faptă, precum şi gradul de asumare a consecinţelor comportamentului infracţional, fără a evalua riscul de săvârşire a unor infracţiuni, dacă nu dispune de suficiente informaţii.
în capitolul «Concluzii şi propuneri» consilierul de probaţiune nu face referire la: propuneri referitoare la natura si durata programelor de reintegrare/masura educativa considerata potrivita sau la obligatii obligatii ce pot fi impuse minorului, daca nu dispune de suficiente informatii.
29
În cazul în care inculpatul minor nu este găsit, este plecat din ţară ori locuieşte în alt stat şi întrevederea de evaluare nu poate fi realizată, consilierul de probaţiune informează
printr-o adresă organul judiciar despre imposibilitatea întocmirii referatului de evaluare.
consilierul de probaţiune face menţiuni despre toate datele obţinute, demersurile efectuate pentru contactarea minorului, inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de poliţie şi cu membrii familiei minorului sau cu alte surse relevante.
(3) Dovezile obţinute în cursul demersurilor de contactare a minorului vor fi ataşate adresei de informare a organului judiciar.
30
Termenul pentru referatul de evaluare?
21 de zile de la primirea solicitarii de catre biroul sau serviciul de probatiune si il inainteaza organului judiciar.
31
Evaluarea minorilor aflaţi în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate se realizează la solicitarea instanţei de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la iniţiativa consilierului de probaţiune manager de caz în următoarele situaţii:
a) atunci când, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor, prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţii;
b) când, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, persoana supravegheată nu respectă condiţiile de executare sau nu îşi îndeplineşte obligaţiile.
32
Referatul de evaluare pentru minorul care se află în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate se întocmeşte şi se înaintează
judecătorului delegat sau instanţei în termen de 14 zile de la data primirii solicitării.
33
Referatul de evaluare pentru minorul care se află în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate se întocmeşte utilizând informaţiile avute la dispoziţie în
cuprinsul dosarului de probaţiune despre comportamentul minorului pe durata termenului de supraveghere.
conţine şi informaţii despre modul în care părinţii, tutorele sau instituţia ori persoana în supravegherea ori îngrijirea căreia a fost încredinţat minorul au contribuit la respectarea de către acesta a obligaţiilor impuse de instanţa de judecată şi a programului stabilit de consilierul de probaţiune, precum şi informaţii referitoare la modul în care aceste persoane sau instituţia legal însărcinată cu supravegherea sau îngrijirea minorului au colaborat cu serviciul de probaţiune.
34
Pentru minorii aflaţi în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate, capitolul referitor la datele despre persoana minorului se completează, dacă este cazul, prin raportare la
tipul şi temeiul propunerii de modificare, eliminare sau adăugare a obligaţiilor. În cazul în care unui minor i se întocmesc mai multe referate de evaluare presentenţială sau referate pe parcursul executării măsurii educative, datele despre persoana minorului se actualizează în mod corespunzător.
35
Capitolul IV «Comportamentul pe perioada executării măsurii educative/Riscul de săvârşire a unor infracţiuni» conţine informaţii precum:
comportamentul pe perioada executării măsurii educative, modul în care minorul a executat obligaţiile stabilite de instanţa de judecată în sarcina sa şi a respectat programul stabilit de serviciul de probaţiune şi modul în care acesta a colaborat cu persoanele ori instituţiile implicate în procesul său de îndreptare comportamentală.
36
Participarea serviciului de probaţiune la judecarea minorilor, în vederea sprijinirii instanţei de judecată în procesul de individualizare a măsurilor educative
După primirea citaţiei, în vederea prezentării la judecarea minorului, şeful biroului de evaluare prevăzut la alin. (1) deleagă
consilierul de probaţiune care a întocmit referatul de evaluare sau, în cazul în care acesta nu poate participa la judecată din motive obiective, deleagă un alt consilier de probaţiune sau înştiinţează instanţa cu privire la imposibilitatea asigurării participării unui reprezentant al serviciului de probaţiune.
37
Evaluarea minorilor aflaţi în executarea unei măsuri educative privative de libertate se realizează în următoarele situaţii:
) la înlocuirea unei măsuri educative privative de libertate cu măsura educativă a asistării zilnice;
b) la acordarea liberării dintr-un centru educativ, centru de detenţie sau penitenciar.
38
Pentru întocmirea evaluării a minorilor aflati in executarea unei masuri privative de libertate consilierul de probatiune consulta:
eferatul de evaluare presentenţial, atunci când acesta există, dosarul minorului şi/sau solicită datele necesare de la centrul educativ, de la centrul de detenţie sau de la penitenciar, care are obligaţia să le comunice în termen de 5 zile.
Serviciul de probaţiune competent să întocmească referatul de evaluare colaborează cu personalul locului de deţinere, precum şi cu serviciul de probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială se află locuinţa minorului, pentru identificarea resurselor sociofamiliale ce pot fi utilizate în procesul de îndreptare comportamentală a acestuia.
39
În vederea întocmirii evaluării, centrul educativ, respectiv centrul de detenţie are obligaţia de a informa serviciul de probaţiune, cu cel puţin
14 zile înainte, cu privire la data la care situaţia persoanei va fi analizată de către consiliul educativ sau comisia din centrul de detenţie.
40
Evaluarea persoanelor majore se realizează pentru:
a) inculpaţii majori;
b) persoanele majore faţă de care instanţa a dispus: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiţionată;
c) persoanele majore aflate în executarea unei pedepse privative de libertate.
41
Raportul de evaluare a inculpatului major cuprinde date referitoare la
recutul infracţional, responsabilităţile familiale şi sociale ale persoanei, evoluţia educaţională şi profesională, conduita generală în familie, în comunitate, la locul de muncă, analiza comportamentului infracţional, riscul de săvârşire a unor infracţiuni, precum şi orice alte date relevante pentru situaţia persoanei.
Raportul de evaluare conţine propuneri motivate privind măsurile considerate oportune din perspectiva reducerii riscului de săvârşire a unor infracţiuni.
42
Capitolul «Date privind persoana inculpată» in cadrul raportului de evaluare se refera la:
a) mediul familial şi social;
b) starea de sănătate şi adicţii;
c) evoluţia şi nivelul pregătirii profesionale;
d) analiza comportamentului infracţional.
43
Evaluarea persoanelor majore aflate în supravegherea serviciului de probaţiune se realizează în următoarele situaţii:
a) dacă, pe durata termenului de supraveghere, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţii;
b) dacă, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile care îi revin;
c) dacă persoana supravegheată nu a îndeplinit integral obligaţiile civile cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
44
În situaţia în care este solicitat de către judecătorul delegat cu executarea sau de instanţa de judecată, raportul de evaluare prevăzut la alin. (2) se întocmeşte în termen de
14 zile de la data primirii solicitării la serviciul de probaţiune.
45
Evaluarea persoanei private de libertate se materializeaza cu propuneri privind:
obligatiile ce pot fi impuse persoanei
46
In cadrul comisiei de liberare conditionata, consilierul de probatiune formuleaza:
recomandari care au a bază datele obţinute din documentele existente la nivelul unităţii de detenţie, precum şi datele obţinute de la nivelul comunităţii din care provine persoana. Consilierul de probaţiune poate completa aceste date cu informaţii obţinute în cadrul unei întrevederi cu persoana condamnată.
Recomandările prevăzute la alin. (3) se anexează la procesul-verbal de propunere a liberării condiţionate.
47
În vederea întocmirii propunerilor consilierului de probatiune in cadrul comisiei de liberare conditionata, penitenciarul are obligaţia de a informa serviciul de probaţiune, cu
cel puţin 14 zile înainte, cu privire la data la care situaţia persoanei va fi analizată de către comisia prevăzută la alin. (3). La solicitarea consilierului de probaţiune, unitatea de detenţie transmite copii de pe documentele cuprinse în dosarul individual, în termen de 5 zile de la data solicitării acestora.
48
În cazul în care persoana sancţionată de o instanţă română nu locuieşte pe teritoriul României, competenţa aparţine
biroului de supraveghere din cadrul serviciului de probaţiune situat în circumscripţia teritorială a instanţei de executare.
49
Consilierul de probaţiune manager de caz convoacă persoana supravegheată la serviciul de probaţiune in termen de? pentru ce?
În termen de 5 zile de la primirea copiei de pe hotărârea judecătorească, pentru realizarea primei întrevederi, comunicând data şi ora la care aceasta trebuie să se prezinte, adresa serviciului de probaţiune, numărul de telefon şi numele consilierului manager de caz. Atunci când stabileşte pentru desfăşurarea întrevederii un alt loc decât sediul serviciului de probaţiune, consilierul de probaţiune consemnează în conţinutul convocării adresa respectivului loc, precum şi orice alte informaţii necesare.
50
In cazul in care persoana nu se prezinta la convocarea stabilita:, consilierul de probatiune manager de caz:
reia procedura de convocare potrivit alin. (1), cu excepţia situaţiei în care adresa persoanei menţionată în hotărârea judecătorească nu este actualizată, caz în care consilierul de probaţiune efectuează verificări în bazele de date sau prin intermediul sistemelor de informare deţinute de alte autorităţi şi instituţii publice la care are acces.
Consilierul de probaţiune manager de caz poate solicita autorităţilor şi instituţiilor publice date şi informaţii despre adresa persoanei în cauză. În funcţie de rezultatul acestor verificări, consilierul poate relua demersul de convocare a persoanei.
51
În cazul în care persoana nu este găsită, este plecată din ţară sau locuieşte într-un alt stat şi întrevederea de evaluare nu poate fi realizată ori atunci când, din motive obiective, hotărârea judecătorească prin care s-a dispus încredinţarea în supravegherea serviciului de probaţiune nu poate fi pusă în executare, temporar sau definitiv, consilierul de probaţiune manager de caz încunoştinţează
judecătorul delegat cu executarea, cu avizul şefului de birou, prezentând motivat imposibilitatea punerii în executare.
52
Documentele justificative solicitate ale persoanelor majore se prezinta in terdemn de:
30 de zile de la prima intrevedere
| la prima intrevedere i se solicita o declaratie pe propria raspundere privind situatia sa locativam financiara, etc
53
Consilierul de probaţiune manager de caz încunoştinţează persoana supravegheată că pe durata termenului de supraveghere, în funcţie de evoluţia înregistrată, se poate propune instanţei de executare, în condiţiile legii, fie
modificarea obligaţiilor, prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, fie încetarea obligaţiilor.
54
După realizarea primei întrevederi şi a informării, consilierul de probaţiune manager de caz încunoştinţează, în scris
biroul de executări penale din cadrul instanţei de executare privind punerea efectivă în executare a hotărârii judecătoreşti.
55
Planul de supraveghere in cadrul masurilor neprivative de libertate se intocmeste in:
30 de zile de la prima intrevedere, in baza uneia sau mai multor intrevederi.
56
Pe durata termenului de supraveghere, planul de supraveghere este revizuit
prin anexe, ori de câte ori intervin schimbări în situaţia persoanei, în ceea ce priveşte nevoile criminogene şi riscul de recidivă ori executarea obligaţiilor, prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligaţii, în condiţiile stabilite de instanţă, potrivit art. 14^66
57
Calendarul întrevederilor se realizează pe
perioadă de timp estimată de către consilierul de probaţiune manager de caz şi se comunică persoanei supravegheate.
58
În cazul în care, din motive obiective, persoana supravegheată nu se poate prezenta la una dintre întâlnirile stabilite, comunică acest lucru
serviciului de probaţiune înaintea întrevederii sau, în condiţiile în care nu este posibil acest lucru, se prezintă la sediul serviciului de probaţiune în termen de 3 zile lucrătoare de la momentul în care au încetat cauzele care au determinat imposibilitatea prezentării.
59
În situaţia în care străinul aflat în supravegherea serviciului de probaţiune îşi schimbă locuinţa sau efectuează deplasări în afara ţării, consilierul de probaţiune manager de caz informează
structura teritorială pentru imigrări.
60
În cazul în care persoana supravegheată îşi schimbă locuinţa într-o localitate care nu se află în circumscripţia biroului de supraveghere, consilierul de probaţiune
cu avizul şefului serviciului sau şefului de birou, va transmite dosarul biroului de probaţiune competent din cadrul aceluiaşi serviciu de probaţiune sau din cadrul altui serviciu de probaţiune, în termen de 3 zile lucrătoare de la data comunicării documentelor justificative de către persoana aflată în supraveghere.
+anunta instanta de executare cu privire la modificarea competentiei teritoriale.
61
Comunicarea schimbarii locului de munca se face in:
în scris, precizându-se motivele schimbării locului de muncă, noul loc de muncă al persoanei supravegheate, natura muncii pe care o desfăşoară şi descrierea activităţii, anexând, în termen de 30 de zile de la data angajării, documente justificative în acest sens.
În situaţia în care persoana supravegheată nu prezintă documente justificative, consilierul de probaţiune manager de caz verifică autenticitatea informaţiilor, fără a periclita situaţia persoanei, prin contactarea angajatorului, a beneficiarului de lucrări sau prin consultarea altor surse relevante.
62
În situaţia nerespectării de către persoana supravegheată a obligaţiilor a căror îndeplinire este verificată de către alte organe abilitate, la sesizarea acestora, ori în urma informării serviciului de probaţiune de către
persoana vătămată sau de către o altă persoană interesată, consilierul de probaţiune manager de caz informează, în termen de 30 de zile de la data primirii sesizării, organele abilitate sau, după caz, persoana care a formulat sesizarea cu privire la demersurile efectuate.
63
Înainte de împlinirea termenului de supraveghere, activităţile consilierului de probaţiune manager de caz cu persoana supravegheată au ca obiective
planificarea finalizării supravegherii prin analiza gradului de atingere a obiectivelor planului de supraveghere şi motivarea persoanei supravegheate în realizarea unui plan personal de acţiune pentru perioada de după încetarea supravegherii.
O copie a planului personal de acţiune pentru perioada de după încetarea supravegherii, atunci când acesta a fost întocmit, precum şi raportul final se ataşează la dosarul de probaţiune.
În situaţia în care persoana s-a aflat în evidenţele serviciului de probaţiune ca urmare a recunoaşterii de către o instanţă din România a unei hotărâri judecătoreşti ori decizii de probaţiune dispuse de un alt stat membru al Uniunii Europene, raportul prevăzut la alin. (2) se transmite judecătorului delegat cu executarea.
64
Raportul final nu se întocmeşte în cazul în care instanţa, ca urmare a
anulării amânării aplicării pedepsei, a anulării suspendării sub supraveghere ori a liberării condiţionate, stabileşte continuarea executării sub supravegherea serviciului de probaţiune.
65
Anterior participării la procedura de punere în executare a măsurii educative, consilierul de probaţiune solicită
o copie a referatului de evaluare de la biroul de evaluare presentenţială competent, precum şi alte informaţii relevante de la consilierul de probaţiune care a întocmit referatul, atunci când este cazul.
66
În cadrul întâlnirii pentru punerea in executare a masurilor educative, consilierul de probaţiune formulează propuneri
motivate privind încredinţarea supravegherii minorului unor persoane, atunci când încredinţarea este necesară potrivit conţinutului măsurii educative a supravegherii, dar instanţa nu s-a pronunţat asupra acestui aspect.
67
În cadrul întâlnirii pentru punerea in executare a masurilor educative, consilierul de probaţiune stabileste data:
la care minorul şi părintele sau, după caz, tutorele, curatorul, persoana sau reprezentantul instituţiei căreia i-a fost încredinţată supravegherea minorului de către instanţă ori de către judecătorul delegat cu executarea, în funcţie de caz, urmează să se prezinte la serviciul de probaţiune.
68
In situaţia în care serviciul de probaţiune de la locuinţa minorului nu se află în circumscripţia teritorială a instanţei care pune în executare măsura educativă, acesta poate solicita
serviciului de probaţiune din circumscripţia instanţei respective participarea la punerea în executare a măsurii educative.
69
Dacă punerea în executare a măsurii educative s-a realizat de catre serviciul de probatiune din circumscriptia instantei respective, consilierul de probatiune respectiv transmire dupa:
îndeplinirea formalităţilor de punere în executare, transmite toate informaţiile şi documentele serviciului de probaţiune de la locuinţa minorului
70
In caz de neprezentare la punerea in executare a masurii educative, consilierul de probatiune transmite
o informare judecătorului delegat în care comunică data la care minorul trebuie să se prezinte la sediul serviciului de probaţiune şi alte informaţii ori solicitări considerate relevante, precum şi, atunci când este cazul, propune persoana cea mai potrivită să exercite supravegherea, în cazul în care instanţa nu s-a pronunţat deja cu privire la acest aspect.
71
Prima intrevedere cu minorul are loc in termen de:
10 zile de la punerea in executare a masurii educative
72
Consilierul de probaţiune manager de caz încunoştinţează minorul că pe durata supravegherii, în funcţie de evoluţia înregistrată, se poate propune instanţei de executare
fie modificarea obligaţiilor prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, fie încetarea anumitor obligaţii.
73
Evaluarea iniţială a nevoilor cu potenţial criminogen se realizează în scopu
stabilirii riscului de comitere a noi infracţiuni, a clasei de supraveghere şi a planificării executării obligaţiilor impuse minorului
74
Evaluarea iniţială a nevoilor cu potenţial criminogen se realizează în scopul stabilirii riscului de comitere a noi infracţiuni, a clasei de supraveghere şi a planificării executării obligaţiilor impuse minorului şi vizează aspecte precum:
a) situaţia familială, locativă, socială şi financiară;
b) trecutul infracţional, respectiv faptele săvârşite şi decizia organului judiciar sau stadiul procesului penal, după caz;
c) analiza comportamentului infracţional, atitudinea faţă de faptă, partea vătămată şi faţă de sancţiune;
d) programul activităţilor zilnice, şcolare şi extraşcolare sau profesionale, arii de interes, abilităţi, aptitudini, după caz;
e) comportament adictiv, istoricul măsurilor dispuse şi al tratamentelor administrate, precum şi instituţiile responsabile;
f) starea de sănătate, istoricul tratamentelor administrate, precum şi instituţiile responsabile;
g) planurile de viitor pe termen scurt şi mediu şi indicarea modalităţilor concrete prin care minorul intenţionează să le pună în practică.
Evaluarea iniţială a minorului face referire şi la motivaţia pentru schimbare, valorile promovate, precum şi la atitudinea acestuia faţă de ariile prevăzute la alin. (2).
75
Concluziile prevăzute la alin. (7) care fac referire la nevoile prioritare identificate, obiectivele propuse în vederea atingerii acestora şi riscul estimat de săvârşire a noi infracţiuni se prezintă minorului şi se discută
cu acesta în cadrul întrevederii de evaluare iniţială sau în întrevederea imediat următoare, în scopul obţinerii asumării şi implicării minorului în procesul de supraveghere.
76
Măsura educativă a stagiului de formare civică
| n funcţie de aspectele evaluate, consilierul responsabil de caz stabileşte
în acord cu prevederile programei-cadru, aprobată prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, tipul cursului de formare civică adaptat minorului, în scopul conştientizării de către acesta a consecinţelor infracţiunii şi pentru responsabilizarea cu privire la comportamentul său.
77
Decizia consilierului responsabil de caz va face referire în cuprinsul acesteia la
datele personale şi de contact ale minorului, numărul hotărârii judecătoreşti şi instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea, la măsura educativă dispusă şi durata acesteia, la instituţia din comunitate stabilită, la tipul cursului de formare civică ce trebuie derulat, perioada desfăşurării, precum şi termenul-limită de începere a programului.
78
În situaţia în care minorul nu este înscris într-o formă de învăţământ sau dacă instituţiile din comunitate nu pot asigura punerea în executare a măsurii educative, cursul de formare civică poate fi derulat de către
un consilier de probaţiune din cadrul biroului programe de reintegrare din serviciul de probaţiune, căruia i se referă cazul de către consilierul de probaţiune manager de caz, potrivit dispoziţiilor art. 14^91 alin. (4).
79
În situaţia în care cazul este referit biroului programe de reintegrare din cadrul serviciului de probaţiune, în vederea derulării cursului de formare civică, consilierul de probaţiune din cadrul acestui birou adaptează cursul în termen de
15 zile de la referirea cazului
80
Consilierul de probaţiune din cadrul biroului programe de reintegrare adaptează tipului cursului de formare civică la specificul cazului, stabilind
modulele, sesiunile, precum şi calendarul de desfăşurare a acestuia.
81
În situaţia în care, din motive obiective, biroul programe de reintegrare se află în imposibilitate temporară de a pune în aplicare cursul de formare civică şi imposibilitatea expiră la o dată care nu permite punerea în executare a cursului pe durata măsurii educative
justifică motivele imposibilităţii şi realizează propuneri privind derularea cursului în alte condiţii.
82
În cazul existenţei unui dezacord cu privire la conţinutul planului de formare civică între consilierul manager de caz şi responsabilul din cadrul biroului programe de reintegrare al serviciului de probaţiune sau al instituţiei din comunitate, aceştia
analizează corespondenţa tipului şi a planului de formare civică cu prevederile programei-cadru, aprobată prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, şi ale standardelor minime de lucru în probaţiune.
83
Măsura educativă a supravegherii
| In cadrul primei intrevederi, consilierul de porbatiune informeaza :
persoana care supraveghează minorul despre obligaţia de a realiza un plan al programului zilnic al minorului şi o sprijină în acest sens.
84
Planul programului zilnic al masurii educative a supravegherii se realizeaza in termen de:
maximum 10 zile lucrătoare de la data primei întrevederii şi face referire la activităţile curente ale minorului, precum şi la cele pe care intenţionează să le desfăşoare pe viitor.
85
Daca la punerea in executare a masurii educative a supravegherii, parintele sau etc nu s-a prezentat, consilierul de probatiune solicita persoanei:
în scris persoanei care supraveghează minorul să realizeze un plan al programului zilnic al minorului şi să îl prezinte consilierului de probaţiune.
86
Programul zilnic al minorului face referire la
activităţile cotidiene ale acestuia şi la cele planificate pentru atingerea obiectivelor propuse în fişa de evaluare prevăzută la art. 14^71, precum şi la locul şi intervalul de timp în care se desfăşoară. Programul se realizează pe durata unei săptămâni, a cărei planificare se repetă pe durata întregii măsuri educative, asigurând caracterul constant şi statornic al activităţilor.
Programul zilnic al minorului cuprinde şi datele întrevederilor de la sediul serviciului de probaţiune dintre consilierul de probaţiune şi minor, stabilite în condiţiile alin. (3), precum şi alte activităţi apreciate ca fiind necesare în procesul de reintegrare a minorului.
87
În situaţia în care instanţa a dispus în conţinutul măsurii educative a supravegherii participarea minorului la un curs şcolar sau de formare profesională, consilierul manager de caz
verifică dacă minorul este înscris la un astfel de curs şi se asigură că respectivul curs este inclus în programul zilnic din cadrul măsurii educative a supravegherii.
-daca nu este inscris, pe baza evaluarii initiale, stabileste tipul cursului scolar sau de formare profesioana potrivit particularitatilo minorului si dupa consultarea acestuia/parintelui/..
88
În situaţia în care instanţa a dispus în conţinutul măsurii educative a supravegherii participarea minorului la un curs şcolar sau de formare profesională şi minorul nu este înscris la un astfel de curs
pe baza evaluării iniţiale, consilierul de probaţiune manager de caz stabileşte tipul cursului şcolar sau de formare profesională potrivit particularităţilor minorului şi după consultarea acestuia, a părintelui sau, după caz, a tutorelui, curatorului, persoanei ori reprezentantului instituţiei căreia i-a fost încredinţată supravegherea minorului de către instanţă ori de către judecătorul delegat cu executarea.
89
Când cursul de şcolarizare sau de formare profesională nu poate fi început în termenul măsurii educative a supravegherii, consilierul de probaţiune manager de caz
sprijină minorul în vederea pregătirii dosarului de înscriere în anul şcolar următor sau, după caz, la o dată ulterioară când urmează a fi organizat cursul de formare profesională.
90
Persoana desemnată cu supravegherea se asigură de aplicarea efectivă a programului zilnic în termen de
30 de zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative.
91
Pe toată durata executării măsurii educative a supravegherii, consilierul exercită controlul cu privire la
respectarea programului zilnic de către minor, prin realizarea de vizite, întrevederi sau orice alte demersuri considerate necesare.
La solicitarea consilierului de probaţiune manager de caz, persoana care exercită supravegherea are obligaţia de a pune la dispoziţia acestuia informaţii privind respectarea de către minor a programului zilnic.
92
în situaţia în care minorul s-a căsătorit sau a devenit major până la momentul punerii în executare a măsurii educative a supravegherii sau pe parcursul executării acesteia, situaţie în care supravegherea este realizată de către
consilierul de probaţiune manager de caz sau de către o instituţie din comunitate potrivit dispoziţiilor art. 69 alin. (1) din Legea nr. 253/2013
, cu modificările şi completările ulterioare.
93
Măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână
În cadrul întrevederii stabilite la art. 14^70, consilierul de probaţiune manager de caz, cu implicarea persoanei desemnate cu supravegherea minorului, întocmeşte un plan al consemnării la sfârşit de săptămână, care conţine programul fiecărui sfârşit de săptămână al minorului.
94
Persoana desemnată cu supravegherea se asigură că executarea efectivă a măsurii consemnării la sfârşit de săptămână începe
în cel mult 15 zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative potrivit art. 511 din Legea nr. 135/2010
95
Pe toată durata executării măsurii educative a consemnării la sfârşit de săptămână, consilierul de probaţiune manager de caz exercită controlul asupra procesului de supraveghere cu privire la
la executarea măsurii de către minor, prin realizarea de vizite, întrevederi sau alte demersuri pe care le consideră necesare
şi cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de către persoana care exercită supravegherea şi îndrumarea minorului.
96
Măsura educativă a asistării zilnice
După evaluarea iniţială a minorului şi în funcţie de rezultatele acesteia, consilierul de probaţiune manager de caz solicită părintelui, tutorelui, curatorului ori persoanei în grija căreia se află minorul implicarea în realizarea unui plan al asistării zilnice a minorului pe durata executării măsurii. La întocmirea planului este consultat şi minorul, opinia acestuia fiind consemnată în cuprinsul planului.
97
Planul asistării zilnice a minorului se întocmeşte în cel mult... si executarea efectiva incepe in....
30 de zile de la momentul punerii în executare a măsurii educative, iar executarea efectivă a acesteia începe în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea planului.
98
Planul asistării zilnice face referire la
activităţile cotidiene pe care trebuie să le desfăşoare minorul, precum şi la cele planificate pentru atingerea obiectivelor propuse în fişa de evaluare prevăzută la art. 14^71, precum şi la locul şi intervalul de timp în care acestea se desfăşoară. Planificarea este realizată pe durata unei săptămâni, asigurând caracterul constant şi statornic al activităţilor pe durata întregii măsuri educative.
99
În situaţia în care măsura asistării zilnice a înlocuit o măsură educativă privativă de libertate, pentru stabilirea planului asistării zilnice a minorului, consilierul de probaţiune consultă
dosarul individual întocmit pe parcursul executării măsurii educative privative de libertate şi referatul sau referatele de evaluare, dacă acestea au fost întocmite, sau solicită centrului educativ sau centrului de detenţie transmiterea unor copii de pe documentele cuprinse în dosarul individual.
100
La solicitarea consilierului de probaţiune, centrul educativ, centrul de detenţie sau penitenciarul transmite copii de pe documentele cuprinse în dosarul individual, în termen de
cel mult 5 zile de la data solicitării acestora.
101
În situaţia în care un minor a fost liberat dintr-un centru educativ, centru de detenţie ori dintr-o unitate penitenciară şi până la împlinirea duratei măsurii internării au rămas mai mult de 6 luni
consilierul de probaţiune manager de caz întocmeşte un plan de supraveghere, procedând în mod corespunzător prevederilor art. 14^47-14^50.
102
În situaţia în care un minor a fost liberat dintr-un centru educativ, centru de detenţie ori dintr-o unitate penitenciară dacă termenul rămas până la împlinirea măsurii internării este de 6 luni sau mai mic se aplica:
calendar al intrevederilor pe o perioada de timp estimata de catre consilierul de probatiune manager de caz.
103
Executarea obligaţiei minorului de participare la un program de reintegrare socială stabilit în conţinutul măsurii educative şi care este disponibil la nivelul serviciului de probaţiune
Minorul faţă de care a fost dispusă măsura asistării zilnice poate să urmeze un program de reintegrare socială fie ca urmare a dispunerii de către instanţă a acestei obligaţii în conţinutul măsurii educative, fie ca urmare a stabilirii acestei activităţi de către consilierul de probaţiune manager de caz în planul asistării zilnice
104
Obligaţia minorului de participare la un curs de pregătire şcolară sau formare profesională, stabilit în conţinutul măsurii educative
Minorul faţă de care a fost dispusă măsura asistării zilnice urmează un curs de pregătire şcolară sau formare profesională, fie ca urmare a dispunerii de către instanţă a acestei obligaţii în conţinutul măsurii educative, fie ca urmare a stabilirii de către consilierul de probaţiune manager de caz a acestei activităţi, cu acordul persoanei, în planul asistării zilnice.
105
Pe durata supravegherii măsurii educative a asistării zilnice, consilierul de probaţiune manager de caz exercită controlul asupra
procesului de supraveghere cu privire la executarea măsurii de către minor sau cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de către instituţia din comunitate care pune în executare obligaţiile şi, atunci când este cazul, ţine legătura cu biroul programe de reintegrare din cadrul serviciului de probaţiune.
106
Pentru obligaţia de nu a depăşi limita teritorială stabilită de instanţă fără acordul serviciului de probaţiune, comunicarea se face
inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie se află locuinţa minorului, respectiv Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, când locuinţa persoanei sau limita teritorială stabilită de instanţă se află în municipiul Bucureşti, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Direcţiei Generale de Paşapoarte, respectiv Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia minorilor străini.
107
Pentru interzicerea dreptului de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă, comunicarea se face
inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are locuinţa minorul, respectiv Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, când locuinţa acestuia se află în municipiul Bucureşti.
108
Pentru interzicerea dreptului de a se afla la anumite manifestări sportive, culturale ori adunări publice din afara circumscripţiei inspectoratelor de poliţie sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti de la locuinţa persoanei, comunicarea se face
Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratului General pentru Imigrări.
109
Pentru interzicerea dreptului de a se afla la anumite manifestări sportive, culturale ori adunări publice din afara circumscripţiei inspectoratelor de poliţie sau Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti de la locuinţa persoanei, comunicarea se face
Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratului General pentru Imigrări.
110
Pentru cazul în care s-a dispus interzicerea dreptului de a se afla la anumite manifestări sportive, culturale ori adunări publice, stabilite de instanţă, inspectoratul judeţean de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a cărui circumscripţie îşi are locuinţa minorul, transmite
o copie de pe dispozitivul hotărârii structurii de jandarmerie competente teritorial, care va proceda potrivit propriilor competenţe legale.
111
Pentru interzicerea dreptului de a comunica cu victima ori cu membrii de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea, comunicarea se face, de către
judecătorul delegat cu executarea, persoanelor cu care minorul nu are dreptul să intre în legătură ori de care nu are dreptul să se apropie, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are locuinţa minorul, respectiv Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, când locuinţa acestuia se află în municipiul Bucureşti, şi, pentru cazurile în care victima sau persoanele stabilite de instanţă nu locuiesc în aceeaşi circumscripţie, inspectoratelor judeţene de poliţie de la locuinţa acestora.
112
Pentru interzicerea dreptului de a comunica cu victima ori cu membrii de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea, informarea se face de catre:
consilierul de probatiune, persoanelor cu care minorul nu are dreptul să intre în legătură ori de care nu are dreptul să se apropie despre posibilitatea de a anunţa serviciul de probaţiune în condiţiile nerespectării acestei măsuri de către minor.
113
În situaţia în care obligaţia prezentării minorului la sediul serviciului de probaţiune însoţeşte măsura educativă a supravegherii sau măsura educativă a asistării zilnice, datele întrevederilor se stabilesc în conţinutul
programului zilnic al minorului, respectiv în planul asistării zilnice.
114
În situaţia în care s-a procedat la modificarea obligaţiilor prin impunerea de noi obligaţii, sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente ori încetarea executării unora dintre obligaţii, consilierul de probaţiune manager de caz transmite
o informare instituţiilor din comunitate sau, după caz, organelor abilitate prevăzute de art. 14^98.
115
Înainte de împlinirea duratei supravegherii, activităţile consilierului de probaţiune manager de caz cu minorul supravegheat au ca obiectiv planificarea finalizării supravegherii, prin
analiza gradului de atingere a obiectivelor stabilite în planurile măsurilor educative, şi motivarea minorului în realizarea unui plan personal de acţiune după încetarea supravegherii. O copie a planului personal de acţiune pentru perioada de după încetarea supravegherii, atunci când acesta a fost întocmit, se ataşează la dosarul de probaţiune.
116
La finalizarea măsurii educative, consilierul manager de caz întocmeşte un raport cu privire la
executarea măsurii educative, precum şi cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de către persoana care a supravegheat minorul sau de către instituţia din comunitate, dacă a fost cazul.
Raportul final nu se întocmeşte în cazul în care instanţa dispune prelungirea măsurii educative neprivative de libertate ori înlocuirea acesteia cu o altă măsură educativă neprivativă mai severă.
117
În situaţia în care minorul s-a aflat în evidenţele serviciului de probaţiune ca urmare a recunoaşterii de către o instanţă din România a unei hotărâri judecătoreşti ori decizii de probaţiune dispuse de un alt stat membru al Uniunii Europene, raportul prevăzut la alin. (1) se transmite
judecătorului delegat cu executarea.
118
Până la prima întrevedere cu persoana supravegheată, din cadrul executarii muncii in folosul comunitatii, consilierul de probaţiune verifică
programul de funcţionare al instituţiei, tipurile de activităţi în care ar putea fi implicată persoana supravegheată, precum şi locurile disponibile pentru executarea muncii neremunerate în folosul comunităţii.
119
Executarea efectivă a muncii neremunerate în folosul comunităţii provenite din transformarea amenzii sau a amenzii care însoţeşte pedeapsa închisorii se realizează în termen de
maximum 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de executare a pedepsei amenzii prin muncă neremunerată în folosul comunităţii.
120
Executarea muncii neremunerate în folosul comunităţii încetează la
finalizarea orelor stabilite prin hotărâre sau prin plata amenzii corespunzătoare zilelor-amendă neexecutate.
121
n situaţia în care persoana care trebuie să execute munca neremunerată în folosul comunităţii nu este găsită sau nu poate fi contactată, consilierul de probaţiune sesizează
judecătorul delegat
n cuprinsul sesizării consilierul de probaţiune face menţiune despre datele obţinute, demersurile efectuate pentru contactarea persoanei, inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de poliţie sau cu alte surse relevante.
(3) Dovezile obţinute în cursul demersurilor de contactare a persoanei se ataşează în copie la sesizarea judecătorului delegat.
122
Dacă se constată incapacitatea de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, consilierul de probaţiune informează
instanţa de executare, ataşând adresei de informare dovezile medicale prezentate de persoana care trebuie să execute munca.
123
În cazul în care, în timpul prestării muncii neremunerate în folosul comunităţii, persoana a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale, după primirea dovezilor medicale, consilierul de probaţiune informează
instanţa de executare, ataşând copii ale documentelor justificative existente la dosar.
124
În cazul în care, conform planificării stabilite, perioada de timp în care se execută orele de muncă neremunerată în folosul comunităţii este mai mare de două luni, supraveghetorul desemnat de instituţia din comunitate are obligaţia să
informeze consilierul de probaţiune, o dată pe lună, despre modul de derulare a activităţii.
125
După executarea muncii neremunerate în folosul comunităţii, instituţia înaintează serviciului de probaţiune
formularul de evidenţă a orelor de activitate neremunerată, completat corespunzător
126
După finalizarea orelor de muncă neremunerată în folosul comunităţii stabilite potrivit hotărârii judecătoreşti, consilierul de probaţiune întocmeşte
un raport privind modul în care persoana supravegheată a respectat condiţiile de executare a obligaţiei.
127
Raportul prevăzut la alin. (2), însoţit de formularul de evidenţă a orelor de muncă în folosul comunităţii, se comunică judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, în termen de
15 zile de la data primirii în serviciu a formularului completat.
128
încălcări minore în respectarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor
neprezentarea ori inconsecvenţa în prezentarea la întrevederile cu consilierul de probaţiune, la desfăşurarea cursurilor, programelor, tratamentelor ori îngrijirilor medicale sau la prestarea activităţilor de muncă neremunerată, neprimirea vizitelor consilierului de probaţiune, nepredarea ori predarea cu întârziere a documentelor justificative solicitate, consilierul de probaţiune poate emite avertismente.
129
Avertismentul face referire în conţinutul său la
motivele de fapt care au determinat aplicarea acestuia, respectiv la măsura sau obligaţia încălcată şi la consecinţele la care se expune persoana dacă va continua să înregistreze abateri în respectarea măsurilor şi obligaţiilor.
130
Articolul 5 de avertisment, comportament necorespunzator prin:
prezentarea la întrevederi sub influenţa băuturilor alcoolice sau a unor substanţe halucinogene, prin manifestarea unui comportament violent sau agresiv ori a unei atitudini nepotrivite sau a unui limbaj necorespunzător faţă de personalul de probaţiune, personalul altor instituţii ori persoanele aflate în evidenţă, consilierul de probaţiune, pe baza informaţiilor şi dovezilor de care dispune sau în baza verificărilor efectuate, procedează potrivit alin. (1)-(4).
131
Împotriva avertismentelor consilierului de probaţiune, persoana aflată în evidenţa serviciului de probaţiune poate face plângere la
şeful ierarhic superior al consilierului în termen de 5 zile de la primirea avertismentului.
În caz de admitere a plângerii, şeful ierarhic superior poate dispune anularea avertismentului acordat de către consilierul de probaţiune manager de caz.
132
Dacă se constată că, după cumularea a două avertismente, persoana supravegheată procedează în continuare potrivit art. 14^119 alin. (1) ( pentru incalacari minore in respectarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor), consilierul de porbatiune sesizeaza:
instanta de executare sau judecatorul delegat si procedeaza la intormicrea unui referat/rapot pentru modificare sau ca nu respecta masurile
133
Dacă se constată că, după cumularea a două avertismente, persoana supravegheată procedează în continuare sa aiba un comportament necorespunzator, consilierul de probatiune va sesiza:
instanta de executare sau judecatorul delegat si face un referat/raport cu privire la modificari
134
în cazul în care se constată încălcarea de către persoana supravegheată a obligaţiei de a nu folosi, deţine sau purta orice categorii de arme, a obligaţiei de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanţă, respectiv a obligaţiei de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanţei, consilierul de probaţiune manager de caz sesizeaza
instanta de executare si face raport ca nu respecta masurile
135
Asistarea se realizează pe
toată durata supravegherii, sub coordonarea consilierului de probaţiune manager de caz, şi constă în intervenţii specializate adaptate nevoilor persoanei, riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi altor particularităţi ale cazului.
136
Asistarea persoanelor supravegheate poate fi realizată, în principal, prin intermediul
cursurilor de pregătire şcolară sau calificare profesională, programelor de reintegrare socială, consultanţei, îndrumării vocaţionale şi a altor tipuri de activităţi care pot fi stabilite în conţinutul măsurii educative sau ca obligaţii în hotărârea judecătorească potrivit art. 85 alin. (2), art. 93 alin. (2) şi (3), art. 101 alin. (2) şi art. 121 alin. (1) din Legea nr. 286/2009
137
Acoperirea nevoilor cu potenţial criminogen ale persoanei se realizează atât în cadrul
activităţilor stabilite de către instanţă sau de către consilierul manager de caz, în conţinutul unor măsuri educative ori ca obligaţii stabilite în hotărârea judecătorească potrivit alin. (2), cât şi în cadrul activităţilor derulate cu acordul persoanei în condiţiile art. 103 din Legii nr. 252/2013
138
Demersurile realizate în vederea acoperirii nevoilor persoanei vor fi menţionate în cuprinsul
fişelor de monitorizare aflate în cadrul dosarelor de probaţiune.
139
În situaţia în care activităţile prevăzute la alin. (2) nu au fost stabilite ca activităţi în conţinutul măsurii educative sau ca obligaţii prin hotărârea judecătorească şi nu există acordul persoanei pentru acoperirea unor nevoi, dar există motive întemeiate care să justifice intervenţia, consilierul de probaţiune manager de caz poate
sesiza instanţa pentru modificarea obligaţiilor potrivit art. 66 alin. (1), respectiv art. 100 alin. (1) din Legea nr. 252/2013
140
Pentru acoperirea altor tipuri de nevoi ale persoanei supravegheate decât cele prevăzute la alin. (3) şi care nu sunt stabilite în conţinutul unor măsuri educative sau ca obligaţii menţionate în hotărârea judecătorească, serviciile de probaţiune pot
îndruma şi sprijini persoana să acceseze serviciile oferite de alte organizaţii şi instituţii publice sau private.
141
Raportul final al procesului de supraveghere întocmit de consilierul de probaţiune poate face referire şi la
gradul de acoperire a nevoilor persoanei supravegheate.
