Examenul obiectiv (127-172) Flashcards
ATITUDINEA
= tinuta sau pozitia pe care pacientul o prezinta in general sau o adopta ocazional din cauza bolii
- ACTIVA
- PASIVA (coma, stadii terminale)
- FORTATA (pozitie patognomonica)
DECUBIT CONTRALATERAL
- pleurita
- fracturi costale
POZITIA GHEMUITA CU PUMNUL APASAND EPIGASTRUL
ulcer gastroduodenal in faza dureroasa
“POZITIA DE OU”
pancreatita acuta
PICIOARELE ATARNATE LA MARGINEA PATULUI
arteriopatie cronica obliteranta
INSTABILITATE POZITIONALA
- infarct miocardic
- colici
colica
= durere acuta cu caracter spasmodic in cavitatea abd
DECUBIT DORSAL CU COAPSELE IN SEMIFLEXIE SI TALPILE SPRIJINITE DE PAT
- ulcer penetrant
- pancreatita acuta
ORTOPNEE/SEMIORTOPNEE
boli pulmonare sau cardiovasculare cu dispnee
DECUBIT IPSILATERAL
- pleurezia exsudativa
- bronsiectazie
TORACELE APLECAT INAINTE
pericardita exsudativa
OPISTOTONUS
EMPROSTOTONUS
PLEUROSTOTONUS
tetanos
SPATELE “IN BAIONETA”
hernie de disc lombara
TORTICOLIS
contractura STNCM si/sau trapez
* congenital
* hernie cervicala
* luxatie art. atlantoaxoidiana
* mecanism reflex
POZITIE “IN COCOS DE PUSCA”
meningita
CARPOPEDALOSPASMUL
“MANA DE MAMOS”
+
“FLEXIA IN GHEARA”
criza de tetanie
SEMNUL LUI CHVOSTEK
(tetania din hipocalcemie)
lovirea usoara a ramurii temporofaciale a nervului facial la jumatatea distantei dintre comisura bucala si targus
SEMNUL LUI WEISS
(tetania din hipocalcemie)
lovirea usoara a orbicularului ochiului
SEMNUL LUI TROUSSEAU
(tetania din hipocalcemie)
reproducerea “mainii de mamos” dupa 2-3 minute de compresiune a pachetului vasculonervos brahial
“MANA DE MAMOS”
extensia degetelor 2-5
adductia si opozitia policelui
semiflexia mainii
FLEXIA “IN GHEARA” A DEGETELOR
flexia si rotatia interna a picioarelor si degetelor
EXAMINAREA SISTEMULUI MOTOR
- volumul muschilor
- tonusul muscular
- reflexele
- forta musculara
- miscarile involuntare
- coordonarea
miozita
= inflamatie a unui muschi striat
afectare muschi interososi de pe fata dorsala a mainilor
poliartrita reumatoida
hipertrofie musculara generalizata patologica
- acromegalie
- boala Cushing
- steroizi anabolizanti
HIPERTONIA PIRAMIDALA
“spasticitate”
- “fenomenul de briceag” = rezistenta progresiva pana la o limita dupa care inceteaza brusc
- intereseaza flexorii si pronatorii membrelor superioare, respectiv extensorii si adductorii membrelor inferioare
HIPERTONIA EXTRAPIRAMIDALA
- rezistenta persista pe toata durata miscarii pasive
- boala Parkinson
boala Parkinson
“rigiditate in teava de plumb”
semnul “rotii dintate”
HIPOTONIE LOCALIZATA
ATROFIE
HIPOREFLEXIE
- leziune de motoneuron periferic
- faza initiala leziune motoneuron central
PARATONIE
= relaxare musculara dificila in timpul miscarilor pasive
(la pacientii cu dementa)
CLONUS
- asociat cu hiperreflexia
- apare in leziune de motoneuron central
- contractii ritmice sustinute cand muschiul este pus sub tensiune brusc
- cel mai bine evidentiat la glezna
REFLEXUL BICIPITAL
C5-C6
REFLEXUL TRICIPITAL
C6-C7
REFLEXUL STILORADIAL
C5-C6
REFLEXUL ROTULIAN
L2, L3, L4
REFLEXUL AHILEAN
S1-S2
REFLEXE CUTANATE ABDOMINALE (SUPERIOR, INFERIOR)
T8-T12
REFLEXUL CUTANAT PLANTAR
L5-S1
REFLEXUL CREMASTERIAN
L1-L2
SEMNUL LUI BABINSKI
- leziunea motoneuronului central
- extensia halucelui (raspuns plantar extensor) + abductia celorlalte degete (semnul “evantaiului”)
- bilateral poate fi prezent la pacientii comatosi sau dupa o criza epileptica
PARALIZIE/PLEGIE
deficit motor complet
PAREZA
deficit motor partial
TESTUL PRONATIEI
(evaluarea fortei musculare a membrului superior)
pacientul intinde bratele inainte, cu palmele in sus si inchide ochii
TESTARI ALE FORTEI MUSCULARE A CENTURII PELVINE
- urcatul scarilor
- ridicarea de pe scaun fara ajutorul mainilor
PROBA LUI MINGAZZINI
(testarea fortei musculare a flexorilor membrelor inferioare)
pacientul este pus in decubit dorsal, cu coapsele si gambele flectate la 90° si ochii inchisi
* leziune de motoneuron central
MERSUL PE VARFURI
(evaluarea fortei musculare a musculaturii distale a membrelor inferioare)
- leziune motoneuron periferic, radacina nervoasa S1
- deficit flexie plantara a piciorului
MERSUL PE CALCAIE
(evaluarea fortei musculare a musculaturii distale a membrelor inferioare)
- leziune motoneuron periferic, radacina nervoasa L5
- deficit dorsiflexie a piciorului
LEZIUNE MOTONEURON CENTRAL
(ex. AVC, traumatisme, scleroza multipla)
- intereseaza segmente mari ale corpului
- localizare contralaterala sau ipsilaterala
- hipertonie (spasticitate)
- hiperreflexie (exagerare ROT) +reflexe cutanate patologice
- fasciculatii + fibrilatii ABSENTE
- atrofie musculara absenta sau tardiva
LEZIUNE MOTONEURON PERIFERIC
(ex. poliomielita, AVC, radiculopatii, neuropatii periferice)
- intereseaza segmente mici ale corpului
- localizare ipsilaterala
- hipotonie
- hiporeflexie (diminuare sau abolire ROT)
- fasciculatii + fibrilatii PREZENTE
- atrofie musculara
BOLI MUSCULARE PRIMARE
(miozite si miopatii)
- scade forta musculaturii proximale BILATERAL + SIMETRIC
- hipotrofie
- tonus muscular normal
- ROT nu sunt modificate initial
- sensibilitate la palpare
(ex. dificultate la pieptanat, la ridicarea de pe scaun fara maini)
BOLI CE AFECTEAZA JONCTIUNEA NEUROMUSCULARA
(miastenia gravis, sdr. Eaton Lambert)
- deficit motor ce apare dupa initierea miscarii voluntare
- se recupereaza dupa repaus sau dupa adm. de anticolinergice
- ROT nemodificate
- ptoza palpebrala
- diplopie
diplopie
= percepere dubla a unui obiect
NEUROPATII PERIFERICE
METABOLICE: diabetul zaharat
INFLAMATORII: vasculite, sdr. Guillain-Barre
COMPRESIVE: sdr. de canal carpian
TOXICE: etilism cronic
TESTUL DEGET-NAS
(coordonarea membrelor superioare)
pacientul atinge rapid si repetat cu indexul varful nasului si apoi indexul examinatorului, intinzand complet antebratul de fiecare data
sensibilizare: examinatorul isi muta indexul, iar pacientul isi tine ochii inchisi
(+) miscari lente, grosiere, necoordonate, uneori asociat tremor intentional
TESTUL CALCAI-GENUNCHI
(coordonarea membrelor inferioare)
pacientul aflat in decubit dorsal trebuie sa isi plaseze calcaiul pe genunchiul opus si sa il coboare de-a lungul crestei tibiale pana la haluce
(+) miscari lente, grosiere, necoordonate, uneori asociat tremor intentional
ATAXIA
- principala manifestare clinica in afectiunile cerebeloase
- asociata cu hipotonie (amplitudine crescuta miscari pasive) + reflexe pendulare + forta musculara INTACTA
dismetrie
= lipsa de masura in amplitudinea miscarilor
asinergie
= incapacitatea de a indeplini simultan diferite miscari elementale
PROBA ROMBERG
(testarea echilibrului)
pacientul se afla in ortostatism cu talpile picioarelor apropiate (sau cu un picior inaintea celuilalt - ROMBERG SENSIBILIZAT) si cu ochii inchisi
* (+) ataxia proprioceptiva - tulburarile de echilibru apar prompt, nesistematizat, nu este influentata de miscarea capului
* (+) ataxia vestibulara - tulburarile de echilibru apar tardiv, sistematizat, poate fi influentata de miscarea capului
* (-) ataxia cerebeloasa - tulburarile de echilibru apar cu ochii deschisi
TESTUL MERSULUI “IN TANDEM”
(evidentiere tulburari ataxice)
pacientul merge de-a lungul unei linii drepte in timp ce calcaiul unui picior vine in contact cu varful celuilalt
MERSUL SPASTIC
apare in sdr. piramidale
- MERS “COSIT” - apare in leziunea unilaterala -> hemipareza spastica in care mana afectata este lipita de corp, iar membrul inferior este in extensie cu flexie plantara
- MERS “FORFECAT” - apare in leziunea bilaterala -> parapareza spastica cu tendinta de adductie a coapselor la fiecare pas, mers greoi cu pasi mici
MERSUL STEPAT (EQUIN)
apare in leziunile motoneuronului periferic
- deficit motor in loja antero-externa a gambei
- piciorul cade balant, pacientul flecteaza puternic genunchiul pentru a nu se impiedica
- varful piciorului atinge pamantul inainte de calcai
MERSUL ATAXIC
sdr. cerebeloase
sdr. vestibulare periferice
tabesul dorsal
- “mers titubant” in sdr. cerebeloase - ezitant, baza de sustinere larga, oscilatii ale corpului inainte-inapoi, membrele superioare departate de corp, dificultati la intoarcere, nu pot merge “in tandem”
- “mersul in stea” in sdr. vestibulare periferice - devierea mersului de partea leziunii
- “mersul talonat” in tabesul dorsal - pacientul ridica membrul inferior mai sus si loveste solul cu calcaiul, “merge cu ochii”
MERSUL PARKINSONIAN
sdr. extrapiramidal
bolnavul “fuge dupa echilibru”
corpul este aplecat inainte, coapsele si genunchii in flexie usoara, membrele superioare au balans redus, se intoarce “dintr-o bucata”
MERSUL LEGANAT (DE RATA)
- la pacientii cu miopatii vechi datorita asteniei musculare a centurii pelvine
MERSUL “SENIL”
- la pacientii varstnici cu ateroscleroza
- pasi mici, nesiguri, tarati
MERSUL ANTALGIC
in afectiuni musculoscheletale
- reducerea sprijinului pe membrul afectat, devierea mersului spre partea sanatoasa, reducerea vitezei de deplasare
- trunchiul inclinat inainte in durerile de sold - “mersul salutand”
- reducerea miscarii trunchiului si pasi mici si lenti in durerile coloanei vertebrale
MERSUL EBRIOS (TITUBANT)
intoxicatii cu alcool si barbiturice
miscari dezordonate, deplasari inainte-inapoi ale corpului
MERSUL HIPODINAMIC
- lent, cu opriri frecvente
- la pacientii astenici, convalescenti, miastenia gravis, boala Addison
FIBRILATIILE SI FASCICULATIILE
leziunile motoneuronului periferic
contractii rapide limitate la suprafata muschilor
TREMURATURILE
(de repaus, de atitudine, intentionale)
oscilatii ritmice ce deplaseaza segmentele corpului de o parte si de alta a pozitiei de echilibru
* tremuraturi fine, rapide, mai ales ale membrelor superioare - emotii, surmenaj, exces de cafeina, alcoolism, hipertiroidism
* tremuraturi intense si generalizate - hipoglicemii, frison
* tremuraturi parkinsoniene - “semnul fisicului” - miscari RARE, RITMICE, EGALE ce apar in repaus si inceteaza in timpul activitatii voluntare sau a somnului; intereseaza mai ales mem. superioare + capul
* tremuraturi cerebeloase - AMPLE, NEREGULATE, INTENTIONALE si intereseaza toate membrel; apare in timpul contractiei initiale pentru mentinerea pozitiei
SEMNUL “FISICULUI”
tremor parkinsonian in care policele se misca contra indexului, imitand numararea monedelor
TIPURI PATOLOGICE DE MERS
- MERSUL SPASTIC
- MERSUL STEPAT
- MERSUL ATAXIC
- MERSUL PARKINSONIAN
- MERSUL LEGANAT
- MERSUL SENIL
- MERSUL ANTALGIC
- MERSUL EBRIOS
- MERSUL HIPODINAMIC
MISCARI INVOLUNTARE PATOLOGICE
- FIBRILATII + FASCICULATII
- TREMURATURILE
- ASTERIXIS
- COREEA
- MISCARILE ATETOZICE
- CONVULSIILE
- TICURILE
ASTERIXIS
FLAPPING TREMOR
- apare in encefalopatie (hepatica sau respiratorie) sau uremie
- datorita pierderii intermitente a a tonusului muscular in degetele mainilor
COREEA
- apare in RAA (coreea Syndeham), leziuni ale corpilor striati (coreea Huntington), encefalite
- miscari AMPLE, RAPIDE, ARITMICE, DE SCURTA DURATA, de raspandire variabila
MISCARI ATETOZICE
- apar in boli degenerative ale nucleilor bazali (boala Wilson)
- PERMANENTE, LENTE, SINUOASE, destabilizeaza pozitia
CONVULSIILE
- apar in meningite, encefalite, edem cerebral, hipoglicemie, uremie, alcaloza, sdr. Adam-Stokes, intoxicatii exogene, la copii in stari febrile sau infectioase
- contractii musculare intermitente de durata variabila
1. TONICE: segmentele interesate devin rigide
2. CLONICE: miscari ample, violente, repetate, dezorganizate, uneori starea de constienta este tulburata; apar in crize
3. TONICOCLONICE: criza de epilepsie
ROSEATA LOCALA A ARTICULATIEI
+/- DESCUAMARE
+/- HIPERPIGMENTARE
ARTRITA SEPTICA
REUMATISM ARTICULAR ACUT
GUTA
INFLAMATIE PERIARTICULARA
NODULII ASOCIATI ARTROPATIILOR
mai ales pe suprafetele extensoare (olecran, tuberozitatea ischiatica, regiunea sacrata, tendonul lui Ahile) SAU in zonele de presiune (pavilionul urechii - GUTA)
NODULI INSENSIBILI, DURI, ADERENTI LA PERIOST
POLIARTRITA REUMATOIDA